Romania "a depus armele" in lupta anticoruptie
Pentru prima oara din 2002 incoace, Romania se plaseaza pe un trend negativ in ceea ce priveste perceptia privind coruptia la nivelul sectorului public si al reformelor de combatere a acesteia, conform Indicelui de Perceptie a Coruptiei lansat de Transparency International.Astfel, dupa ce anul trecut indicele a dat un semnal sever privind inghetarea luptei anticoruptie, Romania obtine 3,7 puncte din 10. Rezultatul nu arata doar stagnarea efectelor politicilor anticoruptie, ci chiar o crestere a gradului de coruptiei perceputa. Romania ocupa un neonorabil loc 25 intre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, fiind urmata doar de Bulgaria, cu 3,6 puncte, si Grecia, cu un scor de 3,5.
“Exista o legatura directa si indisolubila intre indicele de perceptie a coruptiei, competitivitatea economica si capacitatea de a rezista la criza financiara. Este de remarcat cazul Poloniei, unde indicele a crescut, iar tara a reusit sa parcurga un curs economic favorabil in perioada de criza financiara. Se vede, de asemenea, ca tarile de la finalul listei in Uniunea Europeana - Romania, Bulgaria, Grecia -, sunt si cele care au cele mai mari probleme economice”, a declarat Victor Alistar (foto), director executiv al Transparency International Romania.
De aceea, indicele este un instrument care poate fi corelat cu alte date referitoare la o societate si are calitatea de a fi un indicator al situatiei generale din Romania. "In mare, discutam ca in Romania, capacitatea de a asigura predicitibilitate, respectarea regulilor stabilite prin legi, transparenta, mecanisme de participare la deciziile cu privire la politicile publice sunt cotate foarte prost de catre analistii nerezidenti, mediul de afaceri si agentiile internationale de rating", mai spune Victor Alistar.
Mai mult, se constata o abandonare a reformelor sistemice cu impact si reducerea gradului de interes a factorilor politici pentru combaterea coruptiei, ceea ce a avut ca rezultat scaderea in clasamentul IPC si, mai grav, deschiderea unui extrem de periculos trend descendent.
Daca perioada de criza financiara a dat o lectie marilor puteri industrializate ale lumii, aratand in ce masura coruptia poate duce la saracie pentru cei mai afectati de aceasta si la dezvoltare economica nesustenabila pentru mediul de afaceri, Romania, aflata intr-o severa criza financiara, trebuie sa actioneze pana cand acest flagel ii va aduce falimentul guvernamental si financiar si sa internalizeze angajamentul pentru transparenta si responsabilitate ca premisa a redresarii economice.
Dintre tarile care au inregistrat in acest an scoruri inferioare celor din anul anterior fac parte si statele cele mai afectate de criza financiara, agravata de lipsa de transparenta si de integritate cu privire la deciziile guvernamentale, cheltuirea fondurilor publice, functionarea structurilor administratiei si a politiilor administrative.
Chiar statele nou membre ale Uniunii Europene care si-au respectat angajamentele de transparenta si integritate inregistreaza cresteri, aratand o legatura directa intre cresterea economica si o imbunatatire a climatului public de integritate. Dar, spre deosebire de Romania, in alte tari eforturile anticoruptie au fost intensificate dupa aderarea la Uniunea Europeana si nu abandonate.
Transparency International Romania apreciaza ca aceasta scadere este rezultatul lipsei de coordonare strategica in privinta masurilor legislative si institutionale, ceea ce a condus la vulnerabilizarea excesiva a tuturor pilonilor de integritate si la afectarea credibilitatii reformelor si a Romaniei in general.
"Atragem atentia autoritatilor de la Bucuresti ca nu mai este cazul sa foloseasca scuze de genul: nu mai suntem ultimii din Europa, ci bulgarii si grecii, pentru ca lucrurile tin mai mult de capacitatea statului de a-si reveni spre o functionare normala si sanatoasa, de a satisface interesele generale ale cetatenilor, de acrea un mediu predictibil, echitabil pentru dezvoltarea mediului de afaceri si a initiativelor. Faptul ca avem niste resurse din partea Uniunii Europene pe fonduri structurale nu poate fi o plasa de siguranta pentru functionarea unei societati", a mai spus Victor Alistar.
Decredibilizarea Romaniei este cu atat mai evidenta cu cat indicele compozit pentru tara noastra ia in calcul evaluari extrem de realiste si influente ale unor organizatii precum Country Risk Service and Country Forecast al Economist Intelligence Unit, Global Risk Service al IHS Global Insight, World Competitiveness Report al Institute for Management Development sau Global Competitiveness Report al World Economic Forum.
IPC al Transparency International subliniaza cu si mai multa putere semnalele de alarma aduse de rapoarte ale unor institutii de analiza si se inscrie si in linia evaluarilor Worldwide Governance Indicators al Bancii Mondiale care arata o scadere a indicelui privind controlul coruptiei precum si al celui referitor la efectivitatea guvernarii, precum si a evaluarilor la nivelul sistemului national de integritate ale Transparency International Romania.
