Scaderea puternica a economiei impune o recalibrare a politicilor
Activitatea economica din Romania s-a deteriorat semnificativ de la data aprobarii acordului de tip stand-by cu FMI, subliniaza John Lipsky (foto), director adjunct in cadrul FMI, care atrage atentia ca scaderea mai puternica a economiei decat era estimat impune o recalibrare a politicilor, astfel incat sa asigure un echilibru intre raspunsul la criza pe termen scurt si obiectivele asumate pe termen mediu.
"Programul revizuit se concentreaza pe masuri care sa asigure reducerea continua a cheltuielilor curente, protejand in acelasi timp cheltuielile de capital si sociale. Pe de alta parte, ajustarile prevazute vor necesita reforme suplimentare pentru a intari controlul asupra zonelor care prezinta cele mai ridicate riscuri fiscale, inclusiv angajamente asumate, reforma pensiilor si entitatile publice descentralizate", a atras atentia John Lipsky.
Cand s-a negociat acordul cu FMI, in martie 2009, estimarile oficialilor Fondului indicau un declin al economiei romanesti de 4,1% din PIB in 2009. In august, reprezentantii FMI si-au revizuit prognoza estimand o scadere economica cuprinsa intre 8% si 8,5% din PIB in acest an si afirmand ca o recesiune severa a lovit Romania.
Prognoza de scadere mai ampla a economiei a atras modificarea tintei pentru deficitul bugetar la finalul lui 2009, la 7,3% din PIB, de la nivelul anterior de 4,6% din PIB.
Directorul adjunct din cadrul FMI este de parere ca "stabilitatea mai mare a pietelor financiare si temperarea inflatiei ar putea lasa loc de noi relaxari ale politicii monetare, dar o abordare prudenta este necesara avand in vedere nivelul inca ridicat al inflatiei si vulnerabilitatile la presiuni externe".
Regimul de tintire a inflatiei si cursul de schimb flexibil au contribuit la diminuarea impactului crizei asupra Romaniei, fiind in acelasi timp si instrumente importante ale politicii monetare implementate de BNR.
Totusi, oficialul FMI a avertizat ca "politicile financiare trebuie sa ramana potrivite pentru a intampina riscurile pe care le-ar putea aduce criza si este in continuare nevoie de vigilenta pentru a raspunde oricaror probleme in sistemul bancar, mai ales deteriorarii activelor, care va surveni in urma scaderii economiei".
Creditele restante si indoielnice au depasit ponderea de 1% din valoarea neta totala a portofoliului de credite din sistemul bancar romanesc, ajungand pana la 1,03% in luna iunie a acestui an, dupa ce in urma cu un an reprezentau doar 0,3%, potrivit buletinului lunar publicat de Banca Nationala a Romaniei.
"Programul revizuit se concentreaza pe masuri care sa asigure reducerea continua a cheltuielilor curente, protejand in acelasi timp cheltuielile de capital si sociale. Pe de alta parte, ajustarile prevazute vor necesita reforme suplimentare pentru a intari controlul asupra zonelor care prezinta cele mai ridicate riscuri fiscale, inclusiv angajamente asumate, reforma pensiilor si entitatile publice descentralizate", a atras atentia John Lipsky.
Cand s-a negociat acordul cu FMI, in martie 2009, estimarile oficialilor Fondului indicau un declin al economiei romanesti de 4,1% din PIB in 2009. In august, reprezentantii FMI si-au revizuit prognoza estimand o scadere economica cuprinsa intre 8% si 8,5% din PIB in acest an si afirmand ca o recesiune severa a lovit Romania.
Prognoza de scadere mai ampla a economiei a atras modificarea tintei pentru deficitul bugetar la finalul lui 2009, la 7,3% din PIB, de la nivelul anterior de 4,6% din PIB.
Directorul adjunct din cadrul FMI este de parere ca "stabilitatea mai mare a pietelor financiare si temperarea inflatiei ar putea lasa loc de noi relaxari ale politicii monetare, dar o abordare prudenta este necesara avand in vedere nivelul inca ridicat al inflatiei si vulnerabilitatile la presiuni externe".
Regimul de tintire a inflatiei si cursul de schimb flexibil au contribuit la diminuarea impactului crizei asupra Romaniei, fiind in acelasi timp si instrumente importante ale politicii monetare implementate de BNR.
Totusi, oficialul FMI a avertizat ca "politicile financiare trebuie sa ramana potrivite pentru a intampina riscurile pe care le-ar putea aduce criza si este in continuare nevoie de vigilenta pentru a raspunde oricaror probleme in sistemul bancar, mai ales deteriorarii activelor, care va surveni in urma scaderii economiei".
Creditele restante si indoielnice au depasit ponderea de 1% din valoarea neta totala a portofoliului de credite din sistemul bancar romanesc, ajungand pana la 1,03% in luna iunie a acestui an, dupa ce in urma cu un an reprezentau doar 0,3%, potrivit buletinului lunar publicat de Banca Nationala a Romaniei.
Restantele la credite vor continua sa creasca
Economistii romani sunt de parere ca evaluarea FMI a fost una adecvata, nici prea stricta si nici prea usoara, iar urmatoarele vor fi asemanatoare. Mai mult, ei sustin ca sistemul bancar din Romania este puternic, dar nu neglijeaza faptul ca restantele la credite vor mai urca, desi nu vom vedea probleme.
