'Cand, cum, unde si de ce apare criza, nimeni nu poate prevedea - asta e frumusetea pietelor libere'
Intr-una dintre cele mai dramatice zile din istoria Wall Street, 15 septembrie 2008, Bank of America accepta sa cumpere banca Merrill Lynch pentru circa 50 de miliarde dolari, ca sa evite o accentuare a crizei, iar Lehman Brothers intra in faliment. "Sunt in afaceri de 35 de ani, iar acestea sunt cele mai extraordinare evenimente pe care le-am vazut vreodata", spunea atunci Peter Peterson, cofondatorul Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de private equity. Care au fost in ultimele doua luni trairile si lectiile celor mai importanti manageri din zona de investitii din Romania?
“Sincer, nu am realizat chiar atunci, mi-a luat citeva zile pina m-am dumirit de amploarea problemei. Sentimentul pe care il incerc de atunci incoace este de similitudine cu alte doua momente din istoria recenta a Romaniei: anii 91-92 cu confiscarea valutei si 98-99 cand tara a fost foarte aproape de incetarea platilor. Am poate din aceasta perspectiva o experienta pe care altii nu au trait-o si asta imi da cred o oarecare detasare de sentimentul panicard al multor jucatori si comentatori economici”, spune Doru Lionachescu, partener principal Capital Partners.
Bancherul de investitii are un punct de vedere interesant in aceasta problema, enuntand ca situatia creata este in esenta un esec al sistemelor de reglementare, nicidecum al pietelor, dovada faptul ca problemele cu adevarat colosale nu au aparut, cum se credea initial, in zonele nereglementate - banci de investitii, hedge funds, etc- ci, culmea, in sectoarele puternic reglementate - banci comerciale, asigurari, fonduri mutuale.
”Eu vad aici o singura mare lectie - businessurile riscante trebuie facute de jucatori mult mai puternic capitalizati decit s-a crezut pana acum. Mi-e teama insa ca ne vom confrunta in perioada imediat urmatoare cu o pendulare a apetitului de reglementare la extrema cealalta: guvernele vor fi tentate sa reglementeze tot ce misca, si asta va omori initiativa si inovatia financiara, implicit perspectiva cresterii economice”, declara Lionachescu.
In opinia sa, statele care vor rezista acestei tentatii populiste de supra-reglementare vor fi cele care vor lua un tur de pista inaintea celorlalte in anii urmatori.
Din punct de vedere investitional si al riscului, Doru Lionachescu remarca cam aceeasi lectie de mai sus: ca sa poti sa iei riscuri iti trebuie capitaluri mult mai mari decat am crezut pana acum, deoarece matricile de risc sunt altele decat cele clasice - intr-o lume globalizata, jucatorii trebuie sa se pregateasca nu pentru o multitudine de riscuri marunte, discrete, necorelate, ci pentru un numar redus de riscuri sistemice, globale si generalizate.
“Intuitiv, aceasta noua arhitectura a riscului investitional va elimina probabil jucatorii mici si-i va consolida pe cei foarte mari. Supravietuitorii vor fi niste colosi financiari, uitati-va ce mamuti bancari se creeaza sub ochii nostri in America si in Asia”, crede unul dintre fondatorii Capital Partners.
Doru Lionachescu crede ca si in Europa vom asista, ca efecte ale crizei, la evenimente la fel de grave si inedite. In plus Europa va trebui sa ia niste decizii dureroase prin care sa forteze consolidarea financiara in spatiul UE. Altfel, in perioada post-criza jucatorii europeni nu-si vor mai gasi locul alaturi de gigantii americani si asiatici care se creeaza astazi in multe cazuri prin stimulentul direct si explicit al guvernelor respective.
Ce lectie trebuie sa invatam din criza creditelor subprime din SUA mai ales ca intre Romania si tarile Vestice exista inca decalaje pe care si tara noastra ca economie emergenta incerca sa le ajusteze? “Aceeasi lectie veche de cand lumea, dar pe care nici noi, nici alta tara nu o va invata vreodata - nu poti consuma la nesfarsit mai mult decat produci”, crede Doru Lionachescu.
Pe de alta parte, considera Doru Lionachescu, aspiratia omului de a trai mai bine si de a consuma mai mult decat e poate rational sa o faca vor continua sa ne impinga periodic in etape de corectie de genul celei pe care o parcurgem acum.
Cand se gandeste la criza, primul si cel mai rau lucru care ii vine in minte lui Doru Lionachescu este inghetarea creditarii in economie, acesta, crede el ca e cel mai mare pericol si trebuie evitat in Romania cu orice pret.
“La noi efectele abia incep sa se faca simtite si, din pacate, sau poate din fericire, noi nu vom fi un subiect al crizei, ci mai mult un obiect al sau, pentru ca sectorul nostru financiar e in mare parte teleghidat de la sediile centrale ale companiilor-mama”, spune Lionachescu.
