Asiguratorii: Doar cu ajutorul nostru veti reforma sistemul de sanatate

Incercarile de reforma in sistemul public de asigurari de sanatate lansate dupa 1990 in Romania au avansat mult mai lent decat in alte tari din regiune si au avut putine realizari. Prima schimbare majora a fost privatizarea, care a progresat mai mult in domeniul stomatologiei, urmata de sectorul farmaceutic.

Dar, cea mai mare realizare a fost implementarea sistemului de asigurari sociale de sanatate in 1999, care avea ca scop infiintarea principalului cumparator de servicii de sanatate - Casa Nationala pentru Asigurari de Sanatate (CNAS), prin alegerea directa la nivel local a structurilor de conducere, asa cum a fost prevazut in proiectul legislativ initial.

Pe aceasta baza structurile locale ar fi avut si legitimitate si responsabilitate directa in fata populatiei, beneficiind si de o larga autonomie in colectarea si gestionarea fondurilor de asigurari de sanatate. Acest model nu a fost insa acceptat politic si, ulterior aprobarii in Parlament, legea a fost modificata semnificativ, ajungandu-se si la nivelul CNAS la un sistem centralizat, controlat practic de catre Ministerul Sanatatii si Ministerul Finantelor, cu un grad redus de autonomie si cu neclaritati si suprapuneri de roluri cu alte institutii, potrivit lucrarii de sinteza „Strategia nationala de rationalizare a serviciilor spitalicesti”, realizata in cadrul unui proiect al Bancii Mondiale.

In acelasi timp, cheltuielile din sectorul sanitar au fost in Romania in mod traditional scazute, in comparatie cu media europeana si chiar a fostelor tari socialiste. Cu toate acestea, in ultimii ani bugetele sanitare au crescut in cifre absolute, de la 90 la peste 200 euro/locuitor. Astfel, daca in 2002 sistemul de sanatate beneficia de mai putini bani cu 15%, dar avea excedent, in prezent sunt mai multi bani, dar bugetul este pe deficit. In anul 2009, printr-o masura politica, s-a decis scoaterea singurului mecanism de control al consumului de medicamente, ceea ce a condus la un deficit structural de 700 de milioane de euro, care inseamna 15%.

"In ciuda acestei cresteri, Romania continua sa fie pe unul dintre ultimele locuri in UE in ceea ce priveste resursele alocate anual sanatatii, ca procent din PIB, iar deficitul bugetar in sanatate a crescut de la an de an. Astfel, am ajuns ca in 2011 sa avem un deficit de 3 miliarde de lei. Acest trend nu este sustenabil nici pe termen mediu. Masuri urgente sunt necesare pentru a relaxa situatia din sistemul sanitar", a declarat Rangam Bir (foto), CEO Allianz-Tiriac Asigurari.

Toate declaratiile au fost realizate in cadrul conferintei "Membrii UNSAR – parteneri ai reformei sistemului de sanatate".

El a daugat ca membrii Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR) sunt pregatiti sa-si asume un rol important in cadrul unei reforme a sistemului de asigurari sociale de sanatate si sa asigure, impreuna cu decidentii politici si institutiile specializate din sistemul sanitar, mecanismele necesare acestei reforme. "Una dintre ideile pe care le sustine UNSAR o reprezinta alternativa finantarii prin asigurarile private de sanatate, pentru care in Romania o persoana cheltuie in medie 0,48 euro pe an, comparativ cu 5 euro in Polonia, 13 euro in Ungaria si 28 de euro in Croatia", a spus seful Allianz-Tiriac Asigurari.

Un sistem de asigurari private de sanatate, reprezinta in opinia membrilor UNSAR o solutie alternativa, viabila, de finantare a sanatatii, precum si spargerea monopolului CNAS, in conditiile in care numai 40% din populatie contribuie la sistem, in timp ce toata populatia beneficiaza de el. De asemenea, aproximativ 160.000 de companii au datorii la fondul asigurarilor sociale.

La sfarsitul primului semestru din 2011, valoarea primelor brute subscrise in sectorul asigurarilor de private sanatate era de 8,1 milioane de lei, in crestere cu 212%, comparativ aceea perioada din 2010 - 2,6 milioane lei. Piata de asigurari private de sanatate se afla intr-un stadiu incipient de dezvoltare - 0,95% ca pondere in clasa asigurarilor de viata, desi subscrierile s-au dublat.

"In 2050, rata de dependenta pentru Romania va fi de 1 la 9, adica un adult care munceste va trebui sa sustina noua pensionari, ca urmare a imbatranirii populatiei. Desi anul 2050 pare unul indepartat, este vorba despre o perioada de 30-35 de ani. Pana in 2050, tot mai multa populatie va fi imbatranita, va avea peste 60 de ani. Imbatranirea propulatiei din Europa este o problema cheie care trebuie gestionata pentru sistemul de sanatate, mai ales in ceea ce priveste povara sociala si deficitele pe care le produce", a spus, de asemenea, presedintele Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare (UNSAR), Rangam Bir.