Despagubiri de cel mult 20.000 de euro daca brokerul intra in incapacitate de plata
Daca o firma de brokeraj autorizata sa opereze pe BVB intra, dintr-un motiv sau altul, in incapacitate de plata, investitorii care tranzactionau prin intermediul acesteia pot sa fie despagubiti cu o suma de maxim 20.000 de euro/persoana. Banii sunt acordati de catre Fondul de Compensare a Investitorilor (FCI), societate infiintata tocmai pentru a garanta compensarea partiala a jucatorilor din piata.
La despagubiri au dreptul clientii firmelor membre ale Fondului de Compensare. O lista completa a acestora poate sa fie gasita aici.
“Pana la aceasta data nu am avut nicio situatie in care sa fie nevoie sa platim despagubiri, deoarece nu au existat intermediari aflati in incapacitate de plata. In total, Fondul dispune de lichiditati in valoare de 3,2 milioane euro pentru compensarea investitorilor”, spune Stefan Chirtu, directorul executiv al FCI.
Pentru micii investitori, despagubirea in cadrul plafonului de 20.000 de euro reprezinta o garantie in plus pentru sigruanta tranzactiilor din piata, insa, asa cum este usor de inteles, pentru jucatorii de talie medie sau mare suma este doar modica.
Aproape orice tranzactie trebuie sa aiba o valoare de minim 100 lei
Actiunile de pe Bursa de la Bucuresti se tranzactioneaza in blocuri. Acest lucru inseamna ca investitorii nu pot sa cumpere decat o singura actiune a unei companii (cu o exceptie – Transgaz). In schimb, acestia trebuie sa tranzactioneze pachete minime de actiuni, care variaza in functie de companie. Orice tranzactie din piata trebuie sa reprezinte un multiplu al blocului minim, astfel ca daca acesta este de 100, investitorii trebuie sa tranzactioneze 100 de actiuni, 200, 300, 400 si asa mai departe. 
Din acest punct de vedere, cele mai “scump” de tranzactionat actiuni din piata sunt cele ale producatorului de ingrasaminte chimice Azomures (AZO). Blocul minim pentru titlurile AZO este de 500 de actiuni, ceea ce inseamna ca valoarea minima a unui ordin de cumparare pe Azomures este de 980 lei (un titlu AZO este cotat la 1,99 lei). SIF-urile au un bloc minim de tranzactionare de 500 de actiuni, astfel ca valoarea ordinelor variaza intre 500 si 700 de lei.
In piata se pot tranzactiona si titluri sub blocul minim, pe sectiunea “odd lot”. Preturile stabilite pe aceasta categorie a bursei difera insa foarte mult de cotatiile oficiale din piata spot, astfel ca varianta odd lot nu reprezinta chiar cea mai buna optiune
*Calculata avand in vedere cotatiile de vineri ale respectivelor actiuni
Investitorii trebuie sa isi plateasca impozitele in fiecare trimestru. Cine nu vinde, nu plateste
Investitorii de pe Bursa trebuie sa completeze si sa depuna la ANAF in fiecare trimestru declaratia 225, prin care isi declara castigurile din piata si platesc impozitul de 16%.
Acestia trebuie sa plateasca impozitul pentru castiguri trimestrial, ca plata anticipata in contul impozitului pe castigul net anual impozabil.
Potrivit ANAF, contribuabilii persoane fizice care au realizat castiguri din transferul titlurilor de valoare trebuie sa completeze si sa depuna formularul 225, trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare fiecarui trimestru, pe baza informatiilor (fisele de portofoliu), transmise de intermediari, societatile de administrare a investitiilor sau alti platitori de venit sau ori de cate ori contribuabilul constata erori in declaratia anterioara.
Un model al acestei declaratii poate sa fie gasit aici.
De notat insa ca depunerea fisei si plata impozitului trebuie facute doar in situatia in care investitorul si-a marcat profitul/pierderea in piata. Mai exact, daca un investitor a cumparat 1.000 de actiuni iar pretul acestora a crescut intr-un trimestru cu 10%, teoretic, respectiva persoana a inregistrat un castig. Practic insa, atat timp cat actiunile nu sunt vandute si investitorul nu intra in posesia banilor, impozitul trimestrial nu trebuie platit.
Brokerii nu acorda dobanzi pentru banii din cont ai investitorilor
In general investitorii aloca o suma de bani tranzactiilor in actiuni, insa rareori toate aceste lichiditati sunt investite in titluri tranzactionate pe Bursa. Casele de brokeraj nu acorda nicio dobanda pentru sumele de bani pe care investitorii le mentin in cont. In mod normal acest lucru nu reprezinta o mare problema, insa intr-o situatie ipotetica, in care un jucator mentine lichiditati de 100.000 de lei pe parcursul unui an de zile, o dobanda de 6,5% (media dobanzii oferite de banci pentru depozitele in lei), incepe sa conteze.
In aceasta situatie, este recomandabil ca investitorii sa mentina un echilibru intre suma totala din contul deschis la broker si banii efectiv investiti in actiuni.
La ce institutii si asociatii pot apela investitorii din piata
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) este institutia de stat care supravegheaza tranzactiile cu actiuni din piata de capital romaneasca. In rolul sau de “caine de paza”, in mod normal CNVM reactioneaza si se autosesizeaza atunci cand in piata au loc nereguli, fie ca acestea tin de brokeri, investitori, operatorul de piata (BVB) sau de emitenti.
Totusi, in situatia in care se considera nedreptatiti de catre unul din actorii din piata, investitorii pot trimite solicitari oficiale si adresa plangeri institutiei condusa in prezent de Garbiela Anghelache.
Investitorii se mai pot adresa si Asociatiei Investitorilor pe Piata de Capital (AIPC), organizatie condusa de catre Dumitru Beze, care isi propune sa protejeze si sa apere drepturile investitorilor.
Asociatia s-a remarcat in ultimii ani prin numeroase sesizari a unor infractiuni sau nereguli ce au avut loc la anumiti emitenti, si care au fost evidentiate de membrii AIPC.
Sursa imagini: freedigitalphotos.net, sxc.hu