Cu alte cuvinte, daca si cind Europa si America isi revin, ne revenim si noi, daca nu, indiferent ce performante vom avea, vom fi la remorca evenimentelor din afara tarii.
“Cat va dura, nimeni nu poate stii - oricum nu poate fi doar o chestiune de saptamini sau luni. Vorbim la primavara, cam atunci sper sa avem macar un trend, sa intelegem in ce directie se indreapta lucrurile”, spune bancherul de investitii.
In opinia sa, durata va depinde foarte mult si de maturitatea si calmul cu care o vor aborda (sau nu) bancile - daca se vor retrage din economie va fi rau mult timp pentru toata lumea. Daca vor intelege ca trebuie sa stea aproape de clienti si nu sa-i abandoneze la greu, vom trece cu totii mai rapid peste aceste momente.
“Nu cred ca putem merge mai departe de afirmatia generala ca o crestere nu poate dura la nesfarsit. Cand, cum, unde si de ce apare criza, nimeni nu poate prevedea - asta e frumusetea pietelor libere. Altfel ar fi unii care ar castiga tot timpul si altii care ar pierde tot timpul. Iar cei care anticipeaza corect, sint convins ca o fac instinctiv ori intimplator si ca au noroc, restul sunt povesti”, comenteaza Doru Lionachescu.
"Un salt de bungee jumping la care nu mai esti sigur ca ai legat bine coarda''
Mihai Sfintescu conduce operatiunile 3TS Capital Partners, companie regionala de investitii care administreaza fonduri de aproximativ 200 milioane de euro, inclusiv pentru 3i – cel mai mare fond de private equity si venture capital din Europa Senzatiile traite de Sfintescu, director de investitii al biroului local 3TS, in ziua falimentului Lehman Brothers, dar mai ales, in saptamanile ce au urmat pot fi comparate cu "un salt de banjee jumping la care nu mai esti sigur ca ai legat bine coarda”.
De fiecare data cand ii vine in minte cuvantul „criza”, primul si cel mai rau lucru la care Sfintescu se gandeste e faptul ca oamenii saraci care vor ramane si fara case si fara slujbe. Ei vor suferi cel mai mult fara sa aiba vreo vina reala.
Mihai Sfintescu crede ca criza financiara se va rezolva probabil in circa 1 an dar recesiunea economica ar putea dura chiar 2 ani. Iar urmatorul pas in economia globala va fi in scaderea economica si cresterea somajului.
„Excesul de lichiditate ‚pompat’ de bancile centrale s-ar putea insa intoarce intr-un an, doi in pietele emergente (inclusiv Romania) intrucat consumatorul este ‚mort’ in SUA si Marea Britanie”, spune Sfintescu.
El crede ca exista mai degraba o ciclicitate economica: expansiune – recesiune care poate fi anticipata doar in linii mari si aproximativ. „Crizele financiare sunt greu de prognozat dar uneori se pot observa dezechilibre care pot conduce la asemenea crize. De exemplu in SUA se putea vedea cu un an inainte de criza (asa cum am semnalat intr-un articol) ca rata de neplata la imprumuturile ipotecare era aproape de un maxim istoric desi somajul era in zona minimului istoric”, declara Mihai Sfintescu.
Din punctul de vedere al reglementarii pietelor, in opinia lui Mihai Sfintescu, cele mai importante 3 lectii care ar fi trebuit sa le fi invatat in ultimele luni sunt:
• pietele financiare nu se pot autoregla (asa cum s-a vazut si 1929) ci trebuie reglementate de stat;
• lacomia umana necontrolata poate conduce la crize majore; de aceea, supravegherea prudentiala trebuie facuta de catre stat si actionari intr-o maniera activa
• acordarea unor recompense managementului pentru profituri pe termen scurt fara a cuantifica riscurile pe termen lung nu functioneaza
Din punct de vedere investitional si al riscului cele mai importante lectii semnalate de Mihai Sfintescu:
• Mai simplu e mai bine; chiar si profesionistii nu inteleg produsele prea complexe (ex derivativele de credit) care se pot transforma usor in produse ‚toxice’;
• Trebuie sa ne ferim de efectul de turma in care marea majoritate a investitorilor se orienteaza catre o anumita clasa de active.
• Spre sfarsitul perioadelor de expansine economica se produce o ‚atrofiere’ a capacitatii de a percepe riscurile
Ce lectii trebuie sa invete romanii din criza creditelor subprime:
• Statul trebuie sa reglementeze si supravegheze pietele financiare si piata ipotecara;
•Actionarii bancilor nu trebuie sa fie pasivi si sa se uite doar la profiturile trimestriale;
• Cetatenii obisnuiti trebuie sa aiba in vedere ca nu au existat si nu exista cresteri fara sfarsit ale valorilor activelor imobiliare sau actiunilor
'Traim vremuri istorice despre care se va scrie multi ani in cartile de economie'
In urma cu doua luni, pe 15 septembrie, falimentul-soc al bancii de investitii americane Lehman Brothers a lovit puternic pietele financiare din intreaga lume. Acum, Silviu Enache, managerul KD Capital Management, ne dezvaluie ca in acea zi a stiut ca traieste vremuri istorice.„ Am avut revelatia faptului ca traiesc vremuri istorice despre care se va scrie multi ani in cartile de economie. Brokerii din ziua de azi vor avea ce sa povesteasca nepotilor”, a declarat acesta, pentru Wall-Street.
