Saracia va creste cu 1,7 puncte procentuale

Saracia va creste cu 1,7 puncte procentualeProcentul populatiei din Romania care va trai in saracie in acest an va creste cu 1,7 puncte procentuale fata de 2008, la 7,4%, iar printre cei mai afectati se vor numara copiii, potrivit Strategiei de parteneriat cu Romania pentru perioada 2009-2013, realizate de Banca Mondiala.

"Nivelul saraciei este estimat sa creasca la 7,4% din populatie in 2009, iar proportia copiilor care traiesc in saracie absoluta este anticipata sa urce la 10,7% in 2009, de la 7,8% in 2008", potrivit Bancii Mondiale, informeaza NewsIn.

In strategie se mai arata ca, desi cea mai mare parte a populatiei sarace locuieste in zona rurala, gradul de saracie este asteptat sa creasca mai rapid in mediul urban - unde este anticipat un avans al saraciei cu 40% in acest an -, decat in cel rural (+30%). Banca Mondiala anticipeaza ca si antreprenorii - din alte domenii decat agricultura - vor fi afectati, ca urmare a impactului crizei economice.

In 2008, numai 5,7% din populatia Romaniei traia in saracie, dupa ce cresterea economica din anii anteriori a scos din saracie sute de mii de oameni. De altfel, numarul romanilor care traiau in saracie absoluta scazuse de la 2,1 milioane persoane in 2007 la 1,2 milioane persoane in 2008.

Grupurile cele mai vulnerabile la saracie erau cu precadere din zona rurala, unde traiesc 75% din saraci. De asemenea, copiii, in special cei proveniti din familii numeroae, tinerii, romii, somerii si lucratorii in agricultura prezinta un risc ridicat de saracie.

Banca Mondiala subliniaza ca sistemele de protectie sociala actuale nu se adreseaza prea bine saraciei, iar cheltuielile pentru protectie sociala raportate pe cap de locuitor sunt in Romania cele mai mici din Uniunea Europeana.

Totodata, cheltuielile pentru programe care sa tinteasca reducerea saraciei sunt foarte mici, daca se raporteaza la produsul intern brut (PIB) sau la nevoi. In plus, acestea au scazut in ultimii ani.

"Bugetul necesar pentru finantarea cererii de asistenta financiara pentru combaterea saraciei cronice si ajutorul pentru someri si persoanele vulnerabile la saracie vor reprezenta o provocare dificila, tinand cont de spatiul de manevra fiscala scazut", se mai arata in strategie.


Climatul de afaceri poate fi cu mult imbunatatit

Climatul de afaceri poate fi cu mult imbunatatitGuvernul Romaniei mai are inca multe de facut pentru a reduce birocratia legata de mediul de afaceri si pentru a imbunatati interactiunea dintre sectorul de afaceri si administratie, potrivit Strategiei de parteneriat cu Romania pentru 2009-2013.

"Guvernul a luat masuri pentru reducerea numarului de taxe, imbunatatirea colectarii taxelor, reducerea poverii administrative pentru contribuabili, precum si a costurilor administrative legate de colectarea de taxe. Totusi, mai raman multe de facute pentru a reduce birocratia pentru mediul de afaceri si imbunatatirea interactiunii dintre acest sector si administratia publica", se arata in document.

Executivul a mentinut cota unica de 16%, insa a recunoscut ca este nevoie de o reforma sustinuta a sistemului de impozitare, deoarece veniturile bugetare din taxe si impozite se mentin la niveluri mici comparativ cu cele din alte state ale Uniunii Europene, in timp ce costurile administrative sunt ridicate.

"Imbunatatirea climatului de afaceri se afla pe agenda Guvernului. Mediul de afaceri este afectat de nesiguranta legata de politicile de reglementare, de numarul excesiv de taxe, inclusiv impozitarea ridicata a muncii, de aparatul birocratic excesiv si ineficient, precum si de solutionarea lenta si imprevizibila a disputelor de afaceri", se arata in raportul Bancii Mondiale.

"Guvernul a initiat un program pentru a reduce sau elimina 179 de taxe si tarife din cele 489 existente si are in vedere masuri suplimentare de diminuare a birocratiei. Desi este un bun inceput, reformele trebuie sa continue", se mai spune in raport.

