Impactul psihologic, primul efect al imprumutului FMI-UE
„Pe vremea boom-ului economic, guvernul nu intervenea in economia reala, iar acum, cand am fost loviti de acest tsunami financiar, trebuia gasita o solutie foarte rapida de refacere a finantarii, ce a venit prin imprumutul acordat de FMI si UE. In acelasi timp, pentru a evita recesiunea, banii trebuie folositi in mod inteligent si sa se lanseze proiecte mari de infrastructura prin parteneriate public-privat si licitatii rapide. De la guvern asteptam ledearship, iar acum in timp de criza este nevoie de acest ingredient mai mult ca oricand”, a declarat Limpede.In primul rand, efectul imprumutului FMI-UE are o dimensiune psihologica si abia apoi o influenta financiara, crede Limpede, care spune ca imprumutul mai are efectul pozitiv de a debloca mecanismele financiare din tara.
„Existau voci care spuneau ca putem face fata crizei economice si fara acest imprumut si, intr-adevar, deficitul de cont curent, cum a scazut peste iarna, intareste aceasta opinie. Nu sunt un critic al imprumutului pentru ca economia reala s-a blocat, mai ales din prisma bancilor, care dupa socul Lehman Brothers au incetat efectiv creditarea in cautare de alte criterii de reevaluare a riscului”, a explicat Limpede.
In opinia sa, principalul factor care a dus la blocajul economiei reale a fost guvernul, care a lasat plati restante catre constructori, dar si catre alti furnizori. Statul a lasat facturi neplatite vreme de 6 pana la 9 luni, in timp ce intr-un astfel de context macroeconomic afectat de criza, administratia trebuie sa vina cu politici de stimulare a cererii agregate, concomitent cu scaderea cererii private. Astfel, statul trebuie sa aduca in economie proiectele mari de infrastructura, crede Limpede.
„Statul a devenit nociv prin incompetenta, blocand platile catre economia reala, platile bugetare datorate, fapt ce a creat la randul sau haos si panica”, a comentat Radu Limpede.
„Apoi, de cateva luni de zile, statul este cel mai mare creditor si plateste dobanzi destul de mari, ceea ce reprezinta o concurenta neloiala pentru sectorul privat, mai ales pentru ca statul are risc minim si plateste dobanzi bune. Aceast tip de concurenta este un alt factor nociv in economia autohtona, pe langa blocajul financiar”, a mai detaliat Limpede.
In aceste conditii, imprumutul era obligatoriu, spune Limpede, (20 de miliarde de euro, care vor veni in transe de 2 ani), insa nu banii in sine ne vor salva, ci constiinta oamenilor de afaceri ca lichiditatile intra in piata, iar BNR-ul poate sa apere moneda nationala si de aici se poate crea si un efect financiar.
BNR-ul, avand acesti bani intrati in rezerva valutara, poate elibera din rezervele minime obligatorii (RMO) ale bancilor. Banca centrala a schimbat deja baza de calcul pentru RMO in valuta, eliberand rezervele in valuta pentru liniile de finantare mai mari de doi ani.
„Acum se asteapta si pentru liniile de finantare pe termen scurt o relaxare a regulilor privind RMO si pentru cele in lei, iar din acest punct bancile ar putea relua creditarea catre economia reala. Chiar cred ca guvernatorul a avut dreptate cand a spus ca putem incheia anul si fara recesiune. Din pacate, trimestrul intai a adus un puternic minus in PIB, care trebuie recuperat, apoi daca se vine cu discutia despre salarii, pensii marite si tichete de vacanta in locul unor investitii masive, atunci vom avea recesiune”, a mai detaliat Limpede, referitor la situatia economiei romanesti in 2009.
IMM-urile trebuie sa fie incurajate
Indiferent de contextul financiar, IMM-urile raman un motor de baza al economiei, care trebuie sustinut prin masuri proactive ale administratiilor locale. IMM-urile care nu s-au lansat in afaceri speculative si s-au concentrat pe core business nu au probleme de plata la banci, chiar si in conditiile unui curs marit (platile catre banci sunt bugetate), problemele lor vin de la blocajele financiare sau de la guvern, a explicat Limpede.„Acestei masuri pompieristice din partea unui ministru de Finante care actioneaza dupa ureche, care a auzit din alte tari, de impozitul fortetar de 2% sau 3% pe cifra de afaceri sub 100.000 de euro ale firmelor va descuraja crearea de noi intreprinderi”, a spus analistul.
Intr-o economie reala nu e o problema disparitia IMM-urilor (acestea au un ciclu de viata mic), dar ideea este, a mentionat Limpede, ca disparitia lor sa vina pe baza unei decizii de afaceri si nu sa se intample ca acum. Exista pericolul ca, prin masuri administrative sa fie sufocate sectoare intregi sau intreprinderile nou infiintate pentru ca impozitul despre care se discuta poate sa fie o povara pentru acestea.