Criza, toate evenimentele imprevizibile care s-au intamplat in ultimele luni au dat lectii importante pana si celui mai experimentat investitor sau manager.
Din punct de vedere al reglementarii, Silviu Enache ne-a explicat cele mai importante lucruri pe care le-a invatat din criza. „In primul rand, trebuie sa retinem ca administrarea eficienta a riscurilor are un rol determinant”.
El a mai spus ca birocratia si fiscalitatea excesiva dauneaza, transparenta pietei poate contribui la cresterea lichiditiatii si a stabilitatii, iar instrumentele prea volatile care „promit” castiguri mari ofera surprize neplacute.
Din punct de vedere investitional si al riscului, Enache explica cele mai importante lectii pe care criza le-a dat: „Sa nu iti fie teama sa marchezi pierderi, sa nu uiti ca economia are o ciclicitate si sa gestionezi mult mai atent riscurile in perioade de exuberanta”.
De asemenea, ca investitori, trebuie sa invatam sa gestionam frica si lacomia, sustine managerul KD.
„Ambele sunt la fel de periculoase. In astfel de momente, un investitor trebuie sa-si pastreze calmul si sa priveasca obiectiv evenimentele. Ca manager este o provocare sa coordonez si sa sustin o echipa in momente de stres maxim”, a mai explicat acesta.
Dupa ce criza a facut deja ravagii in mai toate pietele financiare, incep sa apara intrebarile despre anticiparea crizei.
Echipa KD Capital Management a anticipat criza financiara, insa nu la aceasta intensitate si viteza de propagare in toata lumea, ne-a declarat Enache.
„O noua provocare o reprezinta anticiparea repercusiunilor (perioada si amploare) crizei economice mondiale”, sustine acesta.
Managerul este sigur ca aceasta criza se va propaga si in economia romaneasca.
„Efectele se simt deja din cauza reducerii cererii globale. Urmeaza un an extrem de greu pentru economia romaneasca si sunt destul de sceptic ca gestionarea acestei situatii va fi facila. Consider ca sunt necesare masuri fiscale de reducere a birocratiei fiscale si chiar masuri de protectionism a economiei romanesti”, a explicat Silviu Enache.
De asemenea, acesta considera ca faza acuta a crizei mondiale a fost in octombrie 2008.
„In Romania, decisiv va fi trimestrul doi din 2009. Va fi momentul cand vom sti cat de afectati suntem de aceasta criza economica”, a conchis managerul.
'Avem si pacienti bolnavi, dar nu cred ca avem o epidemie la nivel national'
In ultimele luni, Bogdan Georgescu, presedintele companiei de consultanta imobiliara Colliers International, a invatat ca trebuie sa ii asculte cu mai multa atentie pe oamenii cu experienta si ca intotdeauna este bine sa ai si un plan B pentru a preveni o situatie de criza.Seful Colliers spune ca suntem inca departe de a avea si in Romania o criza a creditelor subprime, in primul rand pentru ca in tara noastra nu se acorda credite ipotecare persoanelor care nu se califica, iar conditiile de acordare sunt din ce in ce mai dure.
„Pe de alta parte, sunt de parere ca, din pacate, noi , romanii, generam sau accentuam criza singuri, prin zvonuri, stiri alarmiste si superficialitate in intelegerea situatiei economice actuale sau a motivelor reale care genereaza o criza. Sunt convins ca avem si pacienti bolnavi, dar nu cred ca avem o epidemie la nivel national”, ne-a explicat Bogdan Georgescu.
In ceea ce priveste comportamentul jucatorilor din real estate-ul local, Georgescu spune ca lipsa lichiditatilor si a finantarilor a determinat anularea sau amanarea multor proiecte imobiliare. De asemenea, preturile la unele proprietati au inceput sa scada si este probabil sa vedem in continuare scaderi pe anumite piete.
„Cred ca principala schimbare va consta in reducerea investitiilor speculative dar si atentia sporita la calitate. Daca in ultimii ani se vindea aproape orice fel de proiect, indiferent de calitate sau oportunitatea comerciala si oricine credea ca poate fi un dezvoltator sau investitor imobiliar, in viitor va fi mult mai greu sa ai succes daca nu intelegi corect aceasta piata”, a adaugat presedintele Colliers.
