Am innebunit populatia. Iar o frecam!

Am innebunit populatia. Iar o frecam!

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, afirma in septembrie ca romanii s-au plictisit de politicile structurale, desi acestea sunt cele care aduc crestere economica, spunand: "Am innebunit populatia, nu ne mai crede, iar o frecam".

"Uitati cine poate sa creeze pe termen lung crestere economica - in primul rand politicile structurale, exact cele pe care nu le facem si ne mai si plictisim. Pana si noi la Banca Nationala... bai, iar o iau astia cu politica structurala, aoleu! Se plimba asa pe la ureche, iar politica structurala?! Iar vine Fondul si ne zice faceti politici structurale, iar vine Uniunea Europeana, faceti politici structurale. Suntem plictisiti toti, suntem obositi, de fapt, de politici structurale si de reforme structurale, suntem obositi. (...) Cine a facut reforma structurala a avut crestere economica. Germania a avut. Stiti ca in Germania 20 de ani, intr-adevar au trebuit sa plateasca factura extraordinara a stimularii landurilor de est, dar 20 de ani nu a crescut salariul real si acum se cearta cu grecii. In schimb, de cand a intrat in zona euro - sa nu ma parati, prietenii mei sunt greci, in Grecia salariul s-a dublat real. Care are dreptate? Sunt nemtii niste teutoni? Or fi, dar uite! Faci reforme structurale, beneficiezi de crestere economica. Uitati ce pot sa faca politicile structurale, cele care ne obosesc si pe noi. Noi in cadrul Consiliului de Administratie, cand facem - apropo de comunicate - zic mai, nu mai treceti aia cu reformele structurale, ca am innebunit populatia, nu ne mai crede, iar o frecam", a afirmat Mugur Isarescu, in septembrie, la Universitatea Maritima din Constanta, la deschiderea lucrarilor proiectului "Academica BNR" 2013.

Superstitia lui Isarescu despre rezerva de aur

Superstitia lui Isarescu despre rezerva de aur

"Eu am o invatatura. Este cam pesimista. Deci eu nu vreau sa mai creasca rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru ca sunt superstitios. De cate ori am trecut peste 100 de tone Romania a patit ceva. De data asta sa ramanem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone", declara la final de aprilie Isarescu la simpozionul anual de istorie si civilizatie bancara "Cristian Popisteanu".

De-a lungul timpului, seful bancii centrale a avut mai multe interventii in care a afirmat ca nu mai doreste cresterea rezervei de aur din superstitie.

Antreprenorul Isarescu critica bancile

Antreprenorul Isarescu critica bancile

"Colegii mei, bancherii, unii se afla chiar in aceasta sala, accepta ca garantii de la vinaria mea doar cisternele de vin. Nu si vinul imbuteliat, care cica dispare. Pai cisternele alea sunt cele mai lipsite de valoare active ale firmei. Nu iau in garantie pamantul, nu iau alte active. E si o chestiune de incredere poate", a afirmat Isarescu la dezbaterea "Isarescu si invitatii sai", organizata la BNR la filalul lui iulie. Intrebandu-i pe bancheri ce face banca, in caz de executare, cu cisternele, directorii "de jos" i-au spus ca se supun normelor BNR. Isarescu a relatat ca s-a adresat si sefului Supravegherii din banca centrala, Nicolae Cinteza, care i-a spus ca bancherii isi intocmesc normele, iar BNR doar le valideaza.

"Ce face banca cu cisternele? Le taie, le scoate precum cu furnalele Bancorexului de la sfarsitul anilor '90? Daca il intrebi pe cel de jos, nu pe cel de sus, adica nu pe presedinte, pe director, zice «normele Bancii Nationale». Ma duc la domnul Cinteza si intreb daca au facut astfel de norme: «Nu domnule, ei si le fac, noi doar le validam». (...) Capitalul firmei la care sunt si eu actionar este de vreo doua ori mai mare decat maximul creditului circulant pe care pot sa il iau, considerand ca acel capital nu conteaza. Cisternele sunt cea mai putin importanta parte din unitatea de productie, nu pamantul, chiar daca via este noua, nici capacitate productiva, nici cash flow, nici business, numai o garantie reala relativ dubioasa", a spus Isarescu.

Isarescu propune un nou termen pentru adoptarea euro

Isarescu propune un nou termen pentru adoptarea euro

"Cu un diferential de crestere economica de 2 puncte procentuale pe an in favoarea Romaniei, ar fi necesari 10 ani pentru ca nivelul PIB/locuitor sa ajunga la circa 60% din media UE", se spune in prezentarea sustinuta de guvernatorul BNR. De asemenea, Isarescu pledeaza pentru plasarea datei-tinta de adoptare a euro la/catre finalul unei perioade de relativa acalmie politica din perspectiva ciclului electoral.

"Presupunand ca preconizata modificare a Constitutiei nu va elimina decalajul dintre alegerile parlamentare si locale, pe de o parte, si alegerile prezidentiale, pe de alta parte, perioada cea mai calma din punct de vedere electoral ar fi 2021-2023 (trei ani consecutivi fara alegeri)", se mai spune in prezentare.

Anuntul prin care guvernatorul BNR a luat prin surprindere piata

Anuntul prin care guvernatorul BNR a luat prin surprindere piata

"La noi va urma un ciclu de reducere. Noi nu obisnuim sa preanuntam ce vom face in urmatoarea sedinta, dar cand vorbim de reducerea pe toate palierele a indicatorilor cu care masuram inflatia si de reducerea anticipatiilor inflationiste (...) Mesajul nostru este de intrare a Romaniei intr-un ciclu de reducere a ratelor de dobanda. Am inceput cu coridorul pentru ca rata de referinta isi diminueaza mult din semnificatie daca transmisia nu este eficienta", a spus Isarescu la o conferinta de presa din 2 mai. La doua luni dupa acest moment, BNR a inceput scaderea agresiva a dobanzii cheie.

Guvernatorul BNR explica in mai ca scaderea inflatiei se realizeaza mai repede decat s-a anticipat la inceputul anului, cu minime istorice in februarie si martie, si cu o evolutie similara chiar si in aprilie, ceea ce va determina devansarea reducerii de dobanda, programata initial pentru a doua parte a anului.

"Vom incepe un ciclu pe care speram sa nu-l intrerupem, in functie de stirile din economie, care depind si de vreme (...) Un ciclu de cateva sesiuni de reducere in ceea ce priveste rate dobanzii de politica monetara. Nu vom ramane in niciun caz izolati de restul Europei", a afirmat seful bancii centrale.

Un discurs memorabil despre delasarea specific romaneasca

Un discurs memorabil despre delasarea specific romaneasca

"Actionam intr-un mediu romanesc si mediul asta isi spune cuvantul. Delasarea apare la noi, indolenta, una din marile pacoste ale comportamentului in aceasta tara, lucrul neterminat il vezi in Romania pe la toate colturile. Perseverenta insuficienta, ca sa nu zic altfel. Sunt delicat, de fapt, iarasi legat de delasare si lipsa de perseverenta, nu este calitatea primordiala pe malurile Dambovitei. Nu pot sa spun ca in aceasta institutie ele nu exista. Simt si eu, fiind conducator, iti trebuie metode diverse, ba sa-i zgudui, ba sa-i mai stimulezi, ba sa-i mai ironizezi cateodata. Nu exista o metoda usoara de a impinge lucrurile inainte", spunea in mai guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, la seminarul "Cultura institutionala - element cheie in sustinerea performantei" organizat de BNR.

Isarescu spune ca la banca centrala se incearca inlocuirea metodei dupa zicala "meseria se fura" cu metoda "daca nu stii, te invat, daca nu poti, te ajut, daca nu vrei, te conving, daca nu, te dau afara". "Sau cu usoara adaptare, de exemplu, daca nu stii te perfectionezi sau te perfectionez. Daca nu poti, iti ofer indrumare, daca nu vrei te evaluez si te salarizez in consecinta", a completat Isarescu.

In Romania nu avem banci "too big to fail"

In Romania nu avem banci "too big to fail"

"E nevoie de iesirea ordonata a institutiilor din piata, in special a celor mari, «too big to fail». Si in acest plan suntem martorii unei schimbari de paradigma. Desi instrumentele de preluare de active cu asumare pasive sau de banca punte au existat, ele nu pot rezolva problema principala a bancilor «too big to fail». Din fericire, in Romania nu avem banci foarte mari pentru a falimenta, comparativ cu cele internationale. Unele sunt mari comparativ cu economia romaneasca. Noul cadru european va introduce recapitalizarea interna", a spus Isarescu, la jumatatea lui iulie.

Cele mai mari banci in functie de active sunt BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank si Unicredit Tiriac.

Fara excese inca 10-20 de ani

Fara excese inca 10-20 de ani

Isarescu spunea la finalul lui iulie ca Romania trebuie sa puna accent in urmatorii 10-20 de ani pe macrostabilitate, intrucat lipsa acesteia poate fi un atac chiar la democratie, dar si pe resursele interne, atat cele naturale, cat si forta de munca.

"Cred ca obiectivul principal al Romaniei pentru perioada urmatoare este o crestere economica moderata, echilibrata, sustenabila, o crestere economica care creeaza locuri de munca. (...) Fata de trecut, cuvantul sustenabilitate este esential, ne trebuie o crestere economica pe o perioada cat mai indelungata, o echilibrare a resurselor si politicilor. Daca acceleram cresterea economica in perioadele pre-electorale nu facem decat sa grabim declinul in perioadele post-electorale", a afirmat guvernatorul la dezbaterea "Mugur Isarescu si invitatii sai" organizata la BNR pe tema perspectivei economiei romanesti. El apreciaza ca un dezechilibru major in ultimii 20 de ani s-a creat in privinta raportului intre pensionari si angajati, o solutie fiind cresterea numarului de contribuabili la bugetele de asigurari sociale.

