Comportamentul de plata al firmelor se agraveaza
Comportamentul de plata al companiilor s-a deteriorat considerabil incepand cu luna noiembrie a anului trecut, cand intr-o perioada relativ scurta (patru luni), lucrurile au intrat in degringolada, iar neplatile au ajuns la cote alarmante.Astfel, Coface a incasat din asigurarile de credite (una din liniile de business pe langa informatii de credite, rating de tara, colectare creante) 2,5 milioane de euro (prime de asigurare), in 2008. Potrivit standardelor din industrie, 50% din banii incasati trebuie sa se intoarca spre cei care au paltit sub forma despagubirilor (a platii daunelor).
“Asiguram firmele impotriva riscului de neplata sau faliment al partenerilor de afaceri. Conform acestui plan, Coface trebuia sa plateasca in jur de 1,25 milioane euro la nivel pe an. Dar in fiecare dintre lunile noiembrie, decembrie, ianuarie si februarie am primit cereri de despagubire de 5 milioane de euro, ceea ce inseamna de 10 ori contravaloarea cifrei de afaceri realizata”, detaliaza seful Coface.
El spune ca o parte din daune s-au mai recuperat, in sensul primirii notificarilor de plata. Dupa socul din ianuarie-februarie, lucrurile s-au dezghetat in martie, cand firmele au inceput sa mai plateasca cate ceva din sumele datorate, spune seful Coface, companie care are in observatie 7.000 de firme romanesti de dimenisiuni medii si mari si carora li se urmareste comportamentul de plata.
“In lunile martie-aprilie am vazut o imbunatatire a comportamentului de plata al companiilor comparativ cu noiembrie-februarie cand nu reuseam mai nimic, daca incasam 5-10% era bine. Din fericire, numarul notificarilor venite de la clientii nostri, ca partenerii lor de afaceri nu platesc, au scazut in martie, aprilie si chiar mai, insa acum incepe din nou sa se inrautateasca comportamentul lor de plata”, explica Ionescu.
Astfel, firmele care sperau sa iasa din criza si-au epuizat resursele financiare si intra in colaps final. “Firmele care stateau rau din punct de vedere financiar atunci cand a inceput criza au sanse aproape inexistente sa supravietuiasca pana la finalul ei. Cei care stateau bine poate vor iesi, depinde de cum si-au restructurat activitatea".
Practic, rata daunei este 170%. Adica pentru fiecare suta de euro incasata ca prima, Coface trebuie sa plateasca inapoi 170 de euro nesocotind si cheltuielile companiei cu salarii, chirii si alte costuri.
“Daca nici acum nu dam mai mult decat incasam nu ne-am justifica existenta fata de clienti. Apoi, si celelalte entitati Coface au risc pe Romania. Si in cazul Coface Franta, de exemplu, Romania este pe locul intai in Europa Centrala si de Est, dupa Lituania ca numar de neincasari si neplata. Suntem vazuti ca o tara cu risc foarte ridicat, iar asteptarile in vederea unei revigorari rapide sunt foarte slabe”, subliniaza seful Coface Romania.
Cea mai mare polita de asigurare incheiata de Coface Romania este de aproape 1 milion de euro, polita incheiata cu o multinationala din zona constructiilor, ceea ce nu este rezonabil pentru Coface, a carei conducere este chiar ingrijorata din cauza situatiei din industria de real-estate.
“Anul trecut daunalitatea a fost peste 100% (adica s-a platit mai mult decat s-a incasat, n.r.). Este imposibil sa nu iei o polita si sa nu ai daune pe ea deloc in acest context. Nu ne mai bucuram ca semnam o polita mare, inainte era un succes comercial, astazi viziunea de management de risc s-a schimbat, noi internalizam riscuri si nu ne putem bucura”, concluzioneaza Ionescu referitor la asigurarile de credite.