Cand a auzit de problemele sistemului financiar american, Georgescu a fost iingrijorat de eventualele efecte pentru economia romaneasca, insa a crezut ca suntem prea mici si prea «locali» pentru a fi afectati de criza internationala.
„Acum a devenit limpede ca vom vom fi atinsi de schimbarile intervenite, dar este inca devreme pentru a trage concluzii, deoarece efectele crizei abia incep sa apara. Probabil ca doar spre sfarsitul anului 2009 vom intelege ce masuri se puteau lua pentru a preveni situatia creata”, ne-a mai declarat seful Colliers.
Despre modul in care poate fi prevazuta o criza financiara, Bogdan Georgescu afirma ca desi teoria economica spune ca exista o ciclicitate, nu pare sa existe si o teorie universal acceptata prin care sa poate fi prevazuta o criza.
'Aroganta agentului imobiliar de pana acum va disparea'
In ultimele doua luni, multi consultanti din real estate-ul local au inteles ca vin vremuri grele, iar clientii au nevoie de sfaturi serioase pentru ca “luna de miere” a pietei imobiliare s-a sfarsit.“Cred ca noi, consultantii, aveam nevoie de un soc pentru a strange randurile. Prevad un viitor in care multe birouri de brokeraj imobiliar vor inchide si multi agenti care se considerau foarte buni vor fi nevoiti sa migreze catre alte industrii. Am certitudinea ca aroganta agentului imobiliar de pana acum va disparea”, ne-a spus Valentin Ilie, CEO al companie de consultanta imobiliara Coldwell Banker Affiliates of Romania.
In opinia sa, acesta este momentul in care ar trebui eliminati urgent din piata toti consultantii care au avut acces la masa discutiilor cu dezvoltatori sau investitori fara sa fie pregatiti a intelege ce se intampla exact in piata. Cunostintele consultantilor, valoarea lor personala, calitatea raspunsurilor, gradul de implicare in problemele clientilor au fost "afectate" si acestea sunt elemente care vor face diferenta.
“In lipsa unor cunostinte de macro si micro economie si fara a avea in ADN setea de a crea solutii, promovarea oportunitatilor va fi facuta doar de doua – maxim trei persoane din fiecare companie de consultanta. Nu vei mai putea vinde doar pentru ca ai o oferta – corecta sau nu. Va fi nevoie de mai multa munca, mai multa implicare”, a adaugat oficialul Coldwell Banker.
Din criza creditelor subprime din SUA, jucatorii din piata locala ar trebui sa invete ca pretul unei proprietati rezidentiale noi va trebui construit tinand cont de veniturile populatiei, aplicate la conditiile de finantare, si nu de costurile de constructie si finisaje bugetate de dezvoltatori. Ins ca nivel al culturii de piata, Ilie afirma suntem atat de departe de Statele Unite incat orice reactie am fi avut in fata crizei, nu ar fi fost una relevanta.
“Vorbim cu totii despre real estate, insa putini inteleg mecanismul prin care se construieste valoarea unei proprietati. Un exemplu minor: aud zilnic brokeri care folosesc termenul yield, insa putini sunt cei care au avut macar curiozitatea sa mearga mai departe, sa vada ce inseamna acest yield”, a mai spus Valentin Ilie.
In ceea ce priveste ciclicitatea crizelor, seful Coldwell Banker spune ca o criza poate fi prevazuta, iar cea de acum a fost prevazuta, insa nimeni nu si-ar fi putut imagina consecinte atat de severe.
“De exemplu, Blackstone este un gigant financiar, care a achizitionat printre altele divizia hoteliera a colosului Cendant, detinator al Realogy. Nu cred ca aceste companii vor avea cum sa dispara. Plasamentele lor produc venituri in fiecare luna, deci exista un val constant de venituri chiar daca acestea ar putea fi mai mici”, ne-a mai explicat Ilie, spunand ca dupa aceste intamplari, a inceput sa se gandeasca ce se va intampla cu alte companii mai mici, care nu au reusit sa aiba inca bunuri generatoare de venituri si cat vor mai putea fi sustinute de banci.
Criza, o lectie buna pentru cei care nu s-au pregatit inainte
Razvan Pasol, managerul firmei de brokeraj Intercapital Invest, a declarat, pentru Wall-Street, ca desi era pregatit pentru situatii dificile in timpul crizei financiare, au fost cateva zile in care evenimentele erau incredibile.“Am trait momente istorice in ultimele luni pe pietele financiare. Amploarea crizei impreuna cu prabusirea sau dificultatile unor institutii de renume sunt elemente de neimaginat cu numai un an in urma. La toata aceasta conjunctura s-au adaugat si scaderile majore ale BVB, ce au culminat cu prabusirile din luna octombrie. Desi eram pregatit pentru o situatie dificila si scaderi mari, au fost cateva zile in care urmaream ce se intampla si nu imi venea sa cred”, explica managerul.
