Majorarea impozitelor alimenteaza inflatia, mai puternic in cazul TVA
Majorarea impozitelor, ca modalitate de corectie a dezechilibrelor economice, are si costuri inflationiste, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, adaugand ca o crestere a TVA poate provoca un "soc inflationist".Vorbind despre corectia dezechilibrelor externe, guvernatorul BNR a spus ca aceasta se poate realiza prin cursul de schimb, prin credit sau prin majorarea de impozite si a precizat ca toate cele trei solutii pot pune presiune pe inflatie.
"Corectia dezechilibrelor are costuri inflationiste daca se face prin cursul de schimb. Un alt caz ar fi daca se face prin scaderea creditarii, este si cazul tarii noastre, si de asemenea prezinta costuri inflationiste. Daca se face prin majorarea de impozite, de asemenea avem si costuri inflationiste", a spus Isarescu, citat de NewsIn.
El a afirmat ca o crestere a TVA poate cauza un "soc inflationist", in timp ce majorarea altor impozite, precum cele pe venituri, "are efecte mai difuze, dar care apar totusi, pe cresterea economica, dar si pe inflatie".
Isarescu a precizat ca ajustarea dezechilibrelor nu se poate face fara o temperare a cresterii economice."Nu poti face corectia dezechilibrelor externe si sa pastrezi cresterea economica, vad ca societatea romaneasca nu vrea sa inteleaga acest lucru", a continuat guvernatorul bancii centrale.
In plus, majorarea unei taxe importante este "total neavenita" si nu se justifica nicio discutie pe aceasta tema, in conditiile in care un impozit mai mare pe o baza de impozitare mai mica ar avea efecte negative asupra economiei, a mai spus guvernatorul BNR.
"In asemenea momente, chiar o discutie pe aceasta tema este total neavenita, pentru ca ar debusola societatea si economia. Nu se justifica nici macar discutia de majorare a unor impozite importante, chiar daca vorbim pentru la anul sau peste doi ani, pentru ