Euro, aproape de 4 lei: Cine castiga si cine pierde?

'O depreciere soc a monedei gaseste intotdeauna nepregatite firmele importatoare'

Leul s-a temperat in apropiere de 3,95 lei/euro ieri seara, dupa ce in timpul zilei se depreciase la niveluri nemaiatinse de aproape patru ani, de 3,98 lei/euro, fara sa fie foarte influentat de mesajele linistitoare transmise de premier si guvernatorul BNR.

Moneda nationala s-ar putea deprecia pana la un nivel de 4 lei/euro sau chiar peste, in conditiile in care Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu intervine in piata valutara, a declarat Nicolae-Alexandru Chidesciuc, senior economist la ING Bank Romania.

Dragos Cabat (foto), Managing Partner al companiei de consultanta Financial View, spune ca o depreciere soc a monedei gaseste intotdeauna nepregatite firmele importatoare, cu singura exceptie daca acestea si-au ‘acoperit’ pozitiile prin operatiuni de hedging pe valuta. “Variatiile bruste de curs sunt periculoase pentru economie in general, atat din prisma importatorilor, cat si a exportatorilor, prin socurile pe care le produc asupra clientilor si vanzarilor pe termen scurt”, declara Cabat, care a lucrat pentru grupuri financiare precum UniCredit, OTP sau Citi.

Consultantul financiar se asteapta ca firmele afectate sa modifice puternic marjele de pret, in incercarea de a acoperi fluctuatiile de curs. “Acest lucru poate reduce vanzarile companiilor. In plus, este de asteptat o incetinire sau amanare a proiectelor de investitii. Pe termen scurt, dezechilibrarea si mai puternica a balantei comerciale, iar pe termen mediu, echilibrarea acesteia, dar cu pretul incetinirii puternice a cresterii economice, si probabil inflatiei in prima instanta”, enunta Cabat.

Deprecierea leului a fost mai puternica decat a altor valute emergente din regiune, in contextul actual de crestere a aversiunii fata de risc.

Aceasta cadere puternica a leului poate inflama inflatia si atrage inasprirea politicii monetare a Bancii Nationale a Romaniei (BNR), care s-ar traduce prin dobanzi mai mari si credite mai putin accesibile de la banci.

“Cred ca un curs de 4 lei va aduce atat presiuni inflationiste, cat si asteptari inflationiste ridicate. Impactul cursului asupra inflatiei si asteptarilor inflationiste este foarte mare, tinta de inflatie pe 2009 fiind foarte greu (chiar imposibil) de atins in conditiile unui curs de peste 4 lei”, a declarat, pentru Wall-Street, economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru.

In plus, spune Dumitru, neincrederea in moneda nationala cauzata de o depreciere atat de rapida ca in ultima perioada poate duce la migrarea economisirii dinspre lei spre valuta, lucru extrem de periculos pentru economie. “Practic, in momentul de fata este o neincredere ridicata in moneda nationala”, insista Ionut Dumitru.

'Importatorii vor transfera deprecierea in preturile produselor achizitionate'

Potrivit consultantilor in management chestionati de Wall-Street, companiile importatoare ar trebui sa aiba in vedere perspectiva unor variatii de curs pe termen scurt si mediu.

“Avand in vedere deprecierea considerabila a leului din ultimele zile, firmele cu activitati de import sunt nevoite sa plateasca sume in lei mai mari pentru aceleasi marfuri achizitionate din zona Euro. In plus, trebuie tinut cont si de expunerea lor la credite in EURO si fata de riscul pe rata dobanzii care a crescut considerabil fata de anul trecut”, a declarat Adriana Miu (foto), Consultant Ensight Management Consulting.

Astfel, consecinta fireasca a aceastor evenimente va fi incercarea importatorilor sa transfere deprecierea in preturile produselor achizitionate, conducand la cresteri ale preturilor, ce vor fi mai mult sau mai putin digerate de catre piata, in functie de industrie si de concurenta existenta.

“In aceste conditii, importatorii intr-adevar bine plasati contra socului pe cursul de schimb valutar vor fi cei care dispun de o putere considerabila de negociere si vor reusi intr-o anumita masura sa obtina niste preturi favorabile pentru bunurile importate”, opineaza reprezentantul Ensight, unul dintre cei mai importanti jucatori din piata de consultanta in management.

In ceea ce priveste companiile de import/export, importatorii vor fi afectati negativ de fluctuatiile cursului de schimb, in timp ce exportatorii vor beneficia de o conjunctura favorabila, desi oarecum limitata de faptul ca tarile cu care Romania are relatii comerciale sunt si ele afectate de criza internationala si trec printr-o perioada de infranare economica.

“Pe de alta parte, avand in vedere evolutia dobanzilor, in conditiile inaspririi normele de creditare ale bancilor in perioada urmatoare si, implicit, a cresterii costului de finantare, tendinta companiilor va fi aceea de a adopta o atitudine prudenta”, spune Adriana Miu. Astfel, acestea se vor orienta cu precadere spre finantare prin fonduri proprii sau de la companiile-mama – in cazurile favorabile in care astfel de fonduri sunt disponibile - in detrimentul finantarii prin intermediul bancilor.

Pe de alta parte, companiile romanesti si industriile ce pot castiga de pe urma aprecierii monedei europene sunt, in principal, cele exportatoare.

“De pe urma conjuncturii favorabile vor profita cu precadere companiile din industria prelucratoare si in special produsele metalurgice, dispozitivele mecanice si echipamentele electrice, produsele textile si chimice”, spune Adriana Miu, care adauga ca firmele ce activeaza in aceste industrii vor inregistra castiguri mai ales din cresterea volumului si intr-o mai mica masura din cresterea preturilor bunurilor exportate.

Viorel Cernea, Ensight: 'Petrecerea e pe sfarsite si la noi'

Consultantul companiei Ensight Management Consulting Viorel Cernea are o opinie si mai concreta, afirmand ca este greu de imaginat ca firmele importatoare sa fie relaxate la vestea ca importurile se scumpesc cu peste 10% in doar cateva zile. “Orice companie isi construieste bugetele luand in calcul si cursul previzibil pentru perioada bugetata. De aceea, orice deraiere de la marja de variatie considerata previzibila le poate pune in dificultate”, spune Viorel Cernea.

Ceea ce este insa si mai nociv in acest moment, opineaza Cernea, este sentimentul tot mai acut de incertitudine generat de un set de mesaje negative venite din directii diferite: pe de o parte, deprecierea brusca a cursului care dovedise pana acum ca se poate sustine chiar si cand se tulbura apele si, pe de alta parte, criza financiara internationala determina reducerea si scumpirea surselor de finantare, deci este foarte posibil sa ne asteptam la o reducere considerabila a consumului.

Potrivit lui Viorel Cernea, un alt aspect important il constituie recesiunea ce acopera tot mai multe economii din zona euro (pana acum s-au declarat in recesiune Irlanda si Franta, insa nici Italia, Germania, Spania sau Marea Britanie nu se simt prea bine). “Aceasta ar putea afecta si cresterea exporturilor catre tarile UE cu impact asupra deficitului de cont de curent, dar si asupra PIB-ului nostru”, spune Cernea.

Deficitul de cont curent trebuie redus, ceea ce va ingreuna acoperirea majorarilor de salarii, astfel ca rata de crestere a acestora va cobori, in viitor, sub avansul productivitatii, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Deficitul de cont curent al Romaniei s-a adancit in primele sapte luni cu 11,9% fata de acelasi interval din 2007, pana la 9,4 miliarde euro, in special ca urmare a dezechilibrului balantei comerciale, conform datelor publicate de BNR.

Asadar, sunt tot mai multe semne ca “petrecerea e pe sfarsite” si la noi, si ca, implicit, vin vremuri grele in primul rand pentru importatori, remarca Viorel Cernea.