Lectiile pe care criza le-a dat au fost atat de natura investitionala, dar si reglementativa sau din punct de vedere al riscului.
“Criza a reprezentat o lectie buna pentru cei care nu s-au pregatit, atat inainte de criza, cat si pe parcursul ei. Trebuie sa intelegem, in primul rand, ca aceste crize sunt inevitabile. Desigur, se vor lua masuri pentru o reglementare si supervizare mai stricta a creditelor ipotecare si a instrumentelor financiare ce deriva din acestea. Insa, in viitor, peste un anumit numar de ani, o alta criza, cu alte cauze si alte tipuri de manifestari, va lovi din nou”, a explicat Pasol.
La nivel macroeconomic, trebuie sa invatam aceleasi lectii pe care le invatam la nivel de companie sau investitor individual: perioadele de expansiune trebuie folosite, printre altele, si pentru pregatiri in vederea unor crize sau incetiniri inevitabile, sustine managerul.
“Chiar daca putem crede ca anumite crize nu ne pot afecta in mod direct, influente exista intotdeauna, macar pentru faptul ca traim intr-o economie si societate globala. Cine analizeaza doar ziua de ieri si se pregateste numai pentru ziua de maine si nu se uita mai departe in timp face o mare greseala (opinia este valabila atat pentru un stat, cat si pentru o companie sau un individ). Lectiile trecutului nu trebuie uitate niciodata, iar viitorul trebuie abordat intotdeauna cu prudenta, luand in calcul mai multe scenarii posibile, nu doar cel ce se intrevede pe baza conditiilor prezente”.
In perioadele de crestere, este usor sa cadem in capcana expansiunii continue, in care sa vedem totul in roz. Insa realitatea este ca expansiunea economica are un pret: crizele si perioadele de scadere sau incetinire, care sunt inevitabile, sustine managerul.
Reactiile pe timp de criza sunt usor de intuit, dar mai dificil de aplicat daca nu este depistata instalarea unei crize – o abordare prudenta a investitiilor.
“In cazul nostru, este valabil atat in ceea ce priveste plasamentele companiei, cat si in ceea ce priveste recomandarile pentru clienti. Am atentionat pe tot parcursul anului clientii si marele public cu privire la scaderile mari pe care le anticipam, iar aceasta a dus la conservarea profiturilor si limitarea pierderilor pentru clientii nostri, in conditiile in care actiunile BVB au scazut cu 60%, 70% sau 80%. De asemenea, am abordat o atitudine prudenta in ceea ce priveste investitiile proprii ale companiei, astfel incat acestea au contribuit la cresterea rezultatelor, nu la scaderea lor”, afirma Razvan Pasol.
In ce priveste evolutia Intercapital Invest, managerul explica modul in care au reusit sa compenseze eventualele efecte negative ale scaderii lichiditatii bursei.
“Am compensat reducerea lichiditatii din piata, intr-o anumita masura, prin diversificarea bazei de clienti si prin cresterea ponderii clientilor institutionali, insa am continuat promovarea si dezvoltarea companiei, luand in calcul si o componenta de adaptare a investitiilor, strategiilor si costurilor la perioada curenta”, spune Pasol.
In opinia acestuia, cel mai grav efect al crizei este scaderea lichiditatii, intrucat acest aspect afecteaza si companiile de brokeraj. “Aceasta este o consecinta, dar si o cauza a scaderii preturilor. Valoarea tranzactiilor la BVB reprezinta aproximativ 50% din cea de anul trecut, iar o revenire la volumele din 2007 va mai dura un timp”, a mai explicat Pasol.
Cea mai mare amenintare din partea crizei financiare este recesiunea globala.
“Desi nu s-a incheiat, criza financiara este intr-o mare masura inclusa in asteptari, preturi si strategii. Insa problema majora pentru urmatoarele 6-18 luni este posibilitatea unei recesiuni globale, ce va afecta cea mai mare parte a sectoarelor economice din multe tari, cu consecinte directe mult mai serioase asupra companiilor si publicului”, explica managerul.
Asistam deja la efecte grave in multe zone ale lumii, nu doar in Statele Unite, motorul crizei financiare. “Sa nu uitam nationalizarea sau achizitia Northern Rock, Alliance & Leicester, HBOS, Royal Bank of Scotland (Anglia), Roskilde Bank (Danemarca), Dexia (Belgia), Fortis (Belgia/Franta/Luxemburg), Parex Bank (Letonia) sau a primelor trei cele mai mari banci islandeze. Criza afecteaza si Asia de Sud-Est, dar de acolo vestile ajung mai greu la noi (exemplu: caderea asiguratorului japonez Yamato Life Insurance, fondat in 1889)”, a exemplificat managerul Intercapital.
Razvan Pasol a mai declarat ca poate fi prevazut faptul ca vor exista intotdeauna crize, dar este foarte dificil de anticipat in mod exact care vor fi cauzele, cand se va declansa si care vor fi cele mai bune strategii de urmat.
