Primavara nu a adus relansarea creditarii

Primavara nu a adus relansarea creditariiIn termeni reali, avansul creditarii a ajuns la 15,4% la finalul celei de-a treia luni din 2009 comparativ cu 31 martie 2008.

Creditul neguvernamental insuma, la finalul lunii februarie 2009, 206,89 miliarde lei (48,2 miliarde euro).

„Scaderea din martie este totusi mai accentuata decat ce s-a observat in ultimele luni. Desi am anticipat stoparea cresterii creditarii, pana la finele anului curent credem ca portofoliul de credite va inregistra o usoara crestere pozitiva”, a declarat, pentru Wall-Street, Rozalia Pal (foto), economist-sef in cadrul UniCredit Tiriac Bank.

Creditul in lei s-a diminuat cu 0,9% (-1,4% in termeni reali) in martie fata de februarie 2009, ajungand la un volum de 83 miliarde lei (19,6 miliarde euro). Comparativ cu finalul lunii martie a anului trecut, creditul in lei a avansat cu 12%, mai arata datele publicate de BNR.

„Ma astept ca volumul total al finantarilor sa creasca pe viitor, nu sa asistam la o scadere, determinata in special de creditarea companiilor. In acelasi timp, probabil ca persoanele fizice se vor concentra mai mult pe constituirea depozitelor la bancile comerciale”, ne-a declarat la randul sau Lucian Anghel, economistul-sef al Bancii Comerciale Romane.

Creditul in valuta exprimat in lei s-a redus cu 2,9% in termeni nominali, pana la 119,58 miliarde lei ( 28,24 miliarde euro). Exprimat in euro, creditul in valuta a scazut cu 1,6% in martie fata de finalul lunii precedente. Comparativ cu finalul lunii martie a anului trecut, creditul neguvernamental in valuta a crescut cu 32,1% in termeni nominali.

„Scaderea creditarii din luna martie a fost mai grava decat ne asteptam. Noi estimam o scaderea a ratei anuale de crestere pana in jurul valorii de 24%”, a declarat, pentru Wall-Street, Alexandru Nicolaie Chidesciuc, economist-sef al ING Bank Romania.

Dobanda medie la creditele noi acordate in lei a scazut usor in februarie comparativ cu luna precedenta, in timp ce la imprumuturile nou-contractate in euro tendinta a fost opusa.

Pe componenta in lei, imprumuturile gospodariilor populatiei au scazut cu 0,7% in martie fata de februarie, dar au avansat cu 12,3% fata de a treia luna din 2008, pana la 40,09 miliarde lei ( 9,5 miliarde euro). Creditele in lei ale companiilor au ajuns, la finalul lui martie, la 42,94 miliarde lei ( 10,14 miliarde euro), scazand cu 1% fata de sfarsitul lui februarie, dar in crestere cu 11,8% fata de perioada similara a anului trecut.

Acest declin revine in luna martie in ciuda faptului ca bancile din top 5 au continuat ieftinirea creditelor.


Declin pentru finantarile in valuta

Declin pentru finantarile in valutaPe segmentul in valuta, gospodariile populatiei au ajuns, la 31 martie 2009, la un sold de 61,135 miliarde lei ( 14,4 miliarde euro), in scadere cu 2,2% fata de sfarsitul lui februarie, dar in crestere cu 39,2% fata de sfarsitul lui martie 2008.

„Observam o scadere mai mare a creditarii in valuta, ceea ce rezulta intr-o reducere a expunerii pe creditele in valuta. Este o schimbare clara a tendintei de la o crestere constanta la stagnare si chiar scaderea volumului total de credite incepand cu lunile octombrie-noiembrie 2008 pana in martie 2009”, a comentat Pal.

Aceasta schimbare a avut loc datorita inlocuirii sentimentului investitional, a cresterii aversiunii fata de risc intr-un mediu cu incertitudine crescuta, avand in vedere asteptarile in ceea ce priveste evolutia salariilor si a veniturilor viitoare, dar si cresterea dobanzilor. Potrivit Rozaliei Pal, cresterea costului de creditare a scazut apetitul pentru cerere.


Companiile au ajuns la un sold al imprumuturilor in valuta de 58,45 miliarde lei (13,8 miliarde euro), in coborare cu 3,6% fata de februarie, dar in crestere cu 25,5% fata de sfarsitul celei de-a treia luni din 2008.

