Dispune Romania de o strategie fiscala?

Dispune Romania de o strategie fiscala?Incepand cu anul 2004, cand a intrat in vigoare, Codul Fiscal a suferit nu mai putin de 47 de modificari, cu efecte si consecinte de amploare asupra mediului de afaceri, insa, fara a aduce prea multe clarificari legislative, pentru a spori predictibilitatea regimului fiscal romanesc.

Dintre acestea, 26 de modificari fiscale au fost realizate pana la 1 octombrie 2008, moment in care criza financiara si-a facut simtita prezenta si in Romania. Dupa aceasta data si pana in prezent, au urmat alte 21 de modificari, cu o ritmicitate sporita, fapt ce a intarit opinia investitorilor rezidenti si nerezidenti despre lipsa unei viziuni si a unei strategii pe termen mediu si lung a decidentilor de politica economica din Romania.

Anul 2010 a adus, de asemenea, o cavalcada de modificari fiscale, concretizate in 3 legi si 6 ordonante de urgenta.

„Ne-am obisnuit ca la fiecare sfarsit de an sa ne intrebam daca sistemul fiscal va mai suferi vreo modificare sau nu. Anul 2010 este deja atipic amintind de sarabanda modificarilor legislative de la sfarsitul anilor ’90 cand legislatia fiscala se modifica aproape saptamanal. In lipsa unei viziuni clare a Guvernului nu ne ramane decat sa incercam sa intelegem modificarile recente si sa ghicim ce se va intampla in viitorul apropriat. Singurul reper macroeconomic sigur al momentului este acordul cu Fondul Monetar International, restul sunt doar declaratii politice”, a declarat Emilian Duca, partner BDO Tax.

“Existenta unei strategii fiscale coerente ne-ar fi ajutat sa mergem pe o directie clara si nu pe extreme. Platim tribut politicilor fiscale incoerente si contradictorii din ultimii 10 ani”, a declarat Gabriel Sincu, partener in cadrul Mazars.

Potrivit presedintelui Riff Holding International, Marius Stancescu (foto), in contextul economic actual sunt necesare o serie de masuri, cu scopul de a creste predictibilitate fiscala si consistenta dinamica a normelor legislative. Astfel, simplificarea Codului Fiscal, largirea bazei de impozitare, fiscalizarea tuturor veniturilor, cresterea impozitarii bancilor si companiilor de asigurari, eliminarea privilegiilor si a exceptiilor din Codul Fiscal si reducerea evaziunii fiscale si parafiscale au scopul de a mentine capitalul strain in Romania si increderw investitorilor strain.

Pe agenda de lucru a investitorilor straini, sunt sustinute, de asemenea, masurile cu privire la necesitatea mentinerii sistemului de cota unica concomitent cu eliminarea parafiscalitatii, la corelarea prevederilor normelor metodologice cu Codul Fiscal. “Exista de foarte multe ori necorelari intre normele fiscale si Codul Fiscal. Modernizarea codului de procedura fiscala este de asemenea un deziderat, fiind necesara simplificarea abordarilor pentru a usura posibilitatea contribuabililor de a se conforma legii. Contribuabilul ar trebui ajutat de autoritatea fiscala pentru a se conforma politicii fiscale”, a declarat Dan Schwartz, managing partner Scot&Company.

"Daca o cladire este detinuta de o persoana fizica, aceasta datoreaza un impozit, dar daca aceeasi cladire este detinuta de o persoana juridica impozitul este de o suta de ori mai mare. Daca sunt un dezvoltator si vreau sa dezvolt o cladire eficienta energetic, practic primesc o 'sanctiune' de la sistemul fiscal. Sunt tari care dau certificate verzi pentru astfel de dezvoltatori, noi ii supraimpozitam. Pe de alta parte, din banii publici se renoveaza blocuri pentru eficientizare energetica", a spus, de asemenea, Gabriel Biris, managing partner in cadrul Biris Goran.

