Ce vor bancherii de la Banca Centrala si de la Guvernul Romaniei?
Sistemul bancar romanesc este intr-o forma buna dovedind ca este capabil sa reziste in fata atacurileor „virulente” ale institutiilor financiar-bancare din strainatate si va putea face fata in continuare cu ajutorul BNR, a explicat Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane Bancare (ARB).Ghetea a tinut sa mentioneze faptul ca: „In acest context viciat de ratingurile deosebit de nedrepte ale agentiilor de rating, comunitatea bancara cauta solutii pentru continuarea creditarii. Solutii pragmatice, care sa puna in miscare imediat creditarea si dezvoltarea economica”, a precizat Ghetea, la Forumul Bancar Roman.
Privind situatia economica a Romaniei si atitudinea agentiilor de rating vizavi (acestea au downgradat Romania) de aceasta, Adrian Vasilescu a tinut sa fac un comentariu in nume propriu si nu in calitatea de reprezentant BNR.
Astfel, el a spus ca „agentiile de rating privesc de la inaltimea de la care se pierd detaliile tarii noastre in contextul geografic in care ne aflam. O particularitate a pietei financiare din Romania este ca desi ne-au fost propuse produsele toxice care au dus la situatia de peste ocean, BNR-ul a facut fata, „deci Romania nu a facut la fel de multe prostii pe piata financiara”.
El a mai adaugat ca intr-o societate capitalista consumul este motorul economiei si nu trebuie oprimat, insa, se asteapta ca dupa criza, comportamentul consumatorului se va schimba, in sensul ca se va continua in privinta consumului, insa intr-un alt ritm.
Presedintele ARB a amintit ca in cadrul discutiilor de saptamna trecuta de la Palatul Victoria, bancherii au discutat cu premierul Calin Popescu Tariceanu despre masurile care ar trebui luate pentru revigorarea sistemului de creditare, cat si a economiei autohtone.
Prima categorie de propuneri vizeaza direct BNR-ul, prin reducerea rezervei minime obligatorii si/ sau „punerea la treaba a banilor” prin reducerea rezervei minime obligatorii si achizitionarea de titluri de stat sau folosirea pentru creditarea IMM-urilor, a agriculturii etc.
Reducerea RMO de catre BNR ar putea ajuta la revigorarea economiei
O alta propunere facuta de bancheri vizeaza revizuirea in scadere a dobanzii de politica monetara (la aceasta dat nivelul acesteia este de 10,25%/an) pentru un mai bun control asupra nivelului dobanzilor. De asemenea, s-a mai propus asigurarea unei garantari pentru banci, prin majorarea capitalului social al fondurilor de garantare.In acelasi timp, el a sugerat ca si dobanda de politica monetara ar trebui ajustata "un pic in jos".
"Am avut, in cadrul intalnirii cu premierul de saptamana trecuta, o serie de propuneri care vizeaza masurile pe care ar trebui sa le ia banca centrala. Rezervele minime obligatorii prea mari limiteaza creditarea. S-a dovedit, o data cu venirea crizei, ca nivelul actual a fost binevenit, dar daca vorbim de relansare, propunerea noastra este ca banii blocati in rezerve sa fie eliberati", a spus Ghetea.
Cea mai importanta propunere vizeaza sustinerea activitatii in domeniul imobiliar prin masuri care sa permita bancilor acordarea in acordarea in continuare de credite in lei, in special ipotecare.
"Vom propune bancii centrale revizuirea Regulamentului nr. 11 pentru reluarea creditarii in domeniul imobiliar. Noile norme au blocat acest tip de credit in conditiile actuale, de aversiune la risc si neincredere. Dupa ce am facut ajustarile impuse de regulament, am observat ca foarte putine persoane se mai pot califica pentru un credit ipotecar", a explicat Ghetea.
Ghetea a spus ca in momentul in care noul regulament a inceput sa fie discutat, conditiile din piata erau altele si nimeni nu anticipa inrautatirea situatiei, iar la aceasta data este nevoie de discutarea lui in noul context financiar mondial. Prin revizuire, presedintele ARB a spus ca se vizeaza in mod particular ajustarile testelor de stres aplicate portofoliilor bancare si nu creditului de consum.