Implementarea directivei UE privind serviciile ar putea fi, de asemenea, o provocare pentru executivul roman, se mai precizeaza in document.

Banca Mondiala mentineaza ca, desi factura salariala din sectorul public a crescut de peste doua ori in perioada 2005-2008, ca urmare a majorarilor salariale si a "cresterii masive a numarului de salariati", aceasta nu a fost urmata de "o crestere corespunzatoare a volumului si calitatii serviciilor publice".

Consolidarea politicii fiscale ar evita riscul de aterizare fortata

Consolidarea politicii fiscale ar evita riscul de aterizare fortataRomania trebuie sa-si consolideze rapid si profund politica fiscala pentru a evita riscul unei aterizari fortate, prin restaurarea disciplinei bugetare, eficientizarea cheltuielilor publice si mobilizarea mai buna a resurselor, sustine Banca Mondiala, in Strategia de parteneriat cu Romania.

In ultimii ani, politicile fiscale si de venituri implementate in Romania au fost in mare parte pro-ciclice si au condus la dezechilibre si vulnerabilitati care nu mai sunt sustenabile, in contextul unui progres redus in modernizarea sectorului public, precum si al inrautatirii conditiilor economice globale, arata Banca Mondiala.

Pentru a evita riscul unei aterizari fortate a economiei romanesti, Banca Mondiala sustine ca este nevoie de aprobarea legii de responsabilitate fiscala, de crearea unui consiliu fiscal independent, de aprobarea de catre Parlament, inainte de Legea bugetului, a unei strategii eficiente pe termen mediu cu plafoane de cheltuieli bugetare si numar de personal pentru urmatorii trei ani.

De asemenea, Banca Mondiala subliniaza ca, in 2010, cresterea facturii salariale in sectorul public trebuie sa fie sub rata inflatiei.

Guvernul si-a asumat, in cadrul acordului de finantare cu institutiile internationale, sa scada chetuielile de personal in sectorul bugetar de la 8,4% din PIB in 2008 la 7,5% din PIB in 2009, aminteste Banca Mondiala.

Romania a ajuns in luna martie la un acord pentru o finantare totala de 19,95 miliarde euro pe o perioada de doi ani, din care 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeana, 1 miliard euro de la Banca Mondiala si 1 miliard euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana de Investitii (BEI) si International Finance Corporation (IFC).

Autoritatile romane au convenit cu Fondul Monetar International (FMI) incadrarea in anumite tinte de deficit pe fiecare trimestru, astfel incat, la finalul lunii decembrie, acesta sa nu depaseasca 24,3 miliarde lei. Pentru primul trimestru, tinta de deficit este de 8,3 miliarde lei, pentru finalul trimestrului II - de 14,5 miliarde lei, iar pentru sfarsitul celui de-al treilea trimestru - de 18,6 miliarde lei.

Romania trebui sa-si mentina deficitul bugetului de pensii sub 1% din PIB

Romania trebui sa-si mentina deficitul bugetului de pensii sub 1% din PIBRomania trebuie sa-si mentina deficitul bugetului de pensii sub 1% din PIB sau sa identifice surse de finantare a acestuia in cazul in care "deficitul se adanceste temporar ca rezultat al unor politici justificate", se arata in Strategia de parteneriat cu Romania pentru 2009-2013.

"Guvernul si-a propus noi reforme ale sistemului de pensii, pentru a imbunatati sustenabilitatea fiscala a pilonului public si pentru a creste capitalizarea a sistemului administrat privat. Pentru a imbunatati situatia sistemului public de pensii, contributiile pentru asistenta sociala au crescut cu 3,3% in 2009", se arata in documentul institutiei.

In cadrul programului de finantare externa incheiat de Romania cu institutiile financiare internationale sunt prevazute reforme pentru consolidarea sistemului de pensii, precum indexarea la inflatie sau cresterea si uniformizarea varstei de pensionare. De asemenea, masurile vizeaza restabilizarea nivelului contributiilor la pilonul II, sistemul public de pensii administrat privat, la care contribuie aproximativ 3,5 milioane angajati.

Totodata, reformele vizeaza integrarea in sistemul standard de pensii a categoriilor care pana in prezent nu contribuiau la acesta.

