Taierea cheltuielilor - drastica, nepopulara, dar necesara
Desi drastice si nepopulare, reducerile de cheltuieli anuntate de presedintele Traian Basescu erau absolut necesare pentru dezvoltarea viitoare a economiei romanesti, sustin economistii, adaugand ca aceste decizii trebuiau sa fie luate chiar mai devreme.„Orice masura ar fi fost luata ar fi fost dureroasa si nepopulara. Acest lucru a fost amplificat de amanarea masurilor corective in perioadele de avant economic. Sa nu se ia nicio masura ar fi inrautatit dramatic situatia pe termen lung a Romaniei”, atrage atentia Lucian Anghel (foto), economistul-sef al Bancii Comerciale Romane.
Sub presiunea Fondului Monetar International, guvernul avea de ales intre doua variante: majorarea cotei unice de la 16% la 20% si a TVA de la 19% la 25% sau reducerea semnificativa a cheltuielilor bugetare. Presedintele Traian Basescu a ales varianta reducerilor de cheltuieli, numind-o “varianta de incredere”, acceptata, in final, si de reprezentantii FMI.
“Probabil ca aceste masuri nu sunt suficiente, insa sunt deosebit de utile pentru reluarea sanatoasa a cresterii economice cat mai repede”, explica Nicolae Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania.
Economistii ING considera ca masurile care implica reducerea cheltuielilor bugetare sunt semnificativ mai bune fata de majorarea taxelor din punctul de vedere al perspectivelor activitatii economice pe termen mediu si lung.
“Una din variante era varianta neincrederii si aceasta inseamna cresterea TVA de la 19% la 24%, cresterea cotei unice de la 16% la 20% si reducerea salariilor in sectorul bugetar cu 20%, pentru a ne putea incadra intr-un deficit bugetar de 6-7%, 6-8% din Produsul Intern Brut. A doua varianta era varianta increderii, in care Guvernul sa-si continue programele de restructurare masiva a cheltuielilor. (...) Pe varianta a doua, varianta increderii in capacitatea Guvernului, a Parlamentului si a institutiilor statului roman de a continua procesele de reforma, se va merge in continuare”, a declarat joi Traian Basescu.
In acest context, sporirea productivitatii muncii ramane una dintre putinele alternative pe care le mai are economia romaneasca pentru a ramane atractiva.
„Solutia este cresterea in continuare a productivitatii muncii, astfel incat economia nationala sa ramana atractiva. Daca solutiile de ajustare reusesc sa tina deficitul bugetar in limita nivelului tintit prin acordul cu FMI, riscul de tara si perceptia investitorilor se pot imbunatati”, explica Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.
Presedintele Traian Basescu a revenit ieri cu alte declaratiii, spunand ca, in 2010, urmare a datoriilor pe care Romania le-a contractat in 2007, in 2008 si la inceputul lui 2009, bugetul de stat are de platit suma de 10,007 miliarde euro.
Statul economisea 4,6 mld. lei daca taia cheltuielile de la 1 ianuarie
Deficitul bugetar al Romaniei s-a situat in primul trimestru din acest an la 1,5% din Produsul Intern Brut, fiind de aproape 8,22 miliarde lei, usor sub limita de 8,25 miliarde lei impusa de FMI. Astfel, cheltuielile statului au fost mai mari cu 8,22 miliarde lei decat veniturile incasate.Cheltuielile bugetare au fost in primul trimestru din 2010 in suma de 45,75 miliarde lei, dar ar fi putut sa fie mai mici cu 4,61 miliarde lei daca guvernul adopta o reducere a cheltuielilor salariale cu 25% si o diminuare cu 15% a pensiilor si ajutoarelor de somaj chiar de la inceputul anului. Calculele au fost realizate de Wall-Street pe baza informatiilor prezentate de Ministerul Finantelor in executia bugetara aferenta perioadei 1 ianuarie – 31 martie 2010.
Astfel, chiar si tinand cont de faptul ca si veniturile incasate din impozitul pe salarii si contributiile la asigurari sociale si de somaj s-ar fi redus, deficitul bugetar tot ar fi fost mai mic si cu o pondere mai mica de 1,5% din PIB.
O reducere de 25% la nivelul cheltuielilor de personal ar fi condus in trimestrul intai din 2010 la o economie de 2,92 miliarde lei, in conditiile in care, in realitate, bugetarii au incasat salarii in suma de 11,68 miliarde lei in primele trei luni din 2010.
In totalul cheltuielilor statului cea mai mare pondere o au cheltuielile cu asistenta sociala, pe locul al doilea clasandu-se cheltuielile de personal.
Statul a mai platit in perioada analizata 10,54 miliarde lei de la bugetul asigurarilor sociale de stat (tinand cont de faptul ca majoritatea fondurilor din acest buget se indreapta spre pensii) si 751 milioane lei de la bugetul asigurarilor pentru somaj. Aplicand o reducere de 15% la aceste sume reiese o potentiala economie de 1,69 miliarde lei.
„O majorare a taxelor ar fi afectat in mod direct productia, punand presiuni suplimentare pe mediul privat si periclitand redresarea economica. In plus, este necesara folosirea eficienta a banilor, astfel incat se sa faca investitiile in zone-cheie. Din pacate, in ultima vreme au fost reduse cheltuielile de investitii la nivelul bugetului de stat”, subliniaza Rozalia Pal (foto), economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.
In situatia economica actuala o majorare de impozite ar fi echivalat cu un al doilea val de criza pentru sectorul privat, care oricum a suferit o corectie puternica in ultimul an. Pe de alta parte, nici reducerea pensiilor si a ajutorului de somaj nu este tocmai oportuna in conditiile in care, in general, pensiile din Romania sunt reduse, iar rata somajului se afla pe un trend ascedent.
Romanii inca nu au scapat de amenintarea majorarii impozitelor
Insa, analistii mai subliniaza ca, desi pe moment am scapat de majorarea impozitelor, daca taierea cheltuielilor nu va fi suficienta pentru reducerea deficitului bugetar, atunci se va ajunge si la cresteri de taxe si impozite.Economistii au avertizat ca majorarea impozitelor pe timp de criza era o greseala, in special majorarea TVA, care ar genera cresterea preturilor, dar ar alimenta si inflatia, insa daca reducerile de cheltuieli anuntate de presedintele Traian Basescu nu produc efectele scontate, in final tot la cresterea taxelor se va ajunge.
O crestere a cotei unice de impozitare de la 16% la 20% ar conduce la micsorarea venitului net al populatiei, fapt ce coroborat cu o majorare a TVA de la 19% la 25% ar avea un impact negativ semnificativ. Mai exact, romanii ar castiga mai putini bani, iar acei bani ar avea o putere de cumparare mai mica din cauza cresterilor de preturi generate de o majorare de TVA. In plus, majorarea cotei de TVA ar aduce si presiuni inflationiste, facand ca in final puterea de cumparare sa scada si mai mult.
"Cea mai buna solutie ar fi sa imbunatateasca colectarea actualelor impozite si diminuarea evaziunii fiscale, dar daca acest lucru nu s-a reusit…", explica Nicolae Chidesciuc (foto), economistul-sef al ING Bank Romania.
Cresterea economica din Romania din perioada 2007-2008 a fost bazata in proportie de 70% pe consum, care ulterior s-a redus dramatic pe masura ce recesiunea s-a instalat. Astfel, o majorare a TVA ar genera o scadere si mai accentuata a consumului, in trecut motorul cresterii economice.
