Se lucreaza la scrisoarea de intentie

Se lucreaza la scrisoarea de intentieReprezentantii Guvernului au discutat ieri cu delegatia FMI principiile scrisorii de intentie pe care autoritatile de la Bucuresti o vor trimite Fondului, documentul urmand sa intre in dezbaterea Guvernului maine, a anuntat premierul Emil Boc, in timp ce presedintele PSD, Mircea Geoana, a sustinut ca Acordul cu FMI este unul din cele mai avantajoase imprumuturi acordate tarilor din aceasta zona.

"In esenta, acest acord pastreaza un echilibru intre componenta economica si componenta sociala, asta inseamna ca pe de o parte, sprijinim mediul de afaceri, nu marim cota unica, TVA, contribuim la majorarea rezervelor nationale astfel incat sa existe o rezerva de lichiditati pentru a sustine activitatea economica, iar pe de alta parte, prin continutul acordului, protejam categoriile cele mai defavorizate si cu pensii si salarii mici, astfel incat aceste vremuri de criza sa nu-i loveasca pe cei care sunt mai vulnerabili", a declarat premierul Boc, la finalul unei reuniuni a coalitiei de guvernamant, unde au participat si membrii comitetului interministerial.

El a sustinut ca discutiile de pana acum vor duce la "cea mai buna forma de acord pe care o putea avea Romania intr-un acord cu FMI" si ca banii din exterior vor folosi pentru pastrarea locurilor de munca, reluarea creditarii si repunerea economiei in functiune.

La discutiile de ieri de la Palatul Victoria au participat, din partea Fondului Monetar International, reprezentantul FMI in Romania si Bulgaria, Juan Jose Fernandez Ansola, si Jeffrey Franks (foto) - conducatorul misiunii FMI care se afla la Bucuresti.

Scrisoarea de intentie pentru un eventual acord si memorandumul de politici economice la care se angajeaza Romania sunt negociate "punct cu punct" de autoritatile romane si de FMI, insa ulterior documentele sunt redactate de specialistii Fondului si semnate de partea romana, preciza, in 11 martie, consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru.

"Conditiile unui acord sunt negociate, punct cu punct, de autoritatile romane si de reprezentantii FMI. Negocierile se finalizeaza cu scrisoarea de intentie si memorandumul de politici economice, care sunt semnate de catre autoritatile romane. De altfel, aceasta este procedura standard, aplicata de FMI in toate negocierile similare cu alte state", a explicat Croitoru, potrivit NewsIn.

O misiune a Fondului Monetar International (FMI) se afla in Romania in perioada 11-25 martie, pentru a discuta despre un posibil program, "parte a unui pachet multilateral de finantare", la care sa mai ia parte UE si Banca Mondiala, a anuntat Fondul.

Luni, comisarul european pentru afaceri economice si monetare Joaquin Almunia a declarat, la Bruxelles, ca acordul UE-FMI cu Romania va fi anuntat in cursul acestei saptamani.

Ultima suma luata in calcul de Romania pentru un imprumut extern de la FMI si CE este de circa 18 miliarde euro, din care aproximativ 13 miliarde euro ar urma sa vina de la Fond.




Basescu, despre imprumut

Basescu, despre imprumutPresedintele Traian Basescu a spus, in Austria, ca Romania nu apeleaza la nicio finantare bilaterala, ci utilizeaza doar fonduri care exista la nivelul UE si FMI, explicand ca se incearca prefigurarea unui acord Guvern-banci, societati comerciale, astfel incat criza sa aiba efecte cat mai mici.

"Ceea ce incercam noi sa prefiguram impreuna, avand in vedere ca bancile austriece detin peste 30% din piata romanesca, sau societatile de asigurari austriece detin aproape 40% din piata romaneasca de asigurari, ceea ce incercam sa prefiguram este cum construim un parteneriat intre stat, Guvern, banci si societati comerciale pentru ca o eventuala depreciere a situatiei economice in Europa sa nu afecteze evolutiile economice decat in masura in care nu avem ce sa facem", a explicat presedintele Traian Basescu, la finalul unei intrevederi cu omologul sau austriac.

In contextul unei intrebari venite din partea presei, Basescu a tinut sa clarifice faptul ca Romania nu a solicitat "un pachet de ajutor", si nici finantare bilaterala, ci utilizeaza doar fondurile UE si FMI, ca element de preventie.