Astfel, potrivit lui Ghetea, regulamentul de creditare a populatiei a redus, in medie, cu 5 puncte procentuale gradul maxim de indatorare, insa acesta variaza in functie de diferitele tipuri de credit.
"Aceasta este diminuarea in medie a gradului maxim de indatorare, dar corelat cu alte elemente, precum calitatea garantiilor, termenul de acordare a creditului sau avansul, gradul de indatorare variaza", a declarat Ghetea.
Despre fisa fiscala, Ghetea a spus ca este o "problema de ordin tehnic" pe care, inca dinaintea aprobarii noului regulament, bancile au supus-o indoielii, dar ca nu poate evalua impactul acestei masuri, din cauza diminuarii puternice a activitatii de creditare.
BNR va reanaliza noul regulament de creditare la trei luni dupa aplicare
BNR a anuntat bancile, la data intrarii in vigoare a noului regulament de creditare a populatiei, ca va reanaliza normele dupa trei luni, a reamintit consilierul guvernatorului, Adrian Vasilescu, in cadrul forumului.Dupa revizuire, regulamentul prevede limitarea riscului de credit la imprumuturile destinate persoanelor fizice si impune cerinta ca bancile sa solicite clientilor fise fiscale si sa stabileasca diferentiat gradul maxim de indatorare in functie de eligibilitatea clientului si tipul de credit.
Masurile propuse de bancheri cu adresare directa guvernantilor se refera la scutirea de la taxa de valoare adaugata (TVA) a unor sectoare care ar genera locuri de munca si totodata ar revigora economia nationala, secoatre cum este cel al constructiilor, al constructiilor de locuinte in particular etc.
Nu in ultimul rand, pentru a relansa economia avem nevoie de investitii semnificative in tot ceea ce tine de infrastructura.
„Comunitatea bancara a propus, Guvernul va lua masurile pe care le considera fezabile, realizabile”, a adaugat Ghetea.
Trei scenarii ale crizei
Codrut Pascu (foto), managing partner in cadrul Roland Berger Strategy Consultants, a explicat ca in ceea ce priveste finalul cirzei financiare mondiale exista trei scenarii posibile. Primul scenariu vizeaza o redresare in urmatoarele 6-12 luni, cu efecte mai ales asupra industriilor auto si real-estate si efecte moderate asupra somajului, inflatiei si increderii consumatorului. Al doilea scenariu este cel al unei recesiuni prelungite pe unu sau doi ani, care ar presupune contractarea semnificativa a economiilor mondiale importante. Cu un efect de crestere a somajului, datoriei publice, dar si a economisirii. Si scenariul trei, este cel al depresiei in care toate industriile din toate economiile mondiale vor fi afectate de criza, care s-ar intinde pe 3 sau chiar 5 ani.
Daca in ceea ce priveste Romania, Pascu este adeptul celui de-al doilea scenariu, Dragos Cabat, managing partner in cadrul Financial View, vede in cazul Romaniei o combinatie intre ultimele doua scenarii. Viziunea lui Cabat presupune ca Romania se confrunta in mod evident cu o criza de lichiditati, cu o criza financiara si in 2009 tara noastra nu va putea evita nici criza economica.
„In cazul Romaniei eu cred ca va fi vorba despre o recesiune extinsa si o depresie, care va tine intre doi sau trei ani (sau poate chiar patru ani) cu efecte negative asupra tuturor industriilor, insa nu o depresie din toate punctele de vedere, asupra mediului de afaceri fiind mai mult vorba despre o recesiune (scaderea apetitului investitional).
Ceea ce este clar insa este ca in Romania piata bancara are total blocate resursele de finanatre de la bancile mama, cat si creditarea”, a declarat Cabat in cadrul forumului, care a adaugat ca solutia o vede venind din sectorul antreprenorial (al afacerilor si proiectelor pe care investitorii le vor dezvolta) si nu din partea conducerii statelor, ca in cazul crizei de la inceputul anilor ’30 din SUA.
Au sau nu au bancile din Romania probleme de lichiditate?
