Cresterea economica sub asteptari
Puterea unei monede este direct proportionala cu performanta economica a respectivei economii, motiv pentru care leul este in mod normal strans corelat cu avansul economic al Romaniei.Ca urmare, intrarea in recesiune tehnica sau o scadere economica in trimestrul I din acest an mai mare decat asteptarile pietei poate deprecia leul.
"Romania are nevoie de crestere economica, scaderea datoriei publice, stabilitate fiscala, inflatie stabila si la un nivel relativ mic", a explicat economistul Florin Citu.
Un deficit bugetar scapat de sub control
Deficitul bugetar este un alt indicator care daca va fi scapat de sub control va exercita o presiune negativa asupra cursului.Potrivit economistului ING Bank Vlad Muscalu, piata se asteapta la un deficit bugetar peste tinta agreata de autoritati cu organismele financiare internationale, de 1,9% din PIB, ceea ce inseamna ca in prezent leul ar trebui sa reflecte aceste anticipari.
Cu toate acestea, orice exces care va duce la o depasire a asteptarilor din prezent, care s-ar cifra in jurul unui deficit de 2,5% din PIB, ar avea putea duce la o depreciere a leului.
Deocamdata, spune Muscalu, anticiparile sunt destul de departe de tinta incat includ anumite derapaje.
„Teoretic bugetul nostru s-a ajustat destul de mult, atingand tintele setate cu creditorii internationali, dar poate ca modul in care s-a ajustat nu este cel mai potrivit. Problema este ca mai avem foarte mult pana sa atingem indicatorii acceptati in pactul fiscal", a concluzionat economistul ING.
O serie de derapaje fiscale importante, in contextul anului electoral
Economistii considera ca leul poate pierde teren in fata euro in contextul in care vor fi luate masuri politice care sa sugereze ca pe viitor ar putea sa apara derapaje care sa induca o crestere economica sub asteptari.Practic, deprecieri pe curs s-ar produce in cazul unor masuri care sa sperie comunitatea de business.
Vlad Muscalu a precizat ca, desi este an electoral, deocamdata nu se prefigureaza masuri foarte socante care sa aiba un impact asupra cursului. "Se vorbeste de cresteri salariale si, prin urmare, majoritatea analistilor se asteapta deja la usoare derapaje", a adaugat Muscalu.
Iesirile de capital si comprimarea investitiilor straine directe
In mod normal, iesirile de bani dintr-o tara duc inexorabil la deprecierea monedei nationale, iar intrarile de capital apreciaza cursul. In cazul Romaniei, cursul de schimb a fost relativ stabil din trimestrul 2 al anului 2009, in pofida faptului ca investitiile straine directe au secat si nu au fost nici mari investitii de portofoliu.
"Toti banii care au intrat au fost de la FMI, Comisia Europeana, ceva fonduri europene in special pe partea de agricultura si niste eurobond-uri ale statului. Dar investitori care sa vina sa sustina moneda nu prea au fost, iar pe partea de investitii directe nici nu mai vorbim”, a spus Vlad Muscalu.
Investitiile straine directe au totalizat in luna ianuarie din acest an doar 23 de milioane de euro, in scadere drastica fata de aceeasi luna din 2011, cand s-a inregistrat un flux de 376 milioane de euro, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
In aceste conditii, investitiile straine directe atrase de Romania se inscriu si in acest an pe un trend descendent, dupa ce in 2011 s-a inregistrat un minim al ultimilor noua ani, cu un volum de 1,9 miliarde de euro.
Economistul ING crede ca este prematur sa ne dam seama daca recenta depreciere a leului a fost cauzata de iesiri de capital.
Socuri externe de proportii
Socurile externe sunt principalele riscuri care pot destabiliza moneda nationala, dar analistii considera ca leul ar fi ingenuncheat doar in cazul unui soc de proportii, mult mai important decat cel legat de criza datoriilor din Grecia.Economistul ING Bank crede ca banca centrala a reusit in ultimele noua luni sa convinga pietele ca poate apara cu succes leul in fata undelor de soc venite din Grecia. Ca urmare, piata nu a pus o presiune prea mare pe leu pe parcursul crizei datoriilor.
Vlad Muscalu se intreaba daca leul ar rezista si in cazul unor socuri mult mai puternice, desi perspectivele unor asemenea evenimente sunt rare.
"Socul legat de situatia din Grecia a parut ca nu a fost suficient de mare pentru noi, in pofida legaturilor financiare de proportii pe care le avem cu sistemul bancar elen", a conchis Muscalu.
Cresterea salariilor
Economistul Florin Citu a remarcat ca exista o coincidenta interesanta intre deprecierea monedei nationale si anunturile de majorare a salariilor."Valoarea leului fata de euro a scazut imediat dupa ce s-au aprobat majorarea salariilor profesorilor cu 50%, in octombrie 2008. Acelasi lucru s-a intamplat si la o zi dupa ce coalitia de guvernamant a aprobat cresterea salariilor in sectorul bugetar cu 15%, in 12 martie 2012", a scris Citu intr-un material pe blogul personal.
De asemenea, analistul economic Adrian Mitroi crede ca o parte importanta din deprecierea recenta a leului se poate impota discutiei despre cresterea salariilor "si este normal sa fie asa pentru ca piata va avea intotdeauna o opinie nefavorabila la masurile care nu sunt pro-business".
"Nu spun ca majorarea salariilor bugetarilor este o masura rea sau nepotrivita. Este necesara si o indreptare, dar nu este pro-business. Probabil ca daca vorbeam de CAS am fi vazut presiunea inversa pe curs", a explicat Mitroi.
Cresterea taxelor
Cresterea taxelor este inca o masura defavorabila mediului de afaceri care se poate reflecta asupra cursului de schimb.Prin urmare, orice anunt de majorare a taxelor poate duce leul in corzi, in conditiile in care investitorii considera ca mediul de afaceri va fi afectat de aceasta masura, iar reducerea activitatii firmelor va contribui semnificativ la performanta economica a Romaniei.
Va tine BNR leul in frau?
Insa, toate aceste riscuri la care ar putea sa fie supus leul pot fi contracarate de interventia promta a Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in sensul reducerii volatilitatii cursului de schimb.Analistul economic Adrian Mitroi se declara increzator in puterea BNR de a tine lul in frau, dar considera ca o usoara volatilitate este necesara, pentru ca "induce mai mult fitness in economie, daca este intr-un control rezonabil si nu induce instabilitate financiara".
"Nu stiu care este tinta lor (BNR - n.r.), probabil ca au o banda, dar ce se afla in curtea bancii centrale este ultima noastra grija. Grija mea este ce se afla in curtea BCE (Bancii Centrale Europene - n.r.), plus posibilitatea de depreciere in continuare a euro fata de dolar. Aceasta este cea mai mare expunere pe care o avem", a explicat Mitroi.
De asemenea, majoritatea analistilor economici au incredere ca BNR va apara pragul de 4,4 lei/euro, in actualul context economic.