Domenii in colaps. Electrocasnicele, in moarte clinica
In aceste conditii, companiile din domeniul constructiilor sunt cel mai grav afectate de criza. In continuare, industria imobiliara nu se poate astepta prea curand la vesti bune, confirma Ionescu. “Mai merg 1-2 proiecte care si-au asigurat finantarea si in cazul carora bancile au interesul sa supravietuiasca, pentru ca daca ar opri finantarile respective ar pierde tot, fiind deja prea expusi pe proiectele respective. Solutiile sunt fie sa-l sustina cu inca 1-2 milioane de euro si sa incaseze garantia, fie nu mai dau nimic si pierd cele 10 milioane deja imprumutate. Cam asa isi fac socoteala bancherii astazi, dar si in trecut”, arata Ionescu.
Al doilea domeniu, in opinia lui Ionescu aflat sub mare stres este cel de IT Hardware, care a scazut cu 50% (din ce raporteaza clientii Coface, obligati prin contract sa raporteze cifra de afaceri, pentru comisionarea serviciilor asigurate de Coface, care se face pe baza cifrei de afaceri a clientilor).
“Pentru acest domeniu , al IT-ului, poate ca nu era asa de previzibil ca lucrurile sa mearga din rau in mai rau. Intuitiv, daca ne gandim, toate firmele pot amana retehnologizarea retelei de calculatoare”, explica acesta declinul industriei hardware.
El adauga ca un alt domeniu cu problme este segmentul auto, “unde este o degringolada totala”.
Apoi, in aceasta perioada, transporturile au de suferit, in opinia lui Ionescu. “Tranzactiile comerciale incetinesc, rezulta si o scadere a ceea ce inseamna comenzi de transport, destul de multi transportatori se afla intr-o situatie delicata si multi vor trebui sa inchida porile”.
Si nu in ultimul rand, Ionescu atrage atentia asupra faptului ca electrocasnicele, toti marii retailari sunt tinuti in viata artificial. “Sunt in moarte clinica, cu exceptia celor care au facut tranzactii si incheiat parteneriate strategice cu fonduri de investitii si pe care le au astazi in actionariatul lor, permitandu-le astfel sa respire cat de cat, iar indicatorii lor stau bine pentru ca au solvabilitate si grad de indatorare redus”, explica managerul Coface Romania despre situatia alarmanta a industriei electrocasnicelor.
El a adaugat ca cei independenti de investitori strategici straini sunt tinuti in viata de banci, care vor sa mai recupereze ceva, pentru ca daca retailerii dau faliment, institutiile financiare pierd toata investitia.
“Dar si industria usora, retailerii cu lanturi de 100 de magazine au intrat in restructurari profunde, au angajat majoritatea consultanti de la case mari, pana la companii locale, cu obiectivul de a inchide tot ce aduce pierdere, doar ca pentru unele dintre ele, probabil, acest lucru vine prea tarziu”, spune Ionescu, explicand totodata ca prin sistemul de scoring al companiei pe care o conduce, toate companiile si-au inrautatit comportamentul de plata iesind astfel din categoria celor investment grade.
Recuperarea de creante, pro si contra eventualului succes
O alta linie de business a companiei este recuperarea de creante, segment de activitate despre care specialistii spun ca este unul dintre castigatori, in ciuda crizei economice.“Intuitiv poti spune ca daca sunt probleme cu creantele cineva trebuie sa le recupereze si exista alternativa sa le dai unei agentii de colectare. Numarul creantelor de colectat este in crestere intr-adevar cu 80% anul acesta, dupa cererile de recuperare debite primite pana acum. Numarul cererilor de recuperare debite aproape s-a dublat in primele 5 luni si chiar si in iunie”, spune Ionescu.
“Dar asta nu inseamna si mai multi bani pentru noi, care colectam creante. Fiecare agentie lucreaza pe baza unui comision din ceea ce incaseaza, si important este nu ce si cat intra in lucru, ci cat incasezi, iar la acest capitol business-ul sta bine doar conjunctural, pe timp de criza comparandu-l cu alte industrii”, spune acesta.