Exprimata in euro, cresterea creditului in valuta a fost de 16,3%.

Creditul guvernamental (al administratiei centrale, administratiilor locale, administratiilor sistemelor de asigurari sociale) a crescut in luna martie cu 18%, pana la 29,3 miliarde lei. La 31 martie 2009, creditul guvernamental a inregistrat o crestere de 189,3% (171,1% in termeni reali) fata de 31 martie 2008.

Depozitele bancare au scazut cu 0,2% in martie

Depozitele bancare au scazut cu 0,2% in martieLa randul lor, depozitele in lei si valuta ale firmelor si populatiei din Romania s-au diminuat in luna martie a anului in curs cu 0,2% comparativ cu luna februarie, pana la 154,11 miliarde de lei sau exprimat in euro pana la 36,4 miliarde de euro, cu precadere din cauza scaderii depozitelor in valuta.

In acelasi timp, ritmul anual de crestere al depozitelor a coborat la 15,4%, potrivit datelor bancii centrale.

In februarie, depozitele avansasera cu 0,1% fata de ianuarie si cu 17,8% fata de a doua luna a anului trecut, pana la 154,35 miliarde lei (35,97 miliarde euro).

„Dobanzile depozitelor au crescut foarte mult in 2008, mai mult de 5 puncte procentuale fata de 2007 la lei. O astfel de evolutie este un stimulent pentru atragerea economisirii si a resurselor de finantare de pe piata locala. Astfel, se observa corectia boom-ului economic nesustenabil pe termen lung prin trecerea de la consum la economisire. In luna martie, la nivel de sistem, vorbim despre o scadere a segmentului depozite, dar mai putin accentuata decat a creditelor”, a mai adaugat Pal.

Totodata, este de parere Pal, economisirea populatiei, inregistrand o crestere pozitiva constanta in ultimele patru luni, va fi folosita pentru sprijinirea economiei reale. „In lipsa de lichiditate, companiile lovite de scaderea vanzarilor au nevoie de finantare pentru continuarea proiectelor de investitii pe termen lung, fapt ce constituie si baza relansarii economiei”, a mai explicat economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.

Pe componenta in lei, depozitele bancare au crescut in martie cu 0,7% fata de finalul lui februarie, pana la 96,89 miliarde de lei, adica 22,88 miliarde de euro. Totusi, fata de aceeasi perioada a anului trecut, depozitele in lei au crescut cu 8,7%, potrivit datelor BNR.

Economiile in moneda nationala ale populatiei au crescut in martie cu 2,3% fata de luna anterioara, la 57,27 miliarde de lei (13,52 miliarde de euro), in timp ce avansul anual a coborat la 24,9%, de la 25,3% in luna ianuarie. In termeni reali sau tinand cont de inflatie, avansul anual al depozitelor in lei ale populatiei a fost de 17,1% in martie 2009.

Depozitele in lei ale firmelor au scazut, in schimb, cu 1,5% in martie, pana la 39,62 miliarde lei (9,36 miliarde euro) fata de finalul lui februarie. Comparativ cu martie 2008, depozitele in lei ale companiilor au scazut cu 8,4%, insa, in termeni reali, scaderea a fost de 14,2%, mai arata datele BNR.

Pe componenta in valuta, depozitele bancare, exprimate in lei au scazut in martie cu 1,5% fata de luna anterioara, pana la 57,22 miliarde lei. Exprimate in euro, depozitele in valuta au scazut cu 0,2%, pana la 13,512 miliarde euro.

Comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, depozitele in valuta ale rezidentilor, exprimate in lei, au crescut in martie cu 28,7%, insa, exprimata in euro, cresterea depozitelor in valuta ale rezidentilor a incetinit la 13,3%, de la 13,6%, in februarie.

Economiile in valuta ale populatiei au scazut cu 1,6%, la valoarea echivalata in lei, fata de finalul lunii februarie, ajungand in 31 martie a.c. la 32,87 miliarde lei (7,76 miliarde euro). Depozitele in valuta ale firmelor au scazut cu 1,4%, la 24,34 miliarde lei (5,75 miliarde euro).

