-
Șef IMM-uri: Avem nevoie de „sânge proaspăt”. Să avem antreprenori de la 16 ani
-
Lucrările din domeniul construcțiilor, în scădere cu aproape 11%
-
Ciolacu, la Doha: România încearcă să convingă Emirates să cumpere TAROM
-
Trecerea la euro: România nu bifează niciun criteriu de aderare
-
ANAF descinde peste saloanele de înfrumusețare cu "conformarea voluntară"
-
Mii de perechi de pantofi sport chinezești falși, opriți de la comercializare
Lectia 1
Guvernatorul a prezentat o lista cu lectiile invatate de pe urma crizei economice. “Am sa prezint noua lectii, dintre care sapte au valabilitate generala, iar doua sunt in mod special valabile pentru economii emergente, cum este si Romania”, spune Isarescu.
“Ca sa elimin orice posibila confuzie, doresc sa precizez de la inceput la ce NU se refera lectiile pe care le voi prezenta. Unu, ele nu se adreseaza problemei ciclurilor economice mai scurte sau mai lungi si nu sugereaza ca o criza incheie un ciclu economic. Doi, lectiile nu raspund la intrebarea daca vom putea vreodata evita o criza financiara”.
1. Nivel scazut al inflatiei nu reprezinta o conditie suficienta pentru asigurarea stabilitatii financiare pe termen lung. Experientele anterioare pareau sa confirme viziunea ca inflatia este principala sursa de instabilitate financiara. De obicei, perioadele caracterizate de inflatia inalta au fost si cele cu instabilitate financiara severa si crize la nivelul sectorului bancar, sau au fost urmate de recesiune in urma adoptarii de catre autoritati a unor masuri inadecvate de temperare a inflatiei.
Criza financiara mondiala actuala a aparut dupa aproape doua decenii de inflatie relativ scazuta si stabila. O serie de factori au facut ca inflatia scazuta sa coexiste cu lichiditatea abundenta. Aceasta din urma si suprasaturarea cu economii au mentinut ratele dobanzii si volatilitatea la niveluri joase. Toate acestea au dus la crearea unei texturi financiare noi, in care modelul de intermediere bancara s-a schimbat de la “originate and hold” la „originate and distribute”. Noile produse si institutii care au modificat materialul din care era facut pana acum 30 de ani sistemul financiar au dus la aparitia crizei financiare actuale.
Concluzia mea este ca lichiditatea abundenta a schimbat sistemul financiar pana la limite la care politica monetara a ajuns in capcana.
Inactiunea ar fi dus la cresterea inflatiei. Actiunea a dus la instabilitate financiara. Daca reglementarea si supravegherea ar fi prevenit acumularea excesiva a riscurilor de catre investitori, cresterea ratelor dobanzii nu ar fi putut duce la aparitia instabilitatii financiare. Aceste evolutii arata ca politica monetara si reglementarea si supravegherea trebuie sa conlucreze eficient.
Ceea ce nu s-a intamplat in ultimii ani in unele economii importante ale lumii. Cateodata politica monetara a fost prea laxa, inclusiv in raport cu sistemul de reglementare si supraveghere existent.
“Ca sa elimin orice posibila confuzie, doresc sa precizez de la inceput la ce NU se refera lectiile pe care le voi prezenta. Unu, ele nu se adreseaza problemei ciclurilor economice mai scurte sau mai lungi si nu sugereaza ca o criza incheie un ciclu economic. Doi, lectiile nu raspund la intrebarea daca vom putea vreodata evita o criza financiara”.
1. Nivel scazut al inflatiei nu reprezinta o conditie suficienta pentru asigurarea stabilitatii financiare pe termen lung. Experientele anterioare pareau sa confirme viziunea ca inflatia este principala sursa de instabilitate financiara. De obicei, perioadele caracterizate de inflatia inalta au fost si cele cu instabilitate financiara severa si crize la nivelul sectorului bancar, sau au fost urmate de recesiune in urma adoptarii de catre autoritati a unor masuri inadecvate de temperare a inflatiei.
Criza financiara mondiala actuala a aparut dupa aproape doua decenii de inflatie relativ scazuta si stabila. O serie de factori au facut ca inflatia scazuta sa coexiste cu lichiditatea abundenta. Aceasta din urma si suprasaturarea cu economii au mentinut ratele dobanzii si volatilitatea la niveluri joase. Toate acestea au dus la crearea unei texturi financiare noi, in care modelul de intermediere bancara s-a schimbat de la “originate and hold” la „originate and distribute”. Noile produse si institutii care au modificat materialul din care era facut pana acum 30 de ani sistemul financiar au dus la aparitia crizei financiare actuale.
Criza financiara a fost declansata de criza subprime din SUA, asa cum am mentionat. La randul ei, aceasta a aparut datorita faptului ca Fed-ul a fost nevoit, in conditiile descrise mai sus sa creasca ratele dobanzii pentru a apara inflatia. Dar cu noua textura economica, cresterea ratelor dobanzii a dus la criza financiara.
Concluzia mea este ca lichiditatea abundenta a schimbat sistemul financiar pana la limite la care politica monetara a ajuns in capcana.
Inactiunea ar fi dus la cresterea inflatiei. Actiunea a dus la instabilitate financiara. Daca reglementarea si supravegherea ar fi prevenit acumularea excesiva a riscurilor de catre investitori, cresterea ratelor dobanzii nu ar fi putut duce la aparitia instabilitatii financiare. Aceste evolutii arata ca politica monetara si reglementarea si supravegherea trebuie sa conlucreze eficient.
Ceea ce nu s-a intamplat in ultimii ani in unele economii importante ale lumii. Cateodata politica monetara a fost prea laxa, inclusiv in raport cu sistemul de reglementare si supraveghere existent.