“Pe fondul acestor prognoze rezervate, perioada electorala in care ne aflam pune cireasa pe tort prin lansarea unor masuri privind cresterea cheltuielilor bugetare, ce pot dezechilibra serios economia.
De aceea, companiile cred ca au motive de ingrijorare, amplificate iata si de “linistea totala” cu care este acompaniat momentul din perspectiva mesajelor BNR sau ale guvernului”, enunta consultantul Ensight.

Reactia posibila a celor mai multe dintre companii va fi probabil de a-si securiza excesiv pozitiile prin marje de adaos mai mari (daca vorbim de importatori) sau prin reducerea sau amanarea investiilor pentru companiile producatoare, prevede Viorel Cernea.

“Daca vorbim de fluctuatii de curs sau dobanda, pe termen scurt, ne situam in continuare pe o pozitie optimista, pentru ca discutia presupune o revenire la pozitii apropiate de cele trecute. Cred insa ca tot mai multe companii iau astazi in calcul posibilitatea ca atat cursul, cat si dobanda sa nu mai revina prea curand la nivelurile anterioare”, estimeaza Cernea.

In aceste conditii, de incertitudine crescuta, finantare scumpa si consum in scadere, Viorel Cernea spune ca vor fi defavorizate companiile mici, in timp ce pentru companiile medii si mari urmeaza probabil o perioada de consolidare si de “asezare” dupa efortul extensiv din ultimii ani, privind pozitionarea cat mai buna in piata,

In functie de cat de mare va fi amplitudinea acestei modificari de curs, anumite companii romanesti pot castiga de pe urma aprecierii euro, peste un anumit nivel, aceasta nu favorizeaza pe nimeni.

“Indeobste se spune ca exportatorii devin mai competitivi cand moneda nationala se devalorizeaza. In realitate nu se intampla asa, ei doar speculeaza un dezechilibru economic prin care se “exporta” de fapt avutie nationala. Competitivitatea reala se castiga prin modul in care sunt gestionate resursele si nu prin pretul “falsificat” al resurselor”, afirma Viorel Cernea.

Deprecierea va avea efecte pozitive asupra balantei comerciale a Romaniei, dar nu imediat

Basarab Gogoneata, consultant A.T. Kearney Management Consulting si profesor in cadrul ASE, spune ca avansul veniturilor din ultimii ani si popularizarea creditului au determinat o explozie a consumului.

„Romanii au inceput sa-si diversifice gusturile si sa se orienteze spre produse de calitate superioara. Consecinta fireasca a fost cresterea accelerata a importurilor. Acum, deprecierea cursului de schimb aduce inevitabil scumpirea marfurilor din strainatate”, ne-a declarat Gogoneata.

Majoritatea acestora sunt foarte greu de substituit deoarece fie nu sunt produse deloc in Romania, fie calitatea produselor autohtone echivalente este inferioara. „De aceea, elasticitatea la pret a importurilor este mica si importatorii vor transfera in preturi deprecierea leului. Presiunea inflatiei va duce insa la intensificarea concurentei deoarece reducerile de pret nu vor mai putea fi folosite pentru stimularea vanzarilor”, spune Gogoneata.

Consultantul descrie cum canalele de distributie eficiente, economiile de scara si capacitatea de asimilare rapida a semnalelor pietei vor face diferenta dintre importatorii ce vor supravietui fara probleme si cei ce se vor confrunta cu o reducere a marjelor de profit si a perspectivelor de crestere. „In acest moment toate firmele ar trebui sa se gandeasca la optimizarea structurii costurilor si la o un cadru performant de sustinere proactiva a vanzarilor”, afirma consultantul A.T. Kearney.

Pana in prezent majoritatea socurilor au fost de o amploare limitata, iar Reactia la fluctuatii depinde de pozitia firmei ca importator, exportator, debitor in lei sau in valuta, enunta Basarab Gogoneata. „Fluctuatiile mari induc incertitudine si sunt nefavorabile pentru economia Romaniei ce are un grad ridicat de instabilitate politica si o infrastructura slab dezvoltata. Daca turbulentele vor continua putem anticipa din partea firmelor o reducere sau o amanare a proiectelor investitionale de amploare”, adauga consultantul A.T. Kearney, care remarca cum, pentru companiile romanesti de dimensiuni medii, este un moment bun de extindere a operatiunilor in tarile din jur, asa incat expunerea la socuri specifice economiei romanesti sa fie mai mica.