Nu este omisa nici necesitatea modernizarii administratiei fiscale, precum si imbunatatirea capacitatii de colectare, solicitarile de rigoare la prevederi cu caracter strict practic, masurile referitoare la simplifacarile sistemului de raportare care s-a complicat prin introducerea Registrului de raportare a operatorilor intracomunitari, dar si eliminarea prevederilor cu caracter discriminatoriu intre contribuabilii rezidenti si nerezidenti, impreuna cu legislatia de tip holding.


Masuri proactive pentru cresterea competitivitatii fiscale in Romania

Masuri proactive pentru cresterea competitivitatii fiscale in RomaniaDin punct de vedere al autoritatilor, modificarile legislatiei fiscale au avut motivatiile lor la acea data. Per ansamblu, constrangerile crizei economice au fost cele care le-au motivat in special pe fiecare dintre ele. De asemenea, fiscul a luat masuri de a colecta mai multi bani sau de a elimina exceptii din Codul Fiscal.

“Modificarile de Cod Fiscal au avut mai multe implicatii: impozitul minim a fost legat de nevoia de aduce o uniformitate in mediul economic si de a fi un element de reglare concurentiala, cand fara a mai fi nevoie de o controlare a unei declarari corecte a cifrei de afaceri in cazul unui agent economic se impunea o plata minima care aduce o regularizare si din punct de vedere concurential”, a declarat Dragos Doros (foto), director departamentul de legislatie impozite directe din cadrul Ministerului de Finante.

“Un numar important de firme cu activitate mica sau inexistenta s-au desfiintat ca urmare a crizei economice sau a aplicarii impozitului minim, insa in cadrul acelor societati media angajatilor era foarte mica, undeva la 0,6%. Pot spune ca au ales sa se desfiinteze firmele care si-au pierdut motivatia de la momentul infiintarii”, a mai spus el.

Potrivit Andreei Paul Vass, consilier al primului ministru, in urma impozitului minim, introdus in primavara anului trecut, au disparut de pe piata romaneasca, in perioada 2009-2010, peste 230.000 de firme din care 82% au inregistrat pierderi si erau in general firme capusa. Acestea existau doar pe hartie astfel incat sa poata emite facturi si sa creeze competitie inegala pe piata locala. Nu au emis nici un bilant, dar au intregistrat pierderi, iar mediul de afaceri din Romania era plin de zeci de mii de companii inactive.

De asemenea, "una dintre promisiunile pe care noi ni le-am asumat atunci cand am venit la guvernare, tine de simplificarea Codului Fiscal si diminuarea, eliminarea sau comasarea tututor taxelor parafiscale. Astfel, anul trecut am reusit sa comasam 250 de taxe din aproape 500, dar inca nu avem o propunere finala de Cod Fiscal asa cum ne dorim cu totii", a mai spus ea.

Impozitul minim era cuprins intre 2.200 de lei, daca firmele au venituri totale de pana la 52.000 de lei, si 43.000 de lei pentru venituri de peste 129 de milioane de lei. Acest impozit a fost eliminat incepand cu data de 1 octombrie anul curent.

Pe de alta parte, Andreea Paul Vass a mai declarat ca Partidul Democrat Liberal (PDL) sustine o eventuala diminuare a metodei proportionale de impozitare introdusa la 1 ianuarie 2005, de la 16% la nivelul de 10%.

"Exista o puternica presiune din partea PDL de diminuare a cotei unice", a spus Andreea Paul Vass, la seminarul organizat pe tema fiscalitatii.

“Variantele de lucru se analizeaza iar in masura in reusim sa compensam pierderea de venituri la bugetul de stat, estimata intre 7 si 9 miliarde de lei in varianta diminuarii cotei unice la 12 respectiv 10 procente, putem discuta in mod oficial despre aceasta varianta. Dar cum in prezent nu avem cum sa compensam veniturile la bugetul de stat, aceasta nu este decat o propunere politica”, a spus ea.