“Nu pot sa inchei decat printr-un cliseu: trebuie sa ne pregatim pentru neprevazut”, a conchis acesta.
'Este foarte probabil ca varful crizei financiare sa fie in urma noastra'
Mihail Ion, managerul Raiffeisen Asset Management, a explicat, pentru Wall-Street, ca efectele crizei au fost foarte puternice in industria bancara, iar amploarea acesteia ar fi putut anticipata cu greu.„E imbucurator insa faptul ca masurile anuntate de guverne si bancile centrale sunt fara precedent si vin sa corecteze situatia creata. Din acest punct de vedere, infuziile in capitalul bancilor efectuate de guverne, chiar nationalizarea unora, garantarea unor imprumuturi interbancare, sau injectiile de lichiditate si scaderile agresive ale ratelor dobanzilor intreprinse de bancile centrale vor conduce la calmarea pietelor monetare. De altfel, o astfel de evolutie se observa deja, spread-ul intre nivelurile dobanzilor interbancare si dobanzile de politica monetara se diminueaza treptat. Este foarte probabil ca varful crizei in sectorul financiar este in urma noastra”, a declarat managerul.
El este de parere ca efectele se vor transmite in economia reala, astfel incat statele dezvoltate vor intra in recesiune, unele dintre acestea aflandu-se deja in recesiune.
„Din acest punct de vedere e mai greu de anticipat daca varful crizei a fost depasit, cel mai probabil primele semne ale revenirii cresterii economice vor aparea in ultimele trimestre ale anului 2009”, crede Mihail Ion.
Managerul crede ca efectele crizei financiare asupra economiei romanesti se vor manifesta ptrintr-o diminuare a ritmului de crestere a activitatii economice.
„Accesul mai dificil la finantarea de la banci va reduce ritmul de crestere al cererii interne, costul finantarilor externe pe care le va atrage Romania va fi ridicat, ca urmare a apetitului mai redus la risc, fapt ce se va manifesta printr-o reticenta a creditorilor si investitorilor straini fata de pietele emergente, iar sentimentul consumatorilor si al antreprenorilor se va inrautati. De asemenea, cererea externa pentru exporturile romanesti se va reduce, iar finantarea deficitului balantei de plati va fi mai dificila in actualul context international, punand presiune pe cursul valutar”, explica managerul.
In plus, mai exista si alte cauze ale incetinirii, in opinia managerului.
„Profitabilitatea companiilor va scadea, iar ritmul de reducere a dobanzilor la lei ca urmare a trendului descendent al inflatiei va fi atenuat”, a mai spus acesta.
In ce priveste reglementarea fondurile deschise de investitii, Mihai Ion a declarat ca trebuie modificate urgent prevederile din regulamentul CNVM.
„Criza financiara pe care o traversam se manifesta si printr-o volatilitate fara precedent a cotatiilor pe piata de capital. In aceste conditii, devine cu atat mai necesara modificarea urgenta a prevederilor Regulamentului CNVM nr. 15/2004, care sa determine luarea in calculul a valorii unitatilor de fond a preturilor din aceeasi zi in care au loc subscrierile si rascumpararile, si nu cu intraziere, asa cum se imtampla in prezent. De altfel, e vorba despre o armonizare cu legislatia si practica internationala in domeniu”, a conchis managerul Raifeissen Asset Management.
'Nimeni nu e prea mare pentru a nu avea probleme'
Cele mai importante lectii pe care criza financiara le-a dat se refera la prudenta si la fructificarea unor instrumente financiare insuficient exploatate pana acum.„Sistemul american de reglementare a permis periodic derapaje care in timp s-au amplificat. Institutiile din pietele dezvoltate au invatat ceva din regula prudentei in ce priveste dezvoltarea de produse neacoperite de valori reale si o perioada se va sufla si in iaurt pe pietele financiare. Insa nu cred ca vor putea fi evitate in mod fundamental viitoare caderi la nivel mondial, si probabil in jurului anului 2020 vom avea din nou de-a face cu o alta criza, de un alt tip, caci vor fi permise alte derapaje”, a declarat, pentru Wall-Street, Cristian Tudorescu, director general la Explore Asset Management.
Din perspectiva investitionala, aceasta criza ne readuce la faptul ca orice axioma de crestere perpetua ajunge la un moment dat sa nu aiba sustinere, sustine acesta.
„In ultimii ani, axioma la nivelul populatiei din America fusese <<preturile imobiliare nu pot merge decat ascendent si fiecare american va locui intr-o casa>>, iar reglementarea nu a domolit prin nici o parghie acest bulgare”, a mai spus Tudorescu.
Din punct de vedere investitional, managerul a explicat ca una din lectiile invatate in ultima perioada se refera la faptul ca trebuie avute in vedere mai multe instrumente posibile pentru a fructifica sumele de bani disponibile.