"Romania nu a solicitat un pachet de ajutor, deci nu suntem in situatia in care au fost sau poate vor fi alte tari care in ultima clipa solicita sume de la instituti internationale pentru a se salva. O sa va spun un lucru care poate va surprinde, noi actionam preventiv, pornind de la ce s-ar putea intampla mai rau in evolutia globala a economiei, poate chiar exageram putin riscurile. Dar facem acest lucru pentru ca Romania in ansamblu, fie ca discutam despre stat, banci sau societati comerciale, sa fie pregatita pentru momentul in care relansarea economica se va produce", a sublinat seful statului roman, potrivit NewsIn.

Presedintele Traian Basescu a avut, la Viena, o discutie cu omologul sau austiac, Heinz Fischer, abordand probleme de interes politic, dar mai ales economic.

Seful statului a tinut sa-i multumeasca presedintelui Austriei pentru primirea la Viena dar si pentru atentia acordata atunci cand seful statului roman s-a aflat internat in spital. Cei doi presedinti au abordat si alte subiecte de interes bliateral, unul dintre cele mai importante fiind strategia pentru Dunare, pe care cele doua state au demarat-o cu aproximativ un an in urma, si care urmareste transformarea fluviului intr-un important coridor de transport si turistic.


Geoana: 13 mld. euro merg pentru stabilizarea cursului

Geoana: 13 mld. euro merg pentru stabilizarea cursuluiPresedintele PSD, Mircea Geoana, a declarat ca suma de imprumutat de la FMI care se prefigureaza in acest moment este de 13 mld. euro, ce va fi folosita pentru stabilizarea cursului, in timp ce de la UE o suma de aproape 5 mld. euro va finanta deficitul si implicit investitiile.

"In transe succesive, BNR ar putea sa atraga fonduri de la FMI intr-o zona care se apropie in acest moment de 13 miliarde de euro, din care11 miliarde si ceva de drepturi speciale de tragere. Aceasta suma nu e automat transferata sau imprumutata, ea va fi folosita in masura in care e nevoie. Banii vor fi trasi in ritmul si necesarul indicat de realitatile pietei monetare. Pentru a acoperi deficitul bugetar ne indreptam catre o suma de 4-5 mld. de euro, care merg la Buget, finanteaza cheltuielile bugetului", a explicat liderul PSD, potrivit NewsIn.

Geoana a mai spus ca mai exista si banii de la BM, BEI si BERD, intr-o anvelopa de 2 mld euro, care se adauga banilor pentru investitii.

Presedintele Senatului a mai spus ca deficitul bugatar ar putea ajunge la 4%. "Deficitul bugetar va trebui sa fie modificat. Un deficit de 4% sau mai mult va trebui sa reprezinta o forma de garantare ca resursele pentru pensii si salarii vor ramane neafectate, ca sursele de investitii publice, la fel vor fi neafectate", a mai sustinut el.

Revenind la acordul cu FMI, Mircea Geoana a spus ca Romania incearca sa obtina o dobanda asemanatoare celei pe care au luat-o tarile vecine. "Evident, noi in continuare intentionam sa solicitam un imprumut la o dobanda apropiata de cea care a fost facuta pentru alte tari – tip Ungaria – deci cred ca am putea sa ne gandim undeva in zona lui 3 la suta, ceea ce este un cost al banului bun fata de cat costa acum imprumutul pe piata", a declarat el. Geoana a explicat ca este dificil de indicat cat va reprezenta dobanda catre FMI, in conditiile in care banii vor fi atrasi in functie de nevoi.

"Deci nu putem vorbi acum de un imprumut de 20 de miliarde pe care-l platim inapoi. Vorbim practic de 10 miliarde care stau in asteptare si sunt folositi in ritmul si in nevoile Bancii centrale a Romaniei si de celelalte 7 miliarde care sunt imprumuturi (de la CE si celelalte institutii financiare cu exceptia FMI, n.r.), sa zicem clasice, la dobanzi preferentiale. Deci de fapt avem de discutat despre 7 miliarde euro de rambursat intr-un orizont de timp, la o dobanda preferentiala", a mai spus el.

Geoana a prezentat apoi si cateva din cerintele FMI. Fara a dori sa faca publice prea multe elemente din scrisoarea de intentie a Fondului, liderul PSD a spus ca acesta cere reducerea cheltuielilor publice, pune o serie de conditii legate de masa salariala si de administrarea mai eficienta a bugetelor companiilor de stat, dar ca exista "o flexibilitate destul de pronuntata" in chestiunile sociale.