„Exista insa initiative laudabile pentru acest sector, cum este capitalizarea CEC Bank si Eximbank, infiintarea fondului de contragarantare a creditelor. Aceste doua banci sunt, totusi, mici si nu putem astepta de la ele sa salveze toate IMM-urile din economia romaneasca. Sunt masuri bune, dar nu suficiente”, a tinut sa precizeze Limpede.
Bancile ies mai puternice din criza, iar exporturile trebuie sa vizeze si alte piete
Pentru Radu Limpede, criza financiara mondiala aduce foarte multe aspecte pozitive atat pentru sistemul financiar, care iese mai solid din aceasta, cat si pentru economie in ansamblu, care isi corecteaza unele dezechilibre.„Bancile au demonstrat ca-s foarte puternice, au avut si un arbitru dur in persoana BNR-ului care a tinut la niste reguli foarte dure de provizioane si de rezerve minime si as spune ca bancile ies si mai puternice din criza. Inainte practicau un sport extrem, pentru ca nu aveau destule depozite, imprumutau de afara, si vindeau credite, acum insa acest dezechilibru se corecteaza si observam cum bancile au lansat pe piata multe instrumente de economisire la dobanzi atractive”, a detaliat el.
El crede ca bancile pot fi usor afectate din cauza cresterii creditelor neperformante, insa rata creditelor neperformante la noi este de cateva ori mai mica decat in Vest. „Poate vor pierde putin din profit in anul cel mai negru al crizei despre care eu cred ca va fi 2009, in rest sistemul se stabilizeaza si se intareste”, este de parere Limpede.
Apoi, scaderea exporturilor in PIB ( -27% ianuarie si februarie) nu este foarte grava ca impact in PIB, privind in ansamblu situatia acestora impreuna cu importurile, situatia poate deveni grava daca va continua prea mult scaderea exporturilor in ritmul din primele luni ale anului.
„Daca importurile se ajusteaza si mai mult, PIB-ul este chiar avantajat de scaderea acestora, dar faptul ca scad si exporturile este grav pentru ca scade consumul, investitiile se racesc, fapt nociv pentru economie daca va continua pe o perioada indelungata. Asta arata ca in Europa de Vest lucrurile merg inca foarte greu si ca noi acolo am fost orientati mereu ca piete de desfacere. Poate ca ar trebui ca romanii sa redescopere China si alte tari unde se pot face afaceri”, a mai declarat Radu Limpede.
Si in Europa ne putem reveni din prisma exporturilor prin restructurarea sau rotirea geografica a portofoliilor produselor exportate. Daca, de exemplu, Dacia vindea in Romania si in Vest aproape deloc, acum Logan si Sandero se vand foarte bine in Germania. Exporturile pot ajunge la minus 10% sau 15% la sfarsitul anului, dar, coroborat cu alte aspecte economice, poate sa nu fie o catastrofa economica, a mai explicat Limpede.
„Pe de alta parte, criza va disciplina piata muncii si va readuce lucratorii, salariatii din Romania la realitate. Inainte de criza aveam o diferenta mare intre cererea si oferta de salarii, pentru ca romanii cereau salarii enorme fara sa stie de responsabilitati, fara sa fie bine pregatiti. Nu stiu cum sa transferam aceasta panica a concedierilor si catre functionarii publici, sa avem servicii mai bune”, a explicat Radu Limpede.
Nu in ultimul rand, daca boomul economic iti demonstra ca te descurci in orice fel de afacere in urma cu cateva luni, acum romanii au intrat in acalmie, insa sunt tot mai interesati de Romania investitorii straini, care, desi nu vor baga banii chiar imediat in economia autohtona, vor veni aici sa investeasca pentru a reduce costurile din Vest, a concluzionat Radu Limpede.
CV Radu Limpede
- economist, analist financiar;- antreprenor-consultanta management si finantari, evaluari, fuziuni si achizitii, consultant piata de capital, portal economic internet;
- 1997-2003 - economist si analist piata de capital din Romania, cumuland 6-7 ani de experienta „institutionalizata” pe piata de capital din Romania, continuand pana in prezent in calitate de consultant privat pentru diversi investitori sofisticati (1997 – analist junior SVM BSP Brokers,1998-1999 – analist piata capital la Bucharest Equity Research Group SA, 1999-2001 – Head of Research la SVM Active International SA);
- 2003-2008 - antreprenor (Initial Advisory - co-managing partner, consultanta fonduri UE; RL Financial & Strategy - asociat unic, consultanta investitii green-field si evaluari M&A, Explore Asset Management, autorizat CNVM octombrie 2008, partener, 10% director Dezvoltare, 2000-2003 - co-fondator cu VoDaNet al portalului financiar www.BloomBiz.ro, ascoiere abandonata, in 2008 - proiect personal pentru un Portal Internet financiar romanesc, in faza incipienta);
- 1993-1997 - Academia de Studii Economice (ASE) Bucuresti Facultatea de Relatii Economice Internationale - Diploma Licenta – specializarea tranzactii internationale (comert international), Economie, Finante, Diagnostic global strategic, Eficienta economica, Comert international, Macroeconomie, Economie mondiala, Piete Financiare, Drept al afacerilor, Engleza de afaceri.
