Isarescu: Relaxarea RMO va stimula creditul ipotecar
Excluderea pasivelor in valuta ale bancilor cu scadenta reziduala mai mare de doi ani din baza de calcul a rezervelor minime obligatorii (RMO) va stimula creditul ipotecar si de investitii, chiar daca va diminua rezerva valutara a BNR, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu."Orice miscare in acest sens este buna si pentru economia tarii si pentru banci, chiar daca diminueaza rezerva valutara", a declarat Isarescu, citat de NewsIn.
Masura va stimula o creditare "mult mai puternica" pe segmentul ipotecar si de investitii, in ciuda unei prime impresii ca banii respectivi ar putea pleca din rezervele valutare, a apreciat guvernatorul.
In acest sens, Isarescu a spus ca mutarea datoriei bancilor de pe termen scurt pe termen lung nu inseamna neaparat o reducere a expunerii bancilor-mama pe Romania.
Consiliul de administratie al BNR a decis, in 31 martie, sa reduca la zero rezervele minime obligatorii impuse bancilor pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala de peste doi ani incepand cu perioada de constituire 24 mai-23 iunie. Analistii considera ca masura va stimula bancile sa-si restructureze resursele atrase, in sensul majorarii celor pe termen lung.
Creditarea va creste mai rapid pe segmentul pentru firme
Creditarea va creste in perioada urmatoare ceva mai rapid pe segmentul imprumuturilor pentru companii, a declarat guvernatorul BNR, adaugand ca "nu exista neaparat o blocare a creditarii pentru toate bancile"."In perioada urmatoare, vor fi modificari extrem de importante in piata bancara, inclusiv in privinta expunerii bancilor. Noi vom analiza si am putea prezenta date care sa arate ca nu exisa neaparat o blocare a creditarii pentru toate bancile", a spus Isarescu.
"Banuiesc ca volumul creditului va creste in perioada urmatoare ceva mai rapid pe segmentul pentru companii", a completat el.
Referindu-se la creditele neperformante, guvernatorul a precizat ca exista banci pentru care nivelul este mai ridicat, dar este "in limite tolerabile".
Cursul si-a facut datoria in reducerea deficitului extern
Cursul de schimb si-a facut datoria in ce priveste ajustarea dezechilibrului extern, care va continua in mod rapid in perioada urmatoare, a mai spus guvernatorul."Atat cat s-a intamplat in medie in primul trimestru fata de media din 2008, deprecierea leului s-a petrecut intr-un dozaj adecvat, in contextul unui mixt de politici economice convenit in acordul de finantare", a spus Isarescu.
El a reamintit ca o ajustare externa realizata doar prin deprecierea leului este periculoasa si pune presiune pe inflatie, daca nu este ajutata de corelarea politicilor economice.
"Deficitul extern mare, corelat cu stagflatie, este unul din cele mai mari pericole", a avertizat guvernatorul.
Deficitul de cont curent a Romaniei, care a atins un varf de 13,5% din PIB in 2007, s-a redus la 12,3% din PIB anul trecut si este estimat sa coboare la 7,5% in acest an. In primele doua luni din acest an, deficitul balantei de plati a scazut cu 75,5%, la 614 milioane euro.
Isarescu a apreciat ca economia romaneasca "s-a angajat pe o traiectorie buna de ajustare si merge in directia cea buna".
Reducerea riscului de depreciere a leului in perioada urmatoare, alaturi de inscrierea inflatiei pe un trend desscendent, de contractia cererii agregate si de continuarea ajustarii rapide a dezechilibrului extern au fost factorii luati in calcul de BNR la reducerea dobanzii de politica monetara de la 10% la 9,5%, a precizat guvernatorul.
Un alt factor a fost apropierea dobanzilor de pe piata interbancara de rata dobanzii de politica monetara, a mai spus Isarescu.
Riscul mai mic de depreciere a leului sustine coborarea prognozei de inflatie
Reducerea relativa a riscului de depreciere a monedei nationale si contractia cererii au dus la revizuirea in scadere a prognozei de inflatie pe 2009 pana la 4,4%, de la 4,5%, a spus Mugur Isarescu.Banca centrala a revizuit in usoara scadere prognoza pentru inflatia la finalul anului, de la 4,5% cat estima anterior la 4,4%. De asemenea, BNR a revizuit in scadere prognoza pentru inflatia la finalul anului viitor, de la 3,2% la 2,8%, in conditiile in care tinta pentru anul viitor a fost stabilita la 3,5%, plus sau minus un punct procentual.
"BNR crede ca exista conditii favorabile unei dezinflatii mai rapide decat in perioada precedenta. Intervalul de incertitudine ramane relativ mare, chiar daca s-a mai diminuat comparativ cu prgnozele anterioare, iar intervalul de incertitudine este mai degraba in sensul unei iesiri in partea de jos din prognoza", a spus Isarescu.
Guvernatorul a mentionat ca BNR are motive suficiente sa creada ca "dezinflatia s-a instalat confortabil pentru urmatoarele trimestre" si a indicat ca principala presiune asupra inflatiei din primul trimestru a fost evolutia cursului de schimb.
"In trimestrul intai, atat economia romaneasca, cat si inflatia au platit pretul necesar ajustatii inevitabile a deficitului extern", a mai spus Isarescu.
Factorii ce sustin procesul dezinflationist sunt evolutia preturilor la produsele agro-alimentare, dupa un an agricol bun, si scaderea preturilor nominale la import, neluand in calcul evolutia cursului de schimb, a apreciat guvernatorul BNR.