"Toate aceste masuri sunt esentiale pentru a limita efectele de imbatranire a populatiei, dezechilibrul dintre numarul celor care contribuie si numarul beneficiarilor si pentru a restrange deficitul bugetar, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung", mai subliniaza Banca Mondiala.

"Sistemul de pensii a fost substantial restructurat in ultimii ani si deficitul a fost eliminat. Masurile de consolidare fiscala pe acest domeniu nu au rezolvat insa probleme precum nivelul scazut al beneficiilor, numarul mai mare al beneficiarilor decat cel al contributorilor si deciziile politice ad hoc", se mai precizeaza in raport.

In ciuda reformelor efectuate, care au determinat sistemul de pensii sa treaca pe excedent din 2006, mentinerea acestei situatii este amenintata de cresterea cu 50% a pensiilor, anuntata in octombrie 2008, masura care ar putea duce la revenirea pe deficit a sistemului.

In sedinta de joi, consiliul directorilor din cadrul Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), parte a grupului Bancii Mondiale, a aprobat primul imprumut pentru politici de dezvoltare, de 300 milioane euro, acordat Romaniei.

Pachetul de asistenta financiara discutat cu reprezentantii Comisiei Europene (CE), ai Fondului Monetar International (FMI) si ai Bancii Mondiale (BM) include si trei imprumuturi pentru politici de dezvoltare in valoare de 1 miliard de euro din partea BM, atasate unui pachet de reforme in domeniul sectorului public, inclusiv educatie si sanatate, reforme in domeniul protectiei sociale si sectorului financiar.

IFC isi va reduce in cinci ani implicarea in Romania

IFC isi va reduce in cinci ani implicarea in RomaniaInternational Finance Corporation (IFC), divizia de investitii a Bancii Mondiale, isi va reduce gradual, in urmatorii cinci ani, implicarea investitionala in Romania, dar va continua sa ofere finantari in anumite domenii, precum banci, agricultura, mediu, infrastructura, sanatate si educatie.

"La finalul lunii aprilie, investitiile IFC in Romania erau de 470 milioane dolari, fiind al treilea portofoliu al institutiei in Europa si Asia Centrala, dupa Rusia si Turcia. Totusi, IFC are in vedere o reducere graduala a implicarii in Romania in cinci ani, in functie de conditiile pietei, oferind insa sustinere financiara pentru anumite sectoare si activitati in care mai poate aduce valoare adaugata", se arata in Strategia de parteneriat cu Romania pentru perioada 2009-2013, a Bancii Mondiale.

IFC va lua in considerare investitii, in mod selectiv, "in banci si in sectoare care au un impact foarte puternic asupra dezvoltarii in zonele de frontiera sau in domeniile agricutura, schimbari climatice, infrastructura, sanatate si educatie", potrivit NewsIn.

In plus, activitatile IFC se vor concentra pe managementul actualelor investitii.

IFC a inceput sa se retraga din sectoarele in care sectorul privat din Romania este pregatit sa investeasca. De exemplu, IFC nu participa in proiecte de investitii straine directe cu o valoare mai mica de 50 milioane dolari, pe care bancile comerciale sunt interesate sa le finanteze. De asemenea, IFC nu acorda linii de credit bancilor mari, cu exceptia unor tipuri speciale de finantari, respectiv pentru eficienta energetica, investitii pe termen lung in moneda nationala, credite pentru agricultura si IMM-uri.

"Pe termen scurt, strategia de investitii a IFC va juca un rol de raspuns la criza, prin acordarea de ajutor pentru recapitalizarea bancilor mari care sunt considerate vitale pentru sectorul financiar si acordarea de finantari institutiilor financiare din Romania. Efortul IFC va contribui la grabirea procesului de recuperare economica si la crearea de slujbe noi", se mai arata in document.

Romania a ajuns in luna martie la un acord pentru o finantare totala de 19,95 miliarde euro pe o perioada de doi ani, din care 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeana, 1 miliard euro de la Banca Mondiala si 1 miliard euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana de Investitii (BEI) si International Finance Corporation (IFC).

Banii de la FMI merg la BNR, pentru sustinerea rezervei valutare, sumele de la CE si Banca Mondiala sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar restul de un miliard de euro este pentru banci, in vederea sustinerii creditarii.