„Este de asteptat ca restantele la credite sa urce, insa eu consider ca sistemul bancar din Romania este bine pozitionat si este capabil sa absoarba socuri mult mai mari decat cele care s-au resimtit pana in acest moment”, a declarat, pentru Wall-Street, Ionut Dumitru (foto), economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania.
Ionut Dumitru considera ca reprezentantii FMI au fost foarte atenti si pana acum la sistemul bancar local si au cerut realizarea de teste de stres pe baza unor scenarii diferite pentru a vedea cat de stabile sunt bancile si daca au nevoie de recapitalizari.
Banca Nationala a Romaniei realizeaza, in aceasta toamna, o noua serie de teste de stres pentru bancile din sistem, precum cele care au fost realizate in luna aprilie a acestui an.
„In toamna situatia rau platnicilor se inrautateste, se amplifica numarul falimentelor, iar mare parte din companiile cu probleme au si credite contractate de la banci”, a explicat, pentru Wall-Street, Laurian Lungu (foto), managing partner la Macroanalitica.
Totusi, urmatoarele evaluari ale FMI depind foarte mult de ce vor face autoritatile romane pana la alegerile prezidentiale si de cum vor duce la indeplinire reforma salarizarii si cea a pensiilor.
Guvernul s-a angajat in fata FMI sa adopte legea unitara a salarizarii in sistemul bugetar pana la finalul lunii octombrie si si-a asumat raspunderea in Parlament pe acest act normativ, care prevede scaderea cheltuielilor publice de personal de la peste 9% din PIB in prezent la 7% din PIB in 2015.
„Este de asteptat ca restantele la credite sa urce, insa eu consider ca sistemul bancar din Romania este bine pozitionat si este capabil sa absoarba socuri mult mai mari decat cele care s-au resimtit pana in acest moment”, a declarat, pentru Wall-Street, Ionut Dumitru (foto), economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania.
Ionut Dumitru considera ca reprezentantii FMI au fost foarte atenti si pana acum la sistemul bancar local si au cerut realizarea de teste de stres pe baza unor scenarii diferite pentru a vedea cat de stabile sunt bancile si daca au nevoie de recapitalizari.
Banca Nationala a Romaniei realizeaza, in aceasta toamna, o noua serie de teste de stres pentru bancile din sistem, precum cele care au fost realizate in luna aprilie a acestui an.
„In toamna situatia rau platnicilor se inrautateste, se amplifica numarul falimentelor, iar mare parte din companiile cu probleme au si credite contractate de la banci”, a explicat, pentru Wall-Street, Laurian Lungu (foto), managing partner la Macroanalitica.Totusi, urmatoarele evaluari ale FMI depind foarte mult de ce vor face autoritatile romane pana la alegerile prezidentiale si de cum vor duce la indeplinire reforma salarizarii si cea a pensiilor.
Guvernul s-a angajat in fata FMI sa adopte legea unitara a salarizarii in sistemul bugetar pana la finalul lunii octombrie si si-a asumat raspunderea in Parlament pe acest act normativ, care prevede scaderea cheltuielilor publice de personal de la peste 9% din PIB in prezent la 7% din PIB in 2015.
Urmatoarea transa de la FMI am putea sa o primim de Craciun
A doua transa din imprumutul de la FMI, ce se ridica la 1,718 miliarde DST (Drepturi Speciale de Tragere), sau aproximativ 1,85 miliarde euro, urmeaza sa fie deblocata intr-un interval de 48 de ore la momentul la care boardul FMI a aprobat decizia.
Suma totala primita pana acum de la Fondul Monetar (prin intermediul primelor doua transe) se ridica la 6,088 miliarde DST (n.r. – moneda de cont a FMI), ceea ce reprezinta 6,57 miliarde euro dintr-un aranjament financiar incheiat pe doi ani si negociat la 12,348 miliarde euro.
In acest an reprezentantii FMI se vor mai intoarce in Romania in ultimele luni ale anului, pentru a doua evaluare, in urma careia ar putea aproba si eliberarea unei alte transe din imprumut, in valoare de 1,409 miliarde DST.
Imprumutul extern de la FMI care a fost aprobat pentru Romania pe 4 mai 2009 a fost structurat in 8 transe, 3 in acest an, 4 in 2010 si ultima in primul trimestru din 2011.
.jpg)
Suma totala primita pana acum de la Fondul Monetar (prin intermediul primelor doua transe) se ridica la 6,088 miliarde DST (n.r. – moneda de cont a FMI), ceea ce reprezinta 6,57 miliarde euro dintr-un aranjament financiar incheiat pe doi ani si negociat la 12,348 miliarde euro.
In acest an reprezentantii FMI se vor mai intoarce in Romania in ultimele luni ale anului, pentru a doua evaluare, in urma careia ar putea aproba si eliberarea unei alte transe din imprumut, in valoare de 1,409 miliarde DST.
Imprumutul extern de la FMI care a fost aprobat pentru Romania pe 4 mai 2009 a fost structurat in 8 transe, 3 in acest an, 4 in 2010 si ultima in primul trimestru din 2011.
