Cine cui da bani, cum si de unde?
Anne Lise Rognlidalen, country director al Innovation Norway pentru Romania si Bulgaria, institutia care gestioneaza si supravegheaza finantarile, explica pentru Wall-Street.ro care au fost rezultatele din anii anteriori si catre ce proiecte vor merge banii contribuabililor norvegieni in 2012.Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Romania a devenit automat semnatara a Acordului privind Spatiul Economic European (SEE), un document intrat in vigoare in 1994 care stabileste regulile de cooperare dintre Uniunea Europeana si tarile Asociatiei Europene a Liberului Schimb/EFTA membre ale SEE (Norvegia, Islanda si Liechtenstein) in vederea participarii la Piata Interna. Prin acest acord, Norvegia sprijina financiar unele state membre ale UE, printre care si Romania si Bulgaria.
Wall-Street.ro: Cum a luat nastere ideea unor astfel de granturi? Ce tari sunt eligibile?
Anne Lise Rognlidalen (foto): Acordarea acestor granturi face parte din prevederile Acordului SEE care cer ca statele EFTA membre ale SEE sa contribuie la politica de coeziune regionala prin finantarea unor proiecte de dezvoltare economica si sociala. Din punct de vedere istoric, orice stat membru UE avand anumiti indicatori de dezvoltare sub o anumita medie a fost eligibil pentru sprijin financiar.
De la intrarea in vigoare a acordului in 1994 au existat trei perioade de finantare, iar ultimele doua includ, printre alte tari, Romania si Bulgaria. Este vorba despre Granturile SEE si Granturile Norvegiene (2004-2009) in valoare de 1,3 miliarde de euro (beneficiari - 15 tari din Europe centrala si de sud: Spania, Grecia, Portugalia, toate tarile ce au devenit membre UE in 2004 si Romania si Bulgaria din 2007) si Granturile SEE si Granturile Norvegiene (2009-2014), prin care se ofera finantari de 1,79 miliarde de euro acelorasi beneficiari ca in etapa anterioara. Partea de mecanism financiar care poarta numele de Granturi Norvegiene (Norway Grants) nu se aplica Greciei, Spaniei si Portugaliei.
Wall-Street.ro: Cum functioneaza mecanismul de acordare a granturilor norvegiene?
Anne Lise Rognlidalen: Pe scurt, este vorba despre trei paliere. La nivelul aplicatiilor decizia finala de incheiere unui contract de grant a fost luata de Innovation Norway pe baza consultarilor cu Punctul National Focal si in unele cazuri cu Comisia Europeana. In ceea ce priveste monitorizarea implementarii, acesta se face de catre Innovation Norway in consultare cu Punctul National Focal si, daca este nevoie, putem angaja experti externi care sa ne ajute. Urmeaza punctul final, cel al platilor – acestea sunt efectuate direct de la Innovation Oslo catre beneficiari, printr-o singura tranzactie.
Wall-Street.ro: Care a fost rata de absorbtie a fondurilor in prima parte a desfasurii programului?
[In cadrul primei etape a programului de finantare Norvegia a pus la dispozitie 48 de milioane de euro in vederea implementarii de proiecte in parteneriat in patru sectoare de prioritate: mediu, eficienta energetica, productie pe termen lung si sanatate.]
Anne Lise Rognlidalen: Toate fondurile disponibile au fost alocate inainte de termenul de 30 aprilie 2009. S-a aprobat un numar total de 29 de proiecte. Din datele calculate pana la 31 decembrie 2010, platile efective se ridicau la 56% din valoarea granturilor acordate. Implementarea proiectelor va continua pana la finele lunii aprilie 2011 si, in anumite cazuri, pana la sfarsitul lunii aprilie 2012.
Unde au mers 48 mil. euro
Wall-Street.ro: Cum au fost folosite fondurile de 48 de milioane de euro?Anne Lise Rognlidalen: Majoritatea proiectelor, in numar de 14, sunt in domeniul productiei pe termen lung, urmate de mediu (7 proiecte), sanatate (5 proiecte) si eficienta energetica (3 proiecte). In privinta distributiei regionale a proiectelor, cinci dintre ele vizeaza intreg teritoriul tarii, iar restul tintesc regiuni specifice precum Bucuresti-Ilfov si Sud-Est, fiecare cu cate cinci proiecte, Nord-Vest si Centru fiecare cu cate proiecte si Sud-Muntenia si Sud-Vest fiecare cu cate un proiect.
Wall-Street.ro: Ce rezultate ati inregistrat pana acum?