„De pilda, in Romania acum se poate vedea ca instrumentele cu venit fix, adica tocmai cele care protejeaza banii in astfel de perioade, nu sunt exploatate de piata la adevaratul lor potential”, a mai spus acesta.
Pe 15 septembrie, in ziua cand Lehman Brothers anunta falimentul, Peter Peterson, cofondatorul Blackstone, spunea: “Sunt in afaceri de 35 de ani, iar acestea sunt cele mai extraordinare evenimente pe care le-am vazut vreodata".
Directorul general al Explore Asset Management a declarat ca in astfel de momente devine clar ca „nimeni nu este prea mare pentru a nu avea probleme”.
„Intr-o astfel de perioada percepem ce inseamna falimentul sau spectrul falimentului unor giganti care pana de curand erau citati in carti drept modele de succes : banci de investitii, companiile ipotecare Fannie si Freddie – teoretic falimentare pana la interventia statului, General Motors si altele”, a declarat acesta.
„In Statele Unite, faptul ca dau faliment cateva institutii nu este ceva neintalnit, am avut acest lucru si in anii 80, insa acum lucrurile nu se opresc aici. Volumul produselor financiare construite in afara pietelor si in afara bilanturilor institutiilor si companiilor nu este deocamdata cunoscut la adevarata dimensiune”, a mai explicat Tudorescu.
Ca urmare a efectului de propagare a crizei financiare la nivelul mai multor segmente ale economiei romanesti, cativa mari jucatori din industria romaneasca si-au revizuit deja in scadere volumul productiei in 2009 din motive de diminuare a cererii la nivel international.
„La nivelul PIB-ului Romaniei, acest minus potential pe cateva industrii poate fi compensat macar partial de cererea interna de consum si de lucrari de infrastructura. In fond, impactul evenimentelor la nivelul economiei reale romanesti depinde in mare masura si de noi. Daca ne miscam la nivel intern pentru a fluidiza proiectele, atunci avem sansa de a iesi mai putin afectati de aceasta perioada”, sustine managerul Explore Asset.
Acesta considera ca un factor important privins reasezarea reperelor la nivel international este atingerea unui minim al preturilor locuintelor in Statele Unite si redinamizarea creditarii in economie.
„Extrapoland datele curente, estimez ca acest lucru se va intampla in a doua parte a anului 2009. Cat priveste Romania, consider ca acum nu ne aflam in criza, ci intr-o perioada de prudenta in decizii. Deocamdata ne-au spus altii ca o sa avem o criza si ne-au dat si note pentru aceasta. Ne putem duce catre criza doar daca prudenta noastra devine exagerata si daca mergem in continuare 6 luni cu frana trasa pe creditare si pe investitii”, a conchis Cristian Tudorescu.
'In sfarsit, regulile jocului se respecta in Statele Unite'
Din punctul de vedere al lui Andrei Ciubotaru, broker la Vanguard, din 15 septembrie a avut loc perceptia faptului ca, in sfarsit, regulile jocului se respecta in Statele Unite ale Americii. ”Cine nu calculeaza corect, cine nu isi asuma riscuri rezonabile, cine nu mai este rentabil trebuie sa fie inchis. Activele imobilizate in acea activitate trebuie redistribuite in circuitul economic prin procedura falimentului”, ne-a explicat brokerul.
Problemele care au acutizat criza au fost reprezentate de perceptia gresita avuta, se pare, de o majoritate a investitorilor activi prezenti in piata financiara americana.
“Obisnuiti cu decade de liniste si cu o politica protectionista a autoritatilor centrale – actiunea Fed in cazul Bear Stearns –, investitorii pareau a nu constientiza ca un faliment este posibil si ca statul va interveni, dupa logica «too big to fail» (prea mare pentru a ceda, n.r.)”, explica Ciubotaru.
Anuntul falimentului Lehman Brothers a constituit un soc pentru o parte a pietei, care ulterior a trecut instantaneu de la logica “merita asumate riscuri multiple” la “niciun risc nu merita asumat”.
Ca urmare a acestui fapt, fiecare investitor institutional a trecut rapid la o politica de dumping in piata a oricarui instrument financiar. Acest fapt a dus la o testare la extrem a mecanismelor de piata in urma careia s-au dezvaluit anumite lipsuri in mecasnim, de exemplu inexistenta unui depozitar central pentru tranzactionarea CDS-urilor (credit default swap, un contract derivat de credit, n.r.), spune reprezentantul Vanguard.
Printre efectele bune ale ultimelor doua luni s-ar putea numara faptul ca lumea investitionala a constientizat care este gradul de levier cu care operau institutiile din piata de capital, constientizarea riscului asumat prin utilizarea in operatiunile curente a unui nivel al capitalurilor de 3-5% din valoarea activelor.
