Care sunt cauzele insuficientei fondurilor alocate Sanatatii?
In prezent, sistemul de Stat de Sanatate functioneaza pentru un numar de aproximativ 20 de milioane de beneficiari, din care numai 4,5 milioane de persoane reprezinta contribuabili. De la acestia din urma, Statul opreste lunar o contributie de 10,7% din venit pentru servicii publice de asigurari sociale (CAS), din care 5,5% puncte procentuale sunt platita de angajat, iar 5,2 puncte procentuale de catre angajator.In urma contributiilor, in acest an, Guvernul a alocat Sanatatii un buget de 15 miliarde de lei (aproximativ 4 mld. euro), suma care nu a reusit sa acopere un deficit structural acumulat in trecut. Astfel, Fondul national unic s-a confruntat cu un deficit structural de 2,5 miliarde de lei inca din 2009. Tot atunci, Statul a intervenit si a acordat credite, iar deficitul s-a rostogolit in anul 2010.
“Asa cum arata deficitul din Sanatate, acesta nu mai poate fi finantat cu bani de la bugetul de Stat. Daca dorim sa regandim sistemul fara interventia statului in 2011 ar trebui sa reducem deficitul cu 2-3 miliarde de lei, deoarece fondurile pe care le administram sunt insuficiente. Exista un numar de peste 11 milioane de cetateni care nu platesc nimic. De asemenea, in urma deciziilor politice electorale s-a ajuns ca in decurs de 7-8 ani de zile, CAS sa scada de la 14% la 10,7%, adica o reducere de 30%. Totusi, in ultimii ani, fondurile administrate de CNAS au sporit datorita cresterii salariilor din economie in ultimii ani. De ce nu s-au reflectat cresterile in calitate? Pentru ca, cele mai mari centre de consum din Sanatate raman spitalele si medicamentele”, a spus Lucian Nicolae Duta (foto), presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), la o conferinta organizata de Ziarul Financiar si compania de asigurari MetLife.
Astfel, in anul 2010, din suma de 4 miliarde de euro acordati Sanatatii, 1,8 miliarde au mers catre spitale, din care o pondere de 75% au reprezentat cheltuieli de personal, peste 10% cheltuieli de intretinere si aproximativ 15% cheltuieli pentru actul medical.
"Cresterea salariilor din spitale si cresterea consumului de medicamente in mod haotic si fara control, pentru ca in Romania prescr'+'iptia de medicamente nu a avut nici un fel de control, au fost cauzele distribuirii fondurilor suplimentare acumulate. Timp de 20 de ani nu am reusit sa impunem protocoale de diagnostic si tratament. Nu putem finanta toate serviciile medicale, iar pachetul de servicii de baza devine astfel o prioritate, care impreuna cu sistemul de asigurari de sanatate, prezent pe piata romaneasca mai mult prin abonamente la clinici private, ar trebui sa restarteze sistemul", a continuat presedintele CNAS.
De asemenea, la nivel institutional nu avem stabilitate, mai spune seful CNAS, deoarece organizatiile statului sunt supuse influentei politice si nu putem garanta ca avem decizii politice corecte si coerente, mai ales in perioada electorala. Sumele alocate per capita in Romania ajung la 200 de euro, insa in alte tari aceastea ating 1.000 de euro. Astfel, nu putem emite pretentii de a avea servicii echivalente cu cele din exterior, dar cu alocari bugetare mai mici, deoarece este imposibil.
Cu privire la sistemul privat de sanatate, seful CNAS mentioneaza ca, in prezent, exista viziuni diferite, deoarece in Romania acesta functioneaza pe segmente reduse si lipsesc din piata asigurarile private de sanatate, ceea ce conduce la o confuzie in randul pacientilor si a furnizorilor. "Atata timp cat asigurarile de sanatate nu vor fi deductibile, nu vor fi prezente pe piata. Depinde de politica Ministerului de Finante atunci cand isi construieste bugetul".
In prezent, CNAS deconteaza anual aproximativ 80-100 de milioane de euro pentru servicii prestate de clinicile private, ceea ce reprezinta aproape 25% din totalul pietei de servicii medicale private.
Totusi, desi prezenta privatilor - asiguratori si clinici - conduce la o crestere a concurentei, in piata se previzioneaza o criza majora de resurse umane, care va altera calitatea serviciilor medicale. Pentru ca aceasta criza a resurselor umane sa fie cat mai putin resimtita de populatie avem nevoie de masuri coerente si corecte pe termen lung, a atras atentia seful CNAS.
