Trai pe picior mare
Spaga, mita, cadou, atentie – oricare ar fi denumirea sub care se ascund, “donatiile” romanilor catre persoanele cu putere de decizie au facut dintotdeauna parte din istoria si cultura noastra. Nu putine sunt exemplele celor care au facut averi “din varful pixului” sau care si-au cladit averi impartind favoruri. De la birurile date Imperiului Otoman pentru asigurarea scaunului domnesc si pana la mita ceruta de drumari pentru a permite trecerea trupei AC/DC, spaga pare a fi o normalitate in peisajul romanesc, un “obicei prost” care s-a lipit de imaginea noastra ca marca de scrisoare. Va reduce criza din amploarea acestor plati informale?“Ocazional, dintre cei care luau deja spaga, se poate ca unii sa fie acum si mai deschisi unor astfel de practici. Pe de alta parte, unii se vor simti mai bine supravegheati pentru ca exista aceasta presiune a restrangerii numarului de functionari, deci le va fi frica sa primeasca mita. Cu cat presiunea va creste, cu atat se va mari si tendinta de a primi astfel de plati, asa cum este in cazul medicilor. Profesorii vor dori sa dea mai multe meditatii, dar nu este vorba despre spaga, ci despre o modalitate de completare a veniturilor”, spune Alfred Bulai (foto), conferentiar in cadrul SNSPA si doctor in sociologie.
Alfred Bulai spune ca spre deosebire de perioada de boom imobiliar, acum nu se mai fac mari cozi la birourile notariale, iar incasarile din “platile informale” sunt mai mici. “Nimeni nu mai face coada la notari pentru intabulari, de exemplu, intrucat nu prea se mai fac tranzactii. Nu se mai grabeste nimeni acum sa obtina repede actele”, explica sociologul.
Bulai spune ca fiecare institutie are o structura birocrativa “in carne si oase” si o alta “virtuala”, una reala si o alta in care spaga face legile. “Birocratia in carne si oase isi va spune ca ai nevoie de 15 avize si 25 de stampile de la primarie, proces care va dura 30 de zile in total, pe cand cea virtuala iti va rezolva problema in doua-trei ore, iar de abia atunci iti dai seama ca de fapt nu aveai nevoie decat de semnatura finala”, declara sociologul.
Un sondaj realizat recent in cadrul programului masteral de sociologie al SNSPA a relevat ca valoarea spagii la nivel de Bucuresti se ridica la cateva milioane de euro. Sunt insa date neoficiale, rezultate in urma informatiilor furnizate de cei care au fost de acord sa raspunda. Putini sunt aceia care recunosc, deschis si public, ce spagi au dat la medic, primarie sau politie pentru a obtine un lucru de drept sau a eluda regulile. In schimb, sub protectia anonimatului, limbile se dezleaga mai usor, iar daca aruncam o privire pe site-uri precum amdatspaga.eu, ne putem forma o idee mai cuprinzatoare.
Comentati aici: Credeti ca spaga va fi afectata de masurile de austeritate din sistemul bugetar?
Cititi in slide-ul urmator cum arata "bursa" online a spagilor.
Ce se vinde si cu cat?
“Am dat spaga 200 de lei pentru ca nu purtam centura”, scrie un internaut pe amdatspaga.eu, explicand ca desi “nu era indreptatit sa ceara nimic, pentru asta e platit”, politistul i-a solicitat suma pentru a trece cu vedere incalcarea regulilor rutiere. Intrebat daca ar fi procedat la fel in locul omului legii, internautul a raspuns ca nu, adaugand ca nu este prima oara cand ofera mita intrucat “in domeniul acesta nu merge alfel”. Iar bursa spagilor continua: 100 de lei dati la primarie pentru a obtine o autorizatie, 1.500 de lei pentru o operatie de hernie de disc, 200 de la vama din Giurgiu, 600 de lei pentru a obtine permisul de soferi. Cele mai mari sume, asa cum arata site-ul unde “donatorii” isi recunosc fapta, se dau in invatamant – 8.000 de lei pentru a putea intra in examenul de licenta si in sistemul sanitar - 2.500 de lei pentru operatie de nastere la o maternitate bucuresteana.
Majoritatea anunturilor sunt postate de anul trecut – primul an in care criza si-a facut cunoscuta prezenta in forta, iar altele sunt recente, de anul acesta, diferentele intre sume in cazuri similare nefiind foarte mari.
In conditiile in care salariile la stat si pensiile vor scadea cu 25%, respectiv 15%, de unde mai au romanii bani de spaga? “Donatorii exagereaza preturile pentru ca si in cazul spagii este vorba despre un consum ostentativ, identitar, altfel spus vor sa-si defineasca identitatea prin ceea ce poseda sau vor sa aiba. Cert este ca nu vorbim despre un fenomen nou, comunist sau capitalist, ci de unul de durata, care dateaza din istorie si care va persista”, explica prof. univ. dr. Elisabeta Stanciulescu, expert in sociologie. In perioadele de criza, adauga sociologul, oamenii incalca mai mult normele pentru ca resursele pentru realizarea intereselor sunt mai greu de obtinut.
Pe de alta parte, in momentul in care romanii vor resimti scaderile veniturilor, atunci si volumul spagii va avea de suferit. “Omul de afaceri va da in continuare spagi pentru a rezolva obtinerea unor acte, pe cand <<spaga mica>> se va reduce corespunzator cu veniturile”, este de parere Bulai. Cresterea valorii spagii este alimentata atat de “folclorul” creat in orice institutie unde darurile fac legea, dar si de nivelul de trai.
“In timpul comunismului, veniturile populatiei erau mult mai scazute si la vremea aceea un pachet de Kent se dadea chiar pentru interventii medicale dificile. Acum, daca te duci la doctor cu un pachet de tigari sau o ciocolata, risti sa fii dat afara”, crede Alfred Bulai. Cu alte cuvinte, sporirea veniturilor a antrenat nu numai asteptarile celor care primesc mita, dar si cresterea bazei de la care porneste “licitatia” dintre donatori.
Miza spagii este cu atat mai mare acum, cand nesiguranta locului de munca a crescut ingrijorator, mai ales in sistemul de stat. Unii dintre ei vor fi tentati sa dea mita pentru a-si pastra posturile sau pentru a avansa, folosind orice mijloace pentru a se mentine pe linia de plutire. Se inscriu la facultate, mai fac un program masteral, participa la seminarii si conferinte, muncesc peste program – angajatii fac toate acestea pentru a mai castiga ceva la salariu sau pentru a fi mai siguri pe scaunul de la birou.
Aflati din slide-ul urmator ce solutii propun sociologii pentru diminuarea fenomenului spagii.
Toate-s vechi si noua toate
Fenomenul nu este unul nou in “tabloul de criza” romanesc. Elisabeta Stanciulescu spune ca renumitul antropolog Ruth Benedict semnala intr-un studiu despre Romania destinat serviciilor secrete americane din perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial ca romanii merg la scoala pentru a obtine diplome prin care sa acceada la pozitii birocratice, de unde vor putea sa imparta favoruri in mod arbitrar. Odata ajunsi in pozitii decizionale, incepea celebrul “lant al slabiciunilor” atat de bine portretizat de I. L. Caragiale.“Copiii invata inca din scoala ce este mita si cum functioneaza ea”, spune Elisabeta Stanciulescu, referindu-se la cadourile duse de elevi profesorilor, intai la serbari, apoi cand se pune problema de corigente si mai tarziu cand dau bacalaureatul sau admitere la facultate. Obiceiul este perpetuat pana la maturitate, atunci cand unii isi cladesc intregul CV pe obtinerea favorurilor in acest mod. Chiar si in cadrul multinationalelor, argumenteaza Alfred Bulai, spaga este o practica folosita pentru obtinerea sau mentinerea locului de munca.
Chiar daca au probleme financiare, romanii vor oferi intotdeauna bani sau foloase pentru a primi un tratament preferential sau chiar un lucru cuvenit si asta din cauza unui sistem institutional care permite personalizarea rolurilor. Transplantate pe pamant romanesc, institutiile moderne continua si astazi sa pastreze din reminiscentele celor medievale – puternic personalizate.
Este o situatie similara cu ceea ce se intampla in tren, unde controlul este “seful” pentru cei care calatoresc fraudulos – el primeste ciubucul, el face ordine si tot el ii protejeaza in cazul unui supracontrol. Nu conteaza ca nu ai voie sa calatoresti fara bilet si cu atat mai mult sa mituiesti un angajat al statului; cat timp trenul este in mers, controlorul e sef suprem.
Care ar fi solutia pentru a diminua fenomenul? Elisabeta Stanciulescu este de parere ca romanii au nevoie de un sistem institutional mai autoritar, unul care sa nu lase loc interpretarilor si arbitrariului. “Romanii trebuie sa invete sa faca diferenta intre rolul institutiilor si serviciile personale si sa nu le amestece, sa nu personalizeze rolurile institutiilor”, puncteaza sociologul.
La trecut, prezent sau viitor, se pare ca singura concluzie este aceea ca “spaga functioneaza clar in Romania”, dupa cum sintetizeaza Alfred Bulai. O reforma asumata la nivel de sistem, crede sociologul, ar putea sa schimbe in timp mentalitatea romaneasca, dar actualul context nu incurajeaza o astfel de schimbare. “Criza este si o oportunitate sa sa-I dai afara pe cei neperformanti, pe cand taierea salariilor nu-I incurajeaza deloc pe cei cinstiti si buni, ci ii indeparteaza din sistem”, a conchis Bulai.