Depozitele in valuta ale populatiei au inregistrat o crestere anuala, in lei, de 19,9%, in timp ce depozitele in valuta ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare), exprimate in lei, s-au majorat cu 43% in intervalul martie 2008 - martie 2009.
Exprimata in euro, cresterea anuala a depozitelor in valuta ale populatiei a fost de 5,5%, iar cea a depozitelor in valuta ale rezidentilor persoane juridice a fost de 25,9%.


Ce asteapta economistii-sefi ai bancilor de la dobanzi?

Ce asteapta economistii-sefi ai bancilor de la dobanzi?Dobanzile depozitelor vor scadea o data cu cele ale creditelor datorita diminuarii dobanzilor interbancare, dar vor ramane la un nivel destul de atractiv pentru stimularea economisirii, sunt de parere specialistii contactati de Wall-Street.

„Cred ca nivelul maxim al nivelului dobanzilor la depozite a fost atins in lunile ianuarie-februarie. Vom asista la o scadere treptata a dobanzilor la credite nu doar la depozite”, a mai spus Lucian Anghel (foto).

„Pe parcursul lui 2008, dobanzile creditelor in lei au crescut in medie cu 4 puncte procentuale fata de 2007, iar cele in euro mult mai putin (sub 0,5 puncte procentuale), dar la care se adauga si efectul de depreciere a monedei nationale de 10% in 2008. Astfel, ne asteptam la o depreciere a leului mai mica in intervalul urmator, fata de ce s-a observat in ultima perioada, ceea ce va avea ca rezultat imbunatatirea costului de creditare in valuta”, a explicat Rozalia Pal.

Pe segmentul creditelor in lei, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank estimeaza o scadere a dobanzilor ca urmare a imbunatatirii lichiditatii pe piata interbancara, efect al imprumutului FMI-UE si al alinierii dobanzilor la rata de referinta la nivelul de 10%, adica o scadere de 3-4 puncte procentuale.

„In mod normal ar trebui sa asistam la o scadere a dobanzilor la credite, pentru ca problema cererii se rezolva prin scaderea ratelor dobanzilor, care conduc spre scaderea costurilor la credite. Indiferent insa de scaderea ratelor de dobanda, nu putem revigora creditarea. De o revigoare putem vorbi cel mai devreme la finele lui 2009 - inceputul lui 2010”, a declarat Alexandru Nicolaie Chidesciuc in incheiere.









Restantele la credite ale populatiei si firmelor au crescut cu 56%

Restantele la credite ale populatiei si firmelor au crescut cu 56%Restantele mai mari de 30 de zile ale romanilor la credite au crescut cu 55,9% in primul trimestru din 2009, pana la 4,47 miliarde lei (1,05 miliarde euro), pe fondul avansului puternic, cu 94%, al restantelor la imprumuturile in valuta, de la finalul lui 2008, arata datele BNR.

La finalul anului trecut, populatia si firmele din Romania aveau restante la imprumurile luate la banci de 2,865 miliarde lei (719 milioane euro), potrivit NewsIn.

Fata de martie 2008, restantele mai mari de 30 de zile catre banci au crescut cu 224%, de la nivelul de 1,378 miliarde lei, mai arata datele bancii centrale.

Pe partea de valuta, restantele romanilor au ajuns la echivalentul a 1,926 miliarde lei (454,95 milioane euro) la 31 martie 2009, in crestere cu 93,95% fata de finalul lui 2008, cand se situau la 993,3 milioane lei (249 milioane euro).

Cifrele au fost influentate, insa, de deprecierea leului, cu 6,26% intre finalul lui decembrie si 31 martie, in conditiile in care datele publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) sunt calculate in echivalentul in lei.

Restantele la creditele in lei au crescut intr-un ritm mai ponderat in primele trei luni, de 35,7%, de la 1,87 miliarde lei (469 milioane euro) pana la 2,54 miliarde lei (599,93 milioane euro).

Ca urmare a cresterii sumelor neplatite, ponderea restantelor in volumul total al creditelor acordate a ajuns la 2,2% la sfarsitul trimestrului I din 2009, de la 1,44% la sfarsitul anului trecut si 0,83% la 31 martie 2008.

La sfarsitul lui martie 2009, soldul creditelor acordate de banci era de 203,59 miliarde lei (48,07 miliarde euro), din care 83,14 miliarde lei (19,63 miliarde euro), respectiv 40,8%, erau imprumuturi in moneda nationala.

