Deficitul bugetar al Romaniei ramane ridicat
Statele din toate tarile s-au luptat in 2009 cu deficite bugetare in crestere si au fost nevoite, in unele cazuri, sa recurga la masuri extreme.Guvernul roman nu a fost nici el ocolit de scaderea drastica a veniturilor din impozite, dar masurile adoptate de autoritatile romane nu au condus la o reducere ampla a deficitului bugetar, ci doar la mentinerea acestuia in tintele agreate cu Fondul Monetar International in acordul de finantare externa.
“Guvernul roman a luat o serie de masuri pentru a incerca sa acopere deficitul de venituri la bugetul de stat, ca de exemplu, anularea deductibilitatii cheltuielilor cu combustibilul la calculul TVA si a impozitului pe venitul personal, ca si obligatia firmelor de a plati un impozit prezumtiv sau a firmelor mici de a plati un impozit minim. Dar deficitul bugetar ramane ridicat, la aproximativ 7,5%", a declarat Niculae Done, senior tax partner la KPMG Romania.
Insa, jumatate din banii din transa a treia si a patra din imprumutul de la FMI (2,3 miliarde euro in total) vor merge la finalul acestei luni la Ministerul Finantelor pentru sustinerea deficitului bugetar, iar cealalta jumatate va ajunge la banca centrala. In aceste conditii, nevoia financiara a statului roman ar trebui sa se reduca.
Masurile fiscale agresive nu au fost benefice
Totusi, nu toate masurile adoptate de statul roman au fost benefice."Din nefericire, au fost adoptate si o serie de masuri destul de agresive, ca de exemplu intarzierea rambursarii TVA, iar acestea nu au avut un efect benefic asupra mediului de afaceri. In anul 2009 a existat instabilitate politica, au avut loc alegeri prezidentiale si alegeri pentru parlamentul European. Acesti factori au descurajat adoptarea unor decizii mai dure de catre guvern. Speram ca anul 2010 va fi un an mai stabil din punct de vedere politic in conditiile in care avem un guvern nou si nu sunt programate alegeri”, a adaugat Niculae Done.
Dupa ce in 2009 au fost loviti de criza economica, sefii microintreprinderilor au aflat ca vor plati impozit pe profit de 16% pentru ca statul trebuie sa isi creasca veniturile la buget, in locul impozitului pe venit de 3%.
In aceste conditii, aproximativ 15 - 20% dintre fostele microintreprinderi se vor transforma in PFA, circa 25% vor incepe sa plateasca noul impozit pe profit, "incarcand" la maxim cheltuielile si apeland la o serie de alte "inginerii financiare si fiscale", iar restul firmelor vor lua in calcul varianta functionarii sub "umbrela" unui offshore.
“Au existat foarte multe speculatii privind o posibila majorare a cotei TVA sau a cotei impozitului pe profit si pe venitul personal. Asemenea masuri ar fi contraproductive deoarece ar incetini ritmul de redresare economica si ar avea un impact negativ asupra veniturilor la buget. In loc de aceasta, guvernul ar trebui sa se concentreze pe o mai eficienta incasare a veniturilor si sa abordeze economia subterana care, conform estimarilor, continua sa reprezinte o parte substantialã a economiei", a declarat Mark Gibbins (foto), tax partner si coordonator al departamentului de taxe din cadrul KPMG..
Spre exemplu, inspectiile fiscale ar trebui directionate asupra companiilor si persoanelor care prezinta un risc ridicat de evaziune fiscala, sustine Mark Gibbins, si nu conduse in mod aleatoriu asa cum se intampla in prezent.
Deficitele bugetare, o problema la nivel european
Grecia se confrunta in prezent cu o situatie dificila a finantelor publice, in conditiile in care deficitul bugetar a ajuns anul trecut la 12,7% din PIB si are o datorie publica foarte mare. Grecia a incheiat 2009 cu un deficit bugetar de 12,7% din PIB si cu o datorie publica de 113% din PIB, niveluri care au ingrijorat pietele financiare. Guvernul de la Atena s-a angajat sa reduca deficitul la 8,7% din PIB in acest an si la sub 3% in 2012.
De asemenea, o estimare soc arata ca Belgia, Spania, Italia si Austria ar putea fi urmatoarele state europene care sa se confrunte cu problemele ce au dus la criza de incredere din Grecia, Irlanda si Portugalia.
“Guvernele din intreaga lume s-au confruntat cu o dilema atunci cand au trebuit sa decida cum sa reactioneze in fata crizei economice. Recesiunea a insemnat mai putine venituri din impozite, ceea ce a atras un deficit bugetar, astfel incat unele tari au reactionat prin cresterea impozitelor. Cu toate acestea, cresterea obligatiilor fiscale poate avea si efecte negative - intensificand recesiunea prin diminuarea venitului persoanelor fizice sau a bugetului companiilor pentru investitii. Asa incat, in alte tari guvernele au redus impozitele pentru a stimula redresarea economica", a declarat Valentin Tic, tax partner la KPMG Romania.
De exemplu, in Marea Britanie, Taxa pe Valoarea Adaugata a fost temporar redusa de la 17,5% la 15% in perioada cuprinsa intre 1 decembrie 2008 si 1 ianuarie 2010.