In ceea ce priveste problema lichiditatii din sistemul bancar autohton, economistii-sefi ai bancilor au transmis un mesaj hotarat, prin faptul ca nu este o problema, iar actualul deficit este normal daca privim in contextul unei reechilibrari pe fondul crizei si in urma excedentului de lichiditate de pana acum, din urma cresterilor din ultimii ani.„In tarile cu economii dezvoltate spre care tindem de altfel ca nivel al dezvoltarii, pozitia de creditor al Bancii Centrale pentru bacile comerciale este o pozitie normala”, a declarat Valentin Lazea (foto), economist-sef al BNR.
Lazea a mai precizat ca in actualul context din necesitatea de a atrage lichiditati se va observa o tendinta de atragere de catre banci a depozitelor de la popualtie prin dobanzi atractive.
„Atragerea de lichiditati de la bancile-mama de peste hotare nu a secat de tot, dar este un gen de finantare pe care bancile locale il vor obtine mai greu si cu costuri mai mari. De asemenea, BNR-ul a recomandat bancilor de la inceputul anului dotarea cu titluri si obligatiuni de stat, cu care sa vina la facilitatile BNR”, a mai spus economistul-sef al BNR.
De unde vor lua bani bancile in continuare?
Liviu Voinea (foto), director de cercetare al Grupului de Economie Aplicata, considera ca daca bancile pot rezolva problema lichiditatii, doar jumatate din problema este rezolvata pentru ca cealalta jumatate, populatia nu va avea aceeasi crestere a veniturilor ca in ultimii ani si fiind si multe disponibilizari inseamna ca o parte importanta din capitalul circulant care le venea bancilor de la cetateni o sa se diminueze.Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, a explicat ca cel mai intelept lucru pentru o banca, la aceasta data, este sa-si echilibreze in cadrul portofoliului raportul creditelor si depozitelor, in vederea evitarii unei probleme de lichiditati.
„Este cel mai sensibil raport, acesta fiind de 132% in septembrie, ceea ce ne plaseaza sub medie fata de celelalte tari (privind prin acest indicator), iar raportul se poate echilibra prin reducerea creditarii si incurajarea economisirii”, spune Dumitru.
'Ne place sau nu, Romania este dependenta de finantarea externa'
La randul sau, Lucian Anghel, economistul-sef al Bancii Comerciale Romane, a explicat inca o data, cum a facut-o si in alte declaratii publice din ultima vreme, cat de important este ca noul guvern, care se va forma in urma alegerilor sa se instaleze cat mai repede (chiar de anul acesta) pentru a incepe negocierile cu investitorii straini pentru ca ”ne place sau nu, Romania este dependenta de finantarea externa”.Pe de alta parte, bancile au ajuns sa practice dobanzi de 9-10% la depozite si de 35% la creditele in lei, sporindu-si marja din aceasta diferenta si invocand in acest sens schimbarea conditiilor din piata, a atras atentia Vasilescu. "Ei spun ca s-au schimbat conditiile pietei si ma intreb care sunt acele conditii care s-au schimbat atat de mult, incat sa permita o astfel de marja", a mai declarat Vasilescu.
Dobanzile la depozite au ajuns la cote maxime (14 % pe an), iar cele la credite au depasit chiar 100%, marind semnificativ rata ROBOR, folosita ca referinta pentru creditele in lei cu dobanda variabila acordate de banci.
Consilierul guvernatorului BNR a apreciat ca Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) are nevoie de structuri si de persoane specializate pentru a desfasura o activitate adecvata in sensul verificarii bancilor, pentru a asigura o protectie a consumatorului.
"BNR nu mai merge pe aceeasi linie cu ANPC, care trebuie sa isi ia rolul in primire si sa aiba departamente si persoane specializate, pentru a nu stanjeni in continuare activitatea bancilor si sa asigure o protectie a consumatorului adecvata. BNR are un rol de alta natura in protectia consumatorului, primeste in continuare plangeri, fapt care l-a indreptatit si pe directorul Directiei de Supraveghere, Nicolae Cinteza, sa cheme, la ordin, pot spune, bancile care au sarit calul", a mai explicat Vasilescu.
"Aceasta economisire excesiva in banci poate ucide bursa, dar putem evita acest lucru printr-o serie de masuri construite sa limiteze impactul crizei financiare internationale", a subliniat consilierul guvernatorului.