Restantele firmelor si locuitorilor din capitala au crescut numai in primele trei luni din 2009 cu 82,3% si au ajuns, la finalul lunii martie, la 1,5 miliarde lei (354,4 milioane euro), din care 60% sunt la imprumuturi in moneda straina.

Dupa Bucuresti, cele mai mari restante sunt inregistrate in judetul Brasov, de 176,46 milioane lei (41,67 milioane euro), urmat de Timis, unde populatia si firmele au restante la credite de 174,26 milioane lei (41,15 milioane euro).

Bucurestenii si firmele din capitala se afla insa pe primul loc si in ceea ce priveste volumul creditelor contractate, care au ajuns, la finalul lunii februarie, la 71,31 miliarde lei (16,84 miliarde euro), din care peste doua treimi sunt imprumuturi in moneda straina.


Creditele neperformante continua sa creasca in Europa de Est

Creditele neperformante continua sa creasca in Europa de EstRaiffeisen International si Erste Group Bank AG, ambele prezente in Romania, au aratat ca intrarile in incapacitate de plata si creditele neperformante de pe pietele principale din Europa Centrala si de Est cresc, dar cele doua banci pot face fata la deteriorarea conditiilor economice, scrie WSJ, citat de NewsIn.

"Criza manifestata la nivelul economiei reale din regiune abia incepe, se va inrautati si va dura cel putin pana in 2011", a declarat, in cadrul unui interviu, directorul executiv al Raiffeisen, Herbert Stepic (foto). "Europa de Est se va confrunta cu o crestere a numarului de credite neperformante din cauza crizei financiare", a adaugat Stepic.

Seful Raiffeisen, banca-mama a Raiffeisen Bank Romania, a refuzat sa comenteze despre amploarea creditelor neplatite de clienti, dar a spus ca Raiffeisen a fost obligata sa puna deoparte si mai multi bani, pentru acoperirea creditelor neperformante. "Cresterea numarului de credite neperformante inseamna ca trebuie pusi mai multi bani deoparte pentru acoperirea acestora", a explicat Stepic.

Andreas Treichl, directorul executiv al Erste Bank, actionarul principal al Bancii Comerciale Romane (BCR), a declarat la randul sau, in cadrul unui interviu separat, ca grupul bancar austriac se confrunta cu o perioada mai dificila in Europa Centrala si de Est si, de asemenea, pune deoparte mai multi bani, pentru a compensa extinderea cazurilor de intrare in incapacitate de plata si cresterea numarului de credite neperformante.

Cu toate acestea, seful Erste Bank, ce urmeaza sa isi publice saptamana viitoare castigurile, a declarat ca acestea vor depasi asteptarile pietei.

Comentariile sefilor de banci austriece survin in contextul in care apar semne ca in Europa conditiile economice sunt mult mai rele decat si Statele Unite, epicentru al recesiunii globale.

Bancile austriece au fost printre cele mai active din Europa Centrala si de Est in ultimii ani, fapt ce a generat speculatii de piata anul acesta ca viabilitatea financiara a bancilor austriece este amenintata de riscuri semnificative, ca urmare a expunerii de pe pietele financiare din regiune, ce reprezinta 70% din produsul intern brut (PIB) total al Austriei.

Stepic si Treichl au declarat, insa, ca bancile austriece, inclusiv cele pe care le conduc, sunt suficient de capitalizate, pentru a face fata unei cresteri ample a numarului de credite neperformante si pentru a mentine integrala finantarea subsidiarelor europene pe parcursul crizei.
Reprezentantii Raiffeisen si Erste au reiterat criticile referitoare la temerile unora dintre analisti ca sistemul bancar austriac ar putea avea probleme daca economiile din Europa Centrala si de Est continua sa se deterioreze.

Cu toate acestea, in timp ce au admis ca profiturile tuturor bancilor vor fi afectate in cadrul recesiunii economice globale, Stepic si Treichl au spus ca circa 70% din expunerea bancilor austriece la Europa Centrala si de Est este pe tari care sunt membre ale Uniunii Europene (UE).
Un astfel de statut si ajutorul financiar din partea UE reprezinta elemente de protectie ce vor compensa problemele financiare, au mai spus reprezentantii celor doua banci.

Uniunea Europeana, ce are 27 de state membre, a promis sa acorde mai multe miliarde de euro, pentru a sprijini tarile membre ce se confrunta cu probleme financiare.