De asemenea, investitorii si-au dat seama de potentialele riscuri care apar intr-o piata OTC (over the counter), unde pericolul de contrapartida este mult mai ridicat decat intr-o piata cu un depozitar/casa de compensare centrala, care sa neutralizeze acest risc prin procesul de novatie.
Printre efectele negative se numara lipsa unei solutii referitoare la agentiile de rating, criza relevand clar probleme de interese contradictorii in mijlocul careia se regasesc cele trei agentii de rating - S&P, Fitch si Moody’s.
Inceputul lui 2009, un test pentru autoritatile centrale romanesti
“Bursa de la Bucuresti a fost lovita concomitent de retragerea capitalului strain si de efectul de domino psihologic la care au fost supusi investitorii locali. Multe din lucrurile cele mai grave s-au produs deja”, ne-a declarat Ciubotaru.
Eventualele efecte suplimentare negative vor depinde doar de evolutia cadrului macroeconomic romanesc. Din acest punct de vedere, economia romaneasca a fost lovita doar de un val de mica intensitate.
“Efectele au fost resimtite doar pe cursul de schimb, si dupa cateva zile de incertitudine, efectul a fost contracarat de Banca Nationala a Romaniei. Pe de alta parte, inceputul anului viitor va fi un test pentru autoritatile centrale”, considera brokerul.
Singurul lucru necesar din partea autoritatilor este ca bugetul de anul viitor sa fie unul echilibrat, care sa nu genereze cresterea datoriei publice. Autoritatile trebuie sa tina cont ca anul viitor investitorii autohtoni, cat si cei straini se vor desparti mai greu de cash-ul disponibil, iar finantarea deficitului se va face la costuri foarte mari.
Pentru a reusi sustenabilitatea fluxurilor in cadrul contului de capital, bugetul de anul viitor trebuie sa fie un factor generator de echilibru, si nu unul care sa suplimenteze datoria publica, si, mult mai important pentru termen scurt, sarcina datoriei publice.
“O politica care sa nu adauge greutati suplimentare in indeplinirea serviciului datoriei publice va reusi sa minimeze pericolele unei devalorizari a monedei nationale, cu efecte benefice mai departe in mediul economic”, sustine Andrei Ciubotaru.
El este de parere ca o astfel de politica va mentine cresterea economica de anul viitor in limitele sustenabilitatii, pericolul de re-inflamare a inflatiei fiind mult mai redus datorita prabusirii preturilor intregii categorii de marfuri.
O crestere economica de 3-4% din PIB se va resimti pozitiv inclusiv in evolutia cotatiilor la BVB, unde in momentul de fata este inclusa in pret o recesiune economica la nivel global, conchide Ciubotaru.
'Criza a dat senzatia ca niciun reper fundamental nu mai conteaza'
“Prima senzatie pe care am avut-o in moment cand a avut loc falimentul Lehman Brothers a fost una de curiozitate, senzatia pe care o ai cand traiesti istoria. Dupa care a inceput sa se instaleze starea de incertitudine, senzatia ca niciun reper fundamental nu mai conteaza”, a afirmat Paul Brendea, directorul departamentului de analiza la Prime Transaction.Principalele trei lucruri pe care ar fi trebuit sa le fi invatat in ultimele luni ar fi sa nu ne blocam intr-o strategie, sa fim flexibili la noi modalitati de investire, sa nu ne grabim si sa acceptam ca se poate intampla orice, sa nu refuzam nici chiar cel mai pesimist scenariu, dar sa nu renuntam, deoarece am vazut ca bursa ne-a oferit ocazia unor castiguri impresionate chiar si in aceasta perioada.
“Cred ca falimentul Lehman Brothers a fost un deget care a incercat apa. S-a fript, dar acum ceilalti stiu ca apa e fierbinte. Consider ca este posibil sa asistam la falimente mari si in Europa, dar cred ca efectele lor se vor simti mai putin asupra celorlalte companii. Unsa de soc nu va fi la fel de mare, deoarece s-au luat deja o serie de masuri de protectie”, subliniaza Brendea.
Lectia pe care trebuie s-o invete Romania este ca trebuie sa dobandim un comportament mai echilibrat, atat oamenii, cat si companiile. “Trebuie sa invatam sa economisim, sa cheltuim mai putin, sa apreciem suta de euro asa cum o apreciaza occidentali”, spune analistul Prime Transaction.
“Cand ma gadesc la criza cel mai rau lucru care imi vine in minte este pierderea accesului la lichiditati, din punctul de vedere al unei companii, si in cazul unei persoane fizice, combinatia somaj-credite care poate fi fatala”, sustine Brendea.
El se asteapta la un 2009 foarte greu si probabil finalul anului viitor va aduce o oarecare stabilizare. “Nu cred ca aceasta criza va dura 10 ani, cat a durat in timpul Marii Depresii, insa nici nu ma astept sa treaca intr-un an”.