Anne Lise Rognlidalen: Deja avem rezultate palpabile pe teren, printre care as mentiona: o unitate de procesare de fructe la Odorhei, un centru nou pentru tehnologia proceselor bazate pe inductie la Vidra (Ilfov) – finalizat in proportie de 75%, un centru pentru copii cu boli rare la Zalau – finalizat in proportie de 80%, un incubator de idei de afaceri in sectorul maritim la Constanta, un centru pentru copiii cu probleme de dezvoltare in Bucuresti – finalizat in proportie de 75%, o unitate de productie de echipamente medicale la Iasi si un centru pentru cercetari atmosferice pe platforma de la Magurele (zona Bucuresti).
Wall-Street.ro: Care este mecanismul de supraveghere a investitiilor realizate in Romania?
Anne Lise Rognlidalen: Institutia responsabila cu gestionarea (inclusiv supravegherea) programului Norway Grants in Romania este Innovation Norway – o companie de stat cu sediul principal la Oslo. Mecanismele de supraveghere privind utilizarea granturilor includ contactul informal aproape zilnic cu beneficiarii, raportarea oficiala la intervale regulate, vizite de monitorizare la fata locului la intervale regulate de timp impreuna cu partenerii nostri din cadrul Punctului National Focal, auditul de proiect realizat de catre auditori locali si auditul la nivel de program realizat de catre organismele supreme de audit din Norvegia.
Wall-Street.ro: Ce dificultati ati intampinat in implementarea proiectelor, tinand cont si de varietatea domeniilor de care apartin acestea?
Anne Lise Rognlidalen: In contextul crizei financiare, a fost dificil sa se asigure cofinantarea proiectelor cu beneficiari privati si publici. In plus, cele mai mari dificultati au fost legate de durata procedurilor de achizitii publice si problemele legate de ajutorul de stat in cazul beneficiarilor cu activitati economice. As mentiona si faptul ca in cadrul acestui program parteneriatul a fost un criteriu obligatoriu de eligibilitate si pentru unele entitati romane a fost dificil sa intre intr-un parteneriat cu o entitate norvegiana. Stim cu totii ca uneori este dificil sa pastram o relatie de casatorie si in termeni buni pe deasupra.
Norvegia mai da 305 mil. euro de anul viitor
Wall-Street.ro: Urmeaza cea de-a doua etapa de acordare a granturilor pentru Romania. Cati bani vor fi alocati si ce proiecte vor alimenta ei?Anne Lise Rognlidalen: Pentru perioada 2009-2014 Norvegia va aloca suma de 305 milioane de euro, reprezentand cofinantarea proiectelor ce vor fi implementate in Romania. Negocierile dintre Norvegia si Romania/Bulgaria sunt inca in curs, astfel ca alegerea sectoarelor este abia la inceput, insa stim ca mediul, societatea civila, dialogul social si altele vor fi sectoare importante. Fondurile vor fi disponibile incepand cu anul 2012.
Wall-Street.ro: Va ocupati si de fondurile alocate Bulgariei. Cum arata programul acolo?
Anne Lise Rognlidalen: In Bulgaria, prin intermediul programului Norway Grants, Norvegia contribuie cu 20 de milioane de euro la finantarea a 22 de proiecte individuale implementate in parteneriat (bulgar-norvegian) in patru sectoare prioritare: mediu, eficienta energentica, productie pe termen lung si acquis-ul Schengen.
Wall-Street.ro: Jeffrey Franks, seful misiunii Fondului Monetar International in Romania, spunea la mijlocul anului trecut ca suntem “jalnici” la absorbtia fondurilor europene. Ce efecte are slaba absorbtie a fondurilor europene asupra altor programe, precum cele finantate de Novegia?
Anne Lise Rognlidalen: In vederea implementarii programului Norway Grants in Romania am cooperat indeaproape cu Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Finantelor Publice (acest departament actioneaza in calitate de Punct National Focal pentru coordonare de partea romana). Noi, Innovation Norway – administratorii programului Norway Grants – am avut multe de invatat de la oamenii din acest departament si avem incredere ca sunt lucruri pe care le-am experimentat in acest program si care se pot invata de la noi.
A indeplini rolul de administrator de fond si a asigura o rata mare de absorbtie care se traduce nu numai in cifre mari ci si in dezvoltare economica si sociala reala presupun realizarea unui echilibru delicat intre cel putin doua forte si anume: flexibilizarea politicii de dezvoltare in functie de dinamica societatii si pietei si asigurarea ca banii contribuabililor sunt cheltuiti in mod corect si responsabil.