Cum pot fi stimulate investitiile in Sanatate?
Din perspectiva pietei de asigurari, situatia sistemului public de Sanatate poate fi abordata in conditiile eficientizarii costurilor prin asumarea unor riscuri mai reduse. Astfel, din punct de vedere al temerilor mediatizate continuu se cunoaste o nevoie stringenta de schimbare pentru o solutia alternativa.Ca urmare, potrivit unui studiu realizat in anul curent pe un esantion de 1.626 de romani de peste 18 ani prezentat de Theodor Alexandrescu (foto), director general MetLife Romania (fosta Alico), mai mult de 8,2% dintre respondenti se tem de boala, iar 7,3% de saracie si lipsa banilor. De asemenea, 80% dintre romani nu cunosc nivelul contributiei la Casa Nationala de Asigurari Sociale (CNAS), ceea ce evidentiaza o lipsa de informare si educare in randul populatiei.
In prezent, fluxul proceselor in sistemul medical porneste de la contribuabili ale caror contributii obligatorii ajung la CNAS. Contribuabilul apeleaza la servicii medicale, in general, pentru profilaxie, diagnostic, medicina primara sau tratament si reabilitare. De aici are loc un proces de decontare catre furnizorii de servicii medicale, de stat si privati, care, la randul lor, ofera beneficii populatiei.
"Astazi, se deconteaza pe baza unor liste fara legatura cu realitatea, printr-un management al fondurilor, iar evaluarea riscului de morbiditate nu exista propriu-zis. Aceste liste ar trebui realizate, insa, pe baza unor statistici reale de morbiditate, care sa evidentieze cum beneficiezi de servicii cand te imbolnavesti, pentru ca cele actuale au foarte multe lacune. De asemenea, exista o practica a furnizorilor sa aleaga serviciile care le acopera cel mai mult costurile", a afirmat Theodor Alexandrescu.
Punctele slabe in situatia actuala se observa in managementul deficitar al transferurilor de la CNAS si serviciile precare oferite de acestia din urma catre pacienti, care sunt "blocati" in sistem, a mai spus el.
Astfel, au aparut alternative ad-hoc in afara sistemului public. Pacientii au optat tot mai mult la furnizorii de servicii medicale private din tara sau catre furnizorii de servicii medicale din alte tari, precum Austria, Grecia etc. "Un spital din Austria ajunge sa incaseze aproximativ 500.000 de euro in fiecare luna de la pacientii romani".
Propunerile mediului privat pentru o alternativa reformata vizeaza reforma riscului de morbiditate si diversificarea resurselor de finantare a sistemului prin contributii voluntare stimulate fiscal. Se sustine, de asemenea, definirea unui pachet minim de servicii medicale pentru diagnosticul, tratamentul si reabilitarea unor afectiuni clasificate conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).
"Dintr-un numar de 3.002 de categorii de afectiuni conform OMS, CNAS ar trebui sa le deconteze pe toate. In prezent, undeva la 30% dintre acestea sunt acoperite, in lipsa calitatii actului medical", a spus seful MetLife Romania.
In aceste conditii, posibilitatea de a deconta acest pachet cu CNAS sau o casa privata de asigurari de sanatate in functie de optiunea voluntara a pacientului ar echilibra putin situatia, pentru ca transferul unor sume de bani catre o casa privata ar muta si o parte din risc, cu privire la partea financiara.
Rolul acestor modificari este de a sustine eficientizarea resurselor, arata seful MetLife, dar si un control adecvat al calitatii. Evaluarea, ratingul institutiilor si al medicilor va sta, totodata, la baza contractarii furnizorilor catre casele private de asigurari de sanatate. "Ar trebui sa existe o competitie intre furnizori si intre medici, precum si intre casa privata de asigurari de sanatate si CNAS, ceea ce ar conduce la o crestere a starii de sanatate a populatiei. In prezent aceasta se deterioareaza, desi banii alocati sanatatii cresc", a spus Theodor Alexandrescu.
Competitia va fi creata in momentul in cand componenta privata se va dezvolta, insa aceasta necesita investitii semnificative, cu un obiectiv de recuperare de 5 pana la 7 ani.