Efecte pozitive vor resimti toti exportatorii romani. Castigatori vor fi mai ales in industriile ce produc bunuri bazate pe folosirea extensiva a resurselor locale, de exemplu industria de exploatare a lemnului sau multinationalele ca Renault pentru care forta de munca romaneasca va deveni mai ieftina.

„Deprecierea va avea efecte pozitive asupra balantei comerciale a Romaniei, dar nu imediat. Un leu mai slab determina costuri mai mici pentru exportatori, dar nu toti vor fi in masura sa transforme acest avantaj intr-o crestere a cotei de piata. Competitivitatea internationala presupune cunostinte avansate de marketing si de management al proceselor de distributie, domenii unde putini exportatori romani exceleaza”, afirma Gogoneata.

Gilda Lazar, JTI: La un astfel de salt, in mai putin de o saptamana, nici macar analistii subtili nu se puteau astepta

Gilda Lazar, Corporate Affairs Director Japan Tobacco International Romania, crede ca deprecierea leului reprezinta mai degraba de o valoare emotionala, decat una reala. “Este, daca vreti, unda de soc, tsunami-ul care loveste tarmurile, ca urmare a cutremurului de pe Wall Street. Iar efectele, neasteptate, pot fi devastatoare”, ne-a declarat Gilda Lazar.

In general, de cand, prin lege, 1 Octombrie este data la care se stabileste cursul pentru plata accizei pe anul urmator, exista suspiciuni mai mult sau mai putin fondate legate de nivelul cursului. “Anul acesta ne confruntam si cu o serie de masuri electorale, unele destul de populiste, care, de asemenea, ar fi de natura sa influenteze cursul sau politicile de taxare. Dar, la un astfel de salt spectaculos, in mai putin de o saptamana, nici macar analistii subtili nu se puteau astepta”, spune Gilda Lazar.

Compania JTI se afla chiar in perioada de intocmire a planului financiar, ca majoritatea jucatorilor din industria tutunului. “Este limpede ca, pe langa cresterile de preturi din cauza acizelor (aproape 25% intre iulie 2008 si iulie 2009), trebuie sa luam in calcul si cresteri de pret din cauza diferentei de curs (peste 10%)”, spune Lazar, care adauga ca preturile vor creste in mai multe etape pana la 1 iulie 2009 (cand acciza totala trebuie sa creasca de la 50 Euro pe mia de tigarete la 61,2 Euro), pentru a evita socul la consumator.

Gilda Lazar noteaza ca este inca devreme sa cuantifice efectele cursului. “Cel mai probabil, cresterile mari de preturi vor duce la scaderea volumelor legale si cresterea contrabandei cu marci ieftine din tarile vecine, nemembre UE, in care preturile sunt deja de 5-6 ori mai mici decat in Romania”, enunta Lazar, care adauga ca exista si un precedent: in 2006, cand preturile au crescut cu 30% din cauza taxei de viciu, volumele legale au scazut cu 8%, iar contrabanda s-a triplat, ajungand de la 5 la 15% din totalul pietei.

“Speram sa nu ne confruntam si cu alte probleme majore, legate de stabilitatea fiscala. Din cate stiti, exista in Parlament o initiativa legislativa de scadere a TVA la alimente prin compensare cu cresterea accizelor la tutun. Daca ar fi adoptata, cresterile ar fi de peste 50%”, adauga Gilda Lazar.

Cursul pentru anul curent la care se calculeaza accizele la tigari este 3,3565. Cursul pentru anul viitor, la care se vor calcula accizele incepand cu 1 ianuarie, este cel publicat in Jurnalul Oficial al UE, stabilit de banca Central Europeana pe 1 Octombrie: 3,7364. “Diferenta e de 11% si va genera cresteri suplimentare de preturi, pe langa cresterile din cauza majorarii accizei”, conchide Gilda Lazar.