Jurnalistii Wall-Street.ro iti recomanda si articolul Spaga la romani: Cum va fi afectata de criza si de masurile de austeritate
Costurile coruptiei in Romania
Coruptia cuprinde in general activitati ilegale, care devin publice in principal, numai prin intermediul scandalurilor, investigatiilor sau urmaririlor penale. De altfel, este dificil de evaluat nivelul absolut de coruptie pe baza unor date empirice, dar o metoda viabila de a colecta date comparabile dintr-o tara, este de a avea perceptiile celor aflati in pozitia de a oferi evaluari experte ale coruptiei din sectorul public, intr-o anumita tara, potrivit Transparency International.In cazul Romaniei, conform analizei realizate, deprecierea indicelui este consecinta mai multor cauze ale politicilor interne. In primul rand, pentru ca politicile anticoruptie au fost abandonate sau au fost pastrate in general cu scop propangandistic, nu scopul de a asigura corecta functionare a mecanismelor de putere. In general au fost utilizate parghiile anticoruptie pentru elemente de lupta politica si de imagine, exceptie facand acele cazuri care se ferera la micii functionari.
Un alt element care a condus la deprecierea indicelui pentru Romania este faptul ca exista o lipsa completa de transparenta in ceea ce priveste politicile guvernamentale, pe termen mediu si lung, dar uneori si pe termen scurt. De exemplu, transparenta modului in care au fost utilizate fondurile de la Fondul Monetar International (FMI).
Un alt motiv pentru care indicele se depreciaza este reprezentnat de situatia alarmanta in domeniul achizitiilor publice si al utilizarii resurselor publice, care de cele mai multe ori se intampla netransparent pe criterii subiective, in timp ce pentru a echilibra bugetul se afecteaza o serie intreaga de categorii sociale. "Legatura exista in volumul total al banilor pe care statul ii are de gestionat", a spus Victor Alistar, director executiv al Transparency International Romania.
Traducerea costurilor coruptiei semnalate de toate aceste evaluari inseamna:
• Absenta unor politici anticoruptie coerente, precum si o Strategie Nationala Anticoruptie neactualizata din 2007;
• Un sistem judiciar pentru care nici la acest moment nu exista o strategie coerenta de continuare a reformelor si nepregatit sa ofere un climat de predictibilitate investitorilor;
• Destructurarea masiva in domeniul cheltuirii resurselor publice, care, in conditiile crizei economice si a cresterii gradului de indatorare a tarii, a fost dublata de o alocare opaca a acestora;
• Reducerea in si mai mare masura a eficientei Romaniei in accesarea fondurilor publice europene;
• Un sistem neperformant si incert de achizitii publice care a dus la cheltuieli semnificative pentru investitii fara impact si la costuri uriase pentru contribuabilii la bugetul astfel alocat;
• Scaderea calitatii vietii pentru toate categoriile sociale care platesc costurile coruptiei generalizate in timp ce se risipesc resursele publice in mod netransparent si preferential;
• Lipsa de responsabilitate pentru actiunile proprii ale unor categorii de oficiali din conducerea administratia centrale si locale, a magistratilor si a jurisdictiilor administrative;
• Lipsa stabilitatii regulilor care deschide calea catre abuzuri in exercitarea prerogativelor de putere publica si in gestiunea politicilor publice;
• Degradarea masiva a climatului de legalitate si legitimitate a actului de administrare.
Transparency International Romania atrage atentia ca "sacii adusi in caruta Romaniei de integrarea in Uniunea Europeana nu sunt o provizie suficienta pentru a ne asigura ca putem ignora costurile coruptiei". Astfel, Transparency International Romania solicita autoritatilor de la Bucuresti sa dea dovada de maturitate si sa inteleaga ca eforturile anticoruptie nu trebuie folosite in scop propagandistic, ci ca un mijloc de asigurarea a competitivitatii Romaniei si de garantare a drepturilor cetatenilor ei.
De asemenea, anul acesta, Transparency International Romania a lansat Analiza-diagnostic Sistemul National de Integritate unde se vadeste legatura intre gradul de coruptie si indicatori precum calitatea vietii, dezvoltare sustenabila si functionarea statutului de drept.
Punctajul obtinut de Romania in IPC reprezinta cuantificarea rezultatelor reformelor anticoruptie, din perspectiva expertilor, analistilor de tara straini si nationali, precum si a oamenilor de afaceri, potentiali investitori. De aceea, deficientele sesizate de aceste categorii nu mai poate trece neobservata sau fara efecte si propune masuri urgente pentru a nu rata sansa Romaniei de a spera la o recuperare sustenabila in perioada post-criza financiara.
Pentru prefigurarea acelor masuri capabile sa produca un impact real si sustenabil, Transparency International Romania solicita constituirea unui grup de lucru cu participarea reprezentantilor tuturor partidelor parlamentare si a institutiilor relevante in cadrul pilonilor de integritate publica si ofera sprijinul voluntar pentru asigurarea functiei de secretariat a Initiativei Nationale pentru Buna guvernare si integritate publica.
Toleranta zero la coruptie in contextul crizei globale
In ciuda faptului ca guvernele au investit importante sume de bani pentru a face fata celor mai stringente probleme la nivel global, de la instabilitatea pietelor financiare pana la schimbarea climatica si saracia, fenomenul coruptiei ramane un obstacol in realizarea progreselor atat de necesare, asa cum arata Indicele de Perceptie a Coruptiei 2010 al Transparency International.Potrivit acestui indice aproximativ trei sferturi din cele 178 de tari, luate in calcul, au un scor inferior valorii de cinci pe o scara de la 0 (nivel ridicat de coruptie) la 10 (nivel ridicat de integritate), ceea ce pune in lumina gravitatea problemei coruptiei.
„Aceste rezultate indica faptul ca trebuie facute eforturi mult mai sustinute in vederea intaririi guvernarii in lume. Atunci cand mijloacele de supravietuire ale atator oameni sunt in joc, angajamentele guvernelor privind lupta impotriva coruptiei, transparenta si raspunderea publica trebuie sa se traduca in actiuni concrete. Buna guvernare este un element esential pentru rezolvarea problemelor de politica mondiala cu care se confrunta guvernele”, a declarat Huguette Labelle (foto), presedintele Transparency International.
Pentru a raspunde acestor provocari, este necesar ca guvernele sa puna in practica masuri anti-coruptie la nivelul tuturor sferelor societatii, fie ca vorbim de contracararea crizei financiare, de confruntarea cu schimbarile climatice sau de eradicarea saraciei. Transparency International pledeaza pentru o aplicare mai stricta a Conventiei Natiunilor Unite impotriva Coruptiei, singura initiativa internationala ce ofera un cadru care permite eradicarea coruptiei. „Tolerarea coruptiei este inacceptabila; prea multi oameni saraci si vulnerabili din intreaga lume continua sa sufere de pe urma consecintelor acesteia. Este necesar un respect sporit pentru legile si regulamentele existente. Nu ar trebui sa existe niciun refugiu pentru oamenii corupti si nici pentru banii lor”, a adaugat Labelle.
In IPC-ul de anul acesta, Danemarca, Noua Zeelanda si Singapore se gasesc in fruntea clasamentului, cu un scor de 9,3. Guverne instabile, suferind de cele mai multe ori de un istoric marcat de conflicte, continua sa domine partea inferioara a clasamentului. Afganistan si Myanmar impartasesc penultima pozitie, cu un scor de 1,4, in timp ce Somalia se afla pe ultimul loc, cu un punctaj de 1,1.
Atunci cand sursele sondajelor raman aceleasi pentru tarile examinate, si atunci cand se opereaza o coroborare cu mai mult de jumatate din aceste surse, se pot constata schimbari reale de perceptii. In conformitate cu aceste criterii, este posibil sa se observe o ameliorare a scorurilor din 2010 fata de cele din anul precedent pentru Butan, Chile, Ecuator, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Gambia, Haiti, Jamaica, Kuweit si Qatar. In mod similar, putem observa un declin al valorilor obtinute pentru aceeasi perioada in cazul Republicii Cehe, Greciei, Ungariei, Italiei, Madagascarului, Nigerului si Statelor Unite.
Dintre tarile care au inregistrat in acest an scoruri inferioare celor din anul anterior, fac parte si statele cele mai afectate de criza financiara, agravata de lipsa de transparenta si de integritate. De asemenea, printre tarile care au inregistrat progrese nu se afla cele ce fac parte din Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), ceea ce subliniaza faptul ca toate natiunile trebuie sa isi intareasca mecanismele de buna guvernare.
Evaluarea privind cele 36 de tari industrializate semnatare a Conventiei OCDE impotriva mitei, ce condamna mituirea oficialilor straini, arata ca 20 dintre aceste nu aplica sau aplica marginal aceste reguli, transmitand astfel un semnal negativ in cea ce priveste angajamentul lor de a limita practicile corupte. In timp ce coruptia ramane o plaga pentru statele in curs de dezvoltare, afectandu-le in eforturile lor de a-si construi si intari institutiile, de a proteja drepturile omului si de a ameliora nivelul de trai, fluxurile internationale generate de coruptie continua sa fie considerabile.
„Rezultatele IPC din anul acesta arata inca o data ca fenomenul coruptiei este o problema globala ce trebuie contracarata prin politici de reforma globale. Este laudabil faptul ca Grupul celor 20 si-a asumat angajamente importante in ceea ce priveste transparenta si integritatea in contextul reformelor financiare, inainte de summit-ul din noiembrie de la Seul”, a mai spus Huguette Labelle. „Insa procesul de reforma in sine trebuie accelerat”.
Transparency International face apel la Grupul celor 20 sa mandateze o supraveghere guvernamentala si transparenta publica sporite in toate masurile pe care le iau in vederea reducerii riscurilor sistemice si a oportunitatilor de coruptie si frauda in sectorul public, precum si in mediul privat. Mesajul este evident: peste tot in lume, transparenta si responsabilitatea sunt cruciale pentru restaurarea increderii si pentru rasturnarea valului coruptiei. In absenta acestora, solutiile de politici globale pentru multe dintre crizele globale sunt supuse riscului.