Forma de finantare propusa de MetLife urmareste traseul fondurilor colectati de la contribuabili - prime colectate prin asigurari obligatorii sau optionale - catre Case de asigurari de sanatate private sau de stat, proces urmat de decontarea in raport cu normele Organizatiei Mondiale a Comertului (OMS) catre furnizorii de servicii medicale privati si de stat. Acestia, la randul lor, vor oferi servicii de calitate pacientilor pe baza managementului riscului si al morbiditatii prin directionarea resurselor in functie de nevoi.
Ca urmare, planul vizeaza managementul privat al banilor platiti, crearea ghidurilor terapeutice ca baza de evaluare a calitatii, diversificarea resurselor de finantare a sistemului prin alternativa voluntara si introducerea fisei electronice a pacientului.
Relansarea industriei farmaceutice. Argumente in defavoarea clawback-ului
Promulgarea Ordonantei 104 pe 2009, denumita si "Ordonanta claw-back", a condus la o reglementare excesiva si o suprafiscalizare a pietei farmaceutice, in opinia presedintelui Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR), Dragos Damian, prezent la conferinta. Potrivit Ordonantei, firmele care pun pe piata medicamente cu prescr'+'iptie vor plati trimestrial o contributie din valoarea incasarilor rezultate din comercializare."Ministerul Sanatatii si CNAS doresc sa se finanteze luand banii inapoi de la producatorii de medicamente. In aceste conditii, volumele productiei de medicamente generice a scazut cu 14% iar fiecare procent a generat un cost de 60 de milioane de lei, atat pentru CNAS, cat si pentru pacienti", a afirmat Dragos Damian.
De asemenea, numarul de zile de tratament a scazut cu 5% fata de anul precedent, iar numarul de produse nou lansate, care prezinta alternative terapeutice mai ieftine decat cele care sunt pe piata si care inseamna o reducere a cheltuielilor CNAS si a pacientului, a scazut de la 6,9% din totalul pietei la 1,3% in 2009, a mai spus el.
"Am operat circa 500 de disponibilizari in 2009 si am avut mai mult de 1.000 de ore de somaj tehnic. In 2009 si 2010, datorita acestei confuzii privind deductibilitatile si finantarea sistemului, in loc sa ne ocupam de dezvoltarea afacerilor si de investitii, ne ocupam de provizionare. Este evident ca piata farmaceutica se duce intr-o zona in care devine din ce in ce mai scumpa, pentru ca accesul la finantare este din ce in ce mai prost. A crescut in acest an piata farmaceutica in valoare cu 20%, dar in schimb volumele sunt aceleasi. Explicatia consta in faptul ca preturile cresc si nu exista un acces mai facil la medicamente. Totodata, portofoliul de produse tinde sa devina unul comercial si nu mai este unul terapeutic, deoarece sunt impinse in fata produsele scumpe si respinse produsele ieftine, din cauza finantarii nesistematice. Cand iti recuperezi banii la 300 de zile este normal sa vrei sa iei coplata de la pacient, din lipsa de finantare", a argumentat seful APMGNR.
Astfel, in prezent, are loc o decapitalizare a firmelor din industrie, in conditiile in care distribuitorii si farmaciile, din cauza faptului ca nu au reurse financiare, isi scot banii din afacere si aleg sa iasa din business prin insolventa dupa ce si-au recuperat creantele de la CNAS. "Unei farmacii ii este imposibil sa-si recupereze banii la 300 de zile, deoarece are nevoie de cash-flow".
"Pentru agentii economici care dau 3% din PIB nu cresti fiscalitatea. Nu putem fi de acord in ceea ce priveste activitatea noastra cu clawback-ul. Contributia se va calcula in functie de volumul vanzarilor, utilizandu-se o grila progresiva. Vorbim de pricipiile clawback-ului, pentru ca este discriminatorie pentru producatorii de medicamente. Suntem suprafiscalizati", a spus el.
Printre efectele in piata mentionate de Dragos Damian, privind Ordonanta 104/2009 se numara faptul ca aceasta loveste direct in producatorii de medicamente generice, prin a caror prezenta pretul medicamentelor scade. De asemenea, cresc costurile de export, sporeste riscul operational si descurajeaza investitiilor in sectorul farmaceutic.
In conditiile in care, operatorii vor urmarii sa comercializeze medicamente cat mai scumpe cu un efort operational cat mai mic, pentru a realiza economii, populatia va resimti o crestere a costurilor cu sanatatea.
