-
Centrul European al Consumatorilor, 125.000 euro recuperați în primul trimestru
-
România, printre țările UE cu cel mai mare deficit în 2023
-
Program pentru femeile antreprenor: Patroanele pot câștiga 10.000 de euro
-
Cifrele din spatele Sistemului Garanţie-Returnare: reciclăm 5 mil. de PET-uri/zi
-
FMI estimează o creștere economică mai slabă pentru România
-
Europa, prognoză dură asupra economiei românești: deficit bugetar de peste 6,5%
Scaderea puternica a economiei impune o recalibrare a politicilor
Activitatea economica din Romania s-a deteriorat semnificativ de la data aprobarii acordului de tip stand-by cu FMI, subliniaza John Lipsky (foto), director adjunct in cadrul FMI, care atrage atentia ca scaderea mai puternica a economiei decat era estimat impune o recalibrare a politicilor, astfel incat sa asigure un echilibru intre raspunsul la criza pe termen scurt si obiectivele asumate pe termen mediu.
"Programul revizuit se concentreaza pe masuri care sa asigure reducerea continua a cheltuielilor curente, protejand in acelasi timp cheltuielile de capital si sociale. Pe de alta parte, ajustarile prevazute vor necesita reforme suplimentare pentru a intari controlul asupra zonelor care prezinta cele mai ridicate riscuri fiscale, inclusiv angajamente asumate, reforma pensiilor si entitatile publice descentralizate", a atras atentia John Lipsky.
Cand s-a negociat acordul cu FMI, in martie 2009, estimarile oficialilor Fondului indicau un declin al economiei romanesti de 4,1% din PIB in 2009. In august, reprezentantii FMI si-au revizuit prognoza estimand o scadere economica cuprinsa intre 8% si 8,5% din PIB in acest an si afirmand ca o recesiune severa a lovit Romania.
Prognoza de scadere mai ampla a economiei a atras modificarea tintei pentru deficitul bugetar la finalul lui 2009, la 7,3% din PIB, de la nivelul anterior de 4,6% din PIB.
Directorul adjunct din cadrul FMI este de parere ca "stabilitatea mai mare a pietelor financiare si temperarea inflatiei ar putea lasa loc de noi relaxari ale politicii monetare, dar o abordare prudenta este necesara avand in vedere nivelul inca ridicat al inflatiei si vulnerabilitatile la presiuni externe".
Regimul de tintire a inflatiei si cursul de schimb flexibil au contribuit la diminuarea impactului crizei asupra Romaniei, fiind in acelasi timp si instrumente importante ale politicii monetare implementate de BNR.
Totusi, oficialul FMI a avertizat ca "politicile financiare trebuie sa ramana potrivite pentru a intampina riscurile pe care le-ar putea aduce criza si este in continuare nevoie de vigilenta pentru a raspunde oricaror probleme in sistemul bancar, mai ales deteriorarii activelor, care va surveni in urma scaderii economiei".
Creditele restante si indoielnice au depasit ponderea de 1% din valoarea neta totala a portofoliului de credite din sistemul bancar romanesc, ajungand pana la 1,03% in luna iunie a acestui an, dupa ce in urma cu un an reprezentau doar 0,3%, potrivit buletinului lunar publicat de Banca Nationala a Romaniei.
"Programul revizuit se concentreaza pe masuri care sa asigure reducerea continua a cheltuielilor curente, protejand in acelasi timp cheltuielile de capital si sociale. Pe de alta parte, ajustarile prevazute vor necesita reforme suplimentare pentru a intari controlul asupra zonelor care prezinta cele mai ridicate riscuri fiscale, inclusiv angajamente asumate, reforma pensiilor si entitatile publice descentralizate", a atras atentia John Lipsky.
Cand s-a negociat acordul cu FMI, in martie 2009, estimarile oficialilor Fondului indicau un declin al economiei romanesti de 4,1% din PIB in 2009. In august, reprezentantii FMI si-au revizuit prognoza estimand o scadere economica cuprinsa intre 8% si 8,5% din PIB in acest an si afirmand ca o recesiune severa a lovit Romania.
Prognoza de scadere mai ampla a economiei a atras modificarea tintei pentru deficitul bugetar la finalul lui 2009, la 7,3% din PIB, de la nivelul anterior de 4,6% din PIB.
Directorul adjunct din cadrul FMI este de parere ca "stabilitatea mai mare a pietelor financiare si temperarea inflatiei ar putea lasa loc de noi relaxari ale politicii monetare, dar o abordare prudenta este necesara avand in vedere nivelul inca ridicat al inflatiei si vulnerabilitatile la presiuni externe".
Regimul de tintire a inflatiei si cursul de schimb flexibil au contribuit la diminuarea impactului crizei asupra Romaniei, fiind in acelasi timp si instrumente importante ale politicii monetare implementate de BNR.
Totusi, oficialul FMI a avertizat ca "politicile financiare trebuie sa ramana potrivite pentru a intampina riscurile pe care le-ar putea aduce criza si este in continuare nevoie de vigilenta pentru a raspunde oricaror probleme in sistemul bancar, mai ales deteriorarii activelor, care va surveni in urma scaderii economiei".
Creditele restante si indoielnice au depasit ponderea de 1% din valoarea neta totala a portofoliului de credite din sistemul bancar romanesc, ajungand pana la 1,03% in luna iunie a acestui an, dupa ce in urma cu un an reprezentau doar 0,3%, potrivit buletinului lunar publicat de Banca Nationala a Romaniei.