Sistemul medical din Romania, o fata morgana?

In prezent, sistemul de Stat de Sanatate functioneaza pentru un numar de aproximativ 20 de milioane de beneficiari, din care numai 4,5 milioane de persoane reprezinta contribuabili. De la acestia din urma, Statul opreste lunar o contributie de 10,7% din venit pentru servicii publice de asigurari sociale (CAS), din care 5,5% puncte procentuale sunt platita de angajat, iar 5,2 puncte procentuale de catre angajator.

In urma contributiilor, in acest an, Guvernul a alocat Sanatatii un buget de 15 miliarde de lei (aproximativ 4 mld. euro), suma care nu a reusit sa acopere un deficit structural acumulat in trecut. Astfel, Fondul national unic s-a confruntat cu un deficit structural de 2,5 miliarde de lei inca din 2009. Tot atunci, Statul a intervenit si a acordat credite, iar deficitul s-a rostogolit in anul 2010.

“Asa cum arata deficitul din Sanatate, acesta nu mai poate fi finantat cu bani de la bugetul de Stat. Daca dorim sa regandim sistemul fara interventia statului in 2011 ar trebui sa reducem deficitul cu 2-3 miliarde de lei, deoarece fondurile pe care le administram sunt insuficiente. Exista un numar de peste 11 milioane de cetateni care nu platesc nimic. De asemenea, in urma deciziilor politice electorale s-a ajuns ca in decurs de 7-8 ani de zile, CAS sa scada de la 14% la 10,7%, adica o reducere de 30%. Totusi, in ultimii ani, fondurile administrate de CNAS au sporit datorita cresterii salariilor din economie in ultimii ani. De ce nu s-au reflectat cresterile in calitate? Pentru ca, cele mai mari centre de consum din Sanatate raman spitalele si medicamentele”, a spus Lucian Nicolae Duta (foto), presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), la o conferinta organizata de Ziarul Financiar si compania de asigurari MetLife.

Astfel, in anul 2010, din suma de 4 miliarde de euro acordati Sanatatii, 1,8 miliarde au mers catre spitale, din care o pondere de 75% au reprezentat cheltuieli de personal, peste 10% cheltuieli de intretinere si aproximativ 15% cheltuieli pentru actul medical.

"Cresterea salariilor din spitale si cresterea consumului de medicamente in mod haotic si fara control, pentru ca in Romania prescr'+'iptia de medicamente nu a avut nici un fel de control, au fost cauzele distribuirii fondurilor suplimentare acumulate. Timp de 20 de ani nu am reusit sa impunem protocoale de diagnostic si tratament. Nu putem finanta toate serviciile medicale, iar pachetul de servicii de baza devine astfel o prioritate, care impreuna cu sistemul de asigurari de sanatate, prezent pe piata romaneasca mai mult prin abonamente la clinici private, ar trebui sa restarteze sistemul", a continuat presedintele CNAS.

De asemenea, la nivel institutional nu avem stabilitate, mai spune seful CNAS, deoarece organizatiile statului sunt supuse influentei politice si nu putem garanta ca avem decizii politice corecte si coerente, mai ales in perioada electorala. Sumele alocate per capita in Romania ajung la 200 de euro, insa in alte tari aceastea ating 1.000 de euro. Astfel, nu putem emite pretentii de a avea servicii echivalente cu cele din exterior, dar cu alocari bugetare mai mici, deoarece este imposibil.

Cu privire la sistemul privat de sanatate, seful CNAS mentioneaza ca, in prezent, exista viziuni diferite, deoarece in Romania acesta functioneaza pe segmente reduse si lipsesc din piata asigurarile private de sanatate, ceea ce conduce la o confuzie in randul pacientilor si a furnizorilor. "Atata timp cat asigurarile de sanatate nu vor fi deductibile, nu vor fi prezente pe piata. Depinde de politica Ministerului de Finante atunci cand isi construieste bugetul".

In prezent, CNAS deconteaza anual aproximativ 80-100 de milioane de euro pentru servicii prestate de clinicile private, ceea ce reprezinta aproape 25% din totalul pietei de servicii medicale private.

Totusi, desi prezenta privatilor - asiguratori si clinici - conduce la o crestere a concurentei, in piata se previzioneaza o criza majora de resurse umane, care va altera calitatea serviciilor medicale. Pentru ca aceasta criza a resurselor umane sa fie cat mai putin resimtita de populatie avem nevoie de masuri coerente si corecte pe termen lung, a atras atentia seful CNAS.