Anul trecut, Coface recupera in medie 60% din creantele de pe segmentul corporate (B2B), astazi recuperarile au scazut spre 35-40%, iar la persoane fizice recupereaza 15-20%, comparativ cu 30-35%, in 2008. “Rata de recuperare a scazut cu 30-40% fata de anul trecut, restul debitelor se pierd, pentru ca oamenii sau companiile nu au de unde sa-si plateasca datoriile. Nu poti recupera mai mult sau la fel cu aceeasi echipa, cand rentabilitatea scade, iar costurile cresc”, adauga acesta.
Coface are un proiect in cadrul Asociatiei de Management al Crenatelor Comerciale prin care urmareste sa se publice trimestrial evolutia pietei de creante. Astfel, fiecare jucator de pe piata recuperarii debitelor din cadrul asociatiei va da online, insa confidential, datele privind cifrele de afaceri, urmand sa se faca publice numai rezultatele consolidate trimestrial pentru intreaga industrie. „Vorbim de 20-25 milioane de euro, cifre de afaceri care ar putea fi realizate de jucatorii de pe piata recuperarii creantelor anul acesta”, estimeaza Ionescu.
Ratingul de tara. Romania nu poate iesi singura din criza
In afara de aceste activitatii, una din liniile de baza ale activitatii Coface consta in acordarea ratingurilor de tara, urmand ca pe 23 septembrie compania sa dezbata, intr-o conferinta de presa, riscurile de tara pentru Romania. „Ceea ce am anuntat ca riscuri in conferintele precedente, ele s-au produs deja”, mentioneaza seful agentiei de rating.Ratingul de tara Coface este dat pe termen scurt, fiind totodata media riscurilor companiilor din tara respectiva si a modului in care ele isi onoreaza platile. Din perspectiva ratingului de tara situatia este una cel putin ingrijoratoare, iar in viziunea Coface „lucurile s-au inrautatit, pentru Romania nu exista solutie. Tara noastra nu poate iesi singura din criza, am spus asta la inceputul crizei si o spun in continuare. Apoi, imprumutul FMI-UE este doar colacul de salvare, care ne tine la suprafata”, declara Ionescu.
Daca vorbim insa de revenirea la o viata economica mai buna, cu o crestere economica mai mare sau mai mica, vom iesi mai tarziu din criza decat tari ca Polonia, Cehia sau Slovacia, care au fundamente economice mult mai bine asezate. „Ramanem profund dependenti de capitalurile straine. Pana cand cele 15 tari puternice din punct de vedere economic nu-si revin, ca sa iasa pe alte piete, nu iesim din criza. Insa, de venit vor veni aici cand vor avea capitaluri disponibile, pentru ca aici mai este potential de crestere. Momentan insa nu au ce sa investeasca pentru ca au inca probleme in tarile lor de origine”, spune Ionescu.
In viziunea sa, companiile din tara se vor readapta in timp la noua conjunctura macroeconomica, dar aceste semne de revigorare vor fi vizibile abia in trimestrul II din 2010, iar despre cresterea economica putem vorbi abia in 2011.
„Chiar daca guvernantii iau cele mai bune masuri economice (legate de infrastructura, absorbtia fondurilor UE, agricultura), ele nu pot decat atenua efectele crizei. Ceea ce ne putem reprosa sunt dezechilibrele in ceea ce priveste deficitul de cont curent si deficitul bugetar, acestea pot contribui la aprofundarea efectelor crizei, insa, singura, Romania nu poate face nimic. Cand tarile dezvoltate vor iesi din criza, noi vom mai intarzia putin cu datoriile pe care le acumulam acum, dar incet, incet ne vom reveni”, concluzioneaza Cristian Ionescu.