Intr-un stat de drept, clientii trebuie sa isi asume contractele semnate cu bancile

Intr-un stat de drept, clientii trebuie sa isi asume contractele semnate cu bancile

"Clauzele abuzive sau neabuzive sunt contracte pe care le-au semnat oamenii care au luat credite. Tot intr-un stat de drept, cand semnezi ceva iti asumi. Faptul ca nu am inteles, nu am stiut cum e cu riscul valutar este, sa spunem, un argument", declara in august Isarescu. El opineaza ca nu este de glumit cu depunerile pe care noua milioane de romani le au in sistemul bancar, reprezentand aproape jumatate din valoare PIB-ului.

"Bancile dau cu imprumut nu banii lor, ci banii deponentilor. Bancile nu depun banii din depozite intr-un seif de unde sa ii scoata si cu dobanda, ci imprumuta cu mai multa sau mai putina abilitate clientilor. Asa functioneaza bancile", a spus Isarescu.

FMI trebuie sa ramana "ancora" economiei romanesti

FMI trebuie sa ramana "ancora" economiei romanesti

"Eu recomand incheierea unui nou acord pentru ca s-a dovedit a fi benefic, chiar daca n-am tras niciun ban, pentru ca ne putem imprumuta ceva mai ieftin de pe piete. Sursa principala de finantare pe plan extern a deficitului bugetar raman pietele de capital", a declarat luni Isarescu, intr-un briefing de presa dupa sedinta Consiliului de Administratie a BNR pe probleme de politica monetara.
El a afirmat ca un acord cu FMI ar asigura Romaniei, totodata, o "ancora" si credibilitate.

Politica fiscala nu va mai fi una de austeritate, ci de consolidare

Politica fiscala nu va mai fi una de austeritate, ci de consolidare

"Politica fiscala va fi una normala, ca sa folosesc un epitet, in sensul ca nu va fi dedicata continuarii unei ajustari, unei strangeri masive, ci mai degraba spre o consolidare. Printr-o disciplina financiara adecvata, aceasta inseamna cheltuire cu prudenta a banului public, nu este nevoie de ce am denumit in ultimii ani sub cuvantul de austeritate", a declarat Isarescu, spunea in ianuarie Isarescu. Seful BNR a tinut sa precizeze ca face o deosebire clara intre austeritate si disciplina financiara.

"As spune ca si politica monetara din acest an va fi una normala. Si politica monetara va fi normala, in sensul ca va urmari cu mare atentie ce se intampla in perimetru inflatiei si va utiliza toate instrumentele de care dispune(...) Nu ne spunem dinainte miscarile, dar vom continua sa utilizam chibzuit si eficient toate instrumentele, care sa se cupleze si cu politica fiscala", a completat Isarescu.

Reducerea dobanzii cheie ar descuraja economisirea interna

Reducerea dobanzii cheie ar descuraja economisirea interna

Reducerea dobanzii de politica monetara de catre banca centrala ar descuraja economisirea interna, care este insuficienta, iar in loc sa determine o crestere economica, ar genera efectul invers din cauza lipsei de resurse financiare, declara guvernatorul BNR la inceput de februarie, cu 4 luni inainte de a incepe procesul accelerat de relaxare monetara.

Isarescu a raspuns la respectiva data la o intrebare care apare frecvent in presa, respectiv de ce banca centrala nu scade dobanda de politica monetara pentru a sustine cresterea economica.

"Aici este o suprasimplificare: daca scad dobanzile, se stimuleaza investitiile si imediat avem crestere economica. Investitiile nu depind numai de dobanda, depind si de sumele care sunt dedicate investitiilor. Ai un deficit de cont curent de 4% din PIB, foarte mare daca este sa ne gandim bine, chiar daca noi am avut odata 14%, este inca foarte mare, inseamna ca n-ai resurse interne, trebuie sa le atragi din exterior. Si atunci cei care gandesc atat de simplist de ce nu coboara Banca Nationala dobanda ca sa stimuleze investitiile trebuie sa se gandeasca si la celalalt aspect: daca coboram dobanda, nu cumva descurajam economisirea interna, care oricum este insuficienta, precum si capitalul extern, care nu mai intra, si atunci efectul va fi total invers?", a explicat guvernatorul BNR.

Cand poate interveni statul in economie?

Cand poate interveni statul in economie?

"De ce intervine statul in economie? Nu intervine pentru ca vrea sa se bage ca musca, el intervine pentru ca vrea sa faca un bine social. Una dintre concluziile economistilor dupa criza din 1929 -1933 este ca economia are cicluri, unii spun ca insasi din natura umana. Motivul pentru care statul intervine este sa aplatizeze ciclul. Cand vine partea de declin si apar somajul, conflictele sociale (...) De aceea, politicile trebuie sa fie contraciclice. Daca face politici prociclice, atunci mai bine nu intervine, pentru ca face chiar un rau", a spus Isarescu.

Potrivit guvernatorului BNR, politicile anticiclice trebuie sa reprezinte regula de baza a statului, care ar actiona intelept prin restrnagerea chleutielilor publice si a deficitelor bugetare in perioade de expansiune, si cresterea cheltuielilor in fazele de recesiune ale economiei.