Prin cota unica decidentii incearca sa aduca un plus de dinamica mediului de afaceri si cresterii Produsului Intern Brut (PIB), dar si a gradului de colectare a taxelor, in contextul in care a simplificat foarte mult administrarea fiscala si lasa la dispozitia companiilor decizia cu privire la ce fac cu capitalul ramas in buzunarul propriu, cum sa-l economiseasca, cat sa cheltuie.

Pe de alta parte, o cota progresiva avantajeaza tarile care au o economie deja competitiva si stabila, pe cand in cazul Romanie cota unica este benefica. In prezent tarile care au cota unica sunt intr-o competitie de reducere a acesteia pentru a nu pierde nivelul investitiilor straine directe si astfel capacitatea concurentiala pe acest segment cu alte state.

De ce avem nevoie de o lege a holding-urilor?

De ce avem nevoie de o lege a holding-urilor?“Orice investitie care ajunge in Romania este directionata printr-o firma de tip holding din spatiul european. Am ajuns astfel sa intram intr-o competitie fiscala cu multe state care realizeaza bani prin acest lucruri, prin faptul ca investitorii romani care aleg sa mearga in strainatate se orienteaza spre aceste offshor-uri si avem solicitari de acest gen”, a declarat Emilian Duca (foto), partner BDO Tax.

In prezent, printre tarile europene a caror legislatie permite existenta entitatilor juridice de tip holding sunt: Elvetia, Olanda, Cipru, Austria, Luxemburg, iar din regiune: Ungaria si Bulgaria, mai nou.

“Cand vedem astfel de fenomene ne punem intrebarea de ce nu suntem capabili sa reactionam si sa obtinem un avantaj pentru statul roman. De remarcat ca aceste structuri nu sunt create exclusiv pentru evitarea impozitelor”.

Prin introducerea unui sistem de tip holding, astfel de firme, care, de obicei aleg sa se se deplaseze in afara spatului romanesc, si-ar constitui sediul in Romania, avand cu beneficiile in vigoare. Regimul de tip holding permite transferul de resurse intra-grup, fara bariere operationale sau legale, sau costuri suplimentare, precum cele fiscale.

Totusi, cateva elemente pe care necesare pentru introducerea legislatiei de tip holding sunt urmatoarele: introducerea consolidarii fiscale cu privire la impozitul pe profit, extinderea consolidarii privind TVA-ul, implementarea unor scutiri sau reduceri la impozitul pe dividende incasate din strainatate, care in prezent sunt impozitate in Romania, dar si reducerea impozitului pe castigurile de capital.

Acestea au la baza o cerinta fundamentala increderea in stabilitatea sistemului fiscal din Romania, precum si a legislatiei de tip holding.

“Aceasta este principala problema a mediului de afaceri, care si-a pierdut increderea ca va avea un mediu stabil cu o legislatie stabila, in care sa poti sa faci planuri pe termen indelungat. Strategia fiscala a statului roman este a de a colecta bani si atat”, a mai spus el.

“Este o problema de ani de zile si este pacat de pozitia noastra geostrategica pentru ca majoritatea firmelor din occident atunci cand cauta regiunea balcanica si extinderea spre rasarit, se uita spre Romania, dar din cauza ca nu avem legislatie holding fug in alta parte, ceea ce este destul de neplacut din doua perspective: a imaginii tarii si al business-ului pe care-l facem in Romania”, a incheiat Emilian Duca.

Citeste si: Cand ploua cu impozite, deschide-ti un offshore! *

Afla cum sa-ti reduci costurile si sa-ti maximizezi profiturile? Cu minim 1.200 de euro poti scapa legal de zecile de taxe si impozite catre statul roman si sa-ti infiintezi propria firma intr-o tara cu o fiscalitate "prietenoasa".