"Cei de la FMI sunt mai relaxati pe probleme sociale", a sustinut presedintele social-democrat.

"In acest moment apare destul de clar ca acest imprumut e necesar si ca riscul de a nu-l avea este extrem de sever", a aratat Geoana, marcand o schimbare de pozitie fata de saptamanile trecute cand sustinea ca o decizie privind un eventual imprumut v trebui sa fie luata numai daca aceste sume se dovedesc necesare. Potrivit liderului PSD, acest acord, care ar putea fi incheiat zilele acestea, trebuie sa asigure niste conditii precum: recladirea increderii investitorilor in economia romaneasca, protejarea puterii de cumparare a celor cu venituri mici si evitarea disponibilizarilor, suplimentarea resurselor pentru protectia sociala activa.


Boc: Mai sunt doar cateva detalii de discutat in coalitie

Boc: Mai sunt doar cateva detalii de discutat in coalitiePremierul Emil Boc a declarat luni, la debutul sedintei comitetului interministerial, ca partenerii de coalitie mai au cateva detalii de discutat in legatura cu Acordul cu FMI si ca, din punctul sau de vedere, scopurile finantarii externe sunt salvarea locurilor de munca si repornirea economiei.

Potrivit premierului, liderii PLD si PSD vor discuta in aceasta seara pe marginea acordului cu FMI si CE si ca mai sunt putine lucruri de discutat.

"Acum suntem in faza in care incercam sa gasim un numitor comun, important e ca suntem pe drumul cel bun. Mai sunt cateva detalii de discutat, vom conveni si cu reprezentantii FMI si ai CE. Important este ca aceasta coalitie sa aiba un punct de vedere unitar si are, acum mai asteptam niste detalii, niste lucruri care urmeaza sa fie finalizat", a sustinut Emil Boc.

"Ceea ce cred eu ca este important prin acest acord e sa avem grija de locurile de munca ale romanilor, sa avem grija ca economia romaneasca sa porneasca, sa mearga mai departe, sa avem grija ca oamenii sa-si poata plati creditele pe care le-au luat de la banci si indirect sa avem grija ca aceasta tara sa poata plati in continuare salariile si pensiile", a mai aratat premierul.

Acordul cu FMI pastreaza cota unica si acelasi TVA

Acordul cu FMI pastreaza cota unica si acelasi TVAPresedintele Traian Basescu a declarat, la Viena, ca, in acordul care se va incheia cu FMI si UE, Romania nu renunta la cota unica de impozitare, nu trebuie sa creasca TVA-ul si nu sunt prevazute reduceri de pensii si salarii, ceea ce arata ca tara noastra nu si-a pus o centura de salvare.

"Romania nu si-a pus o centura de salvare prin acordul cu FMI si UE, repet, Romania nu si-a pus o centura de salvare, Romania si-a pus o centura de siguranta, si asta pentru ca foarte putini analisti pot face precizari asupra evolutiei crizei. Am sa va aduc si proba faptului ca este vorba despre o centura de siguranta, si nu de salvare, prin invitarea sa cititi, imediat ce va fi dat publicitatii, acordul dintre Romania si Fond si veti constata ca sunt cateva elemente care nu sunt specifice unei tari care trebuie salvate. Romania nu trebuie sa creasca TVA-ul, ramane 19%, ca si pana acum, Romania nu trebuie sa renunte la cota unica de 16% pe venit, Romania nu trebuie sa reduca salarii, nu trebuie sa reduca pensii, deci nu avem conditii, in urma expertizei Fondului, care sa alerteze pe cineva ca ni se pune o centura de salvare", a declarat Basescu, dupa o intalnire cu investitorii austrieci, demontand afirmatiile aparute in presa din Austria, dar si in presa romana, potrivit carora Romania are nevoie de bani pentru a nu intra in faliment.

Basescu a reiterat faptul ca bancile din Romania sunt solide, niciuna neavand nevoie de bani de la bugetul de stat, si ca banii de la FMI si UE vor fi folositi pentru consolidarea rezervei de stat si deblocarea banilor pe care bancile comerciale ii au blocati in rezerva BNR. Banii din imprumutul extern vor fi folositi, de asemenea, pentru sustinerea cursului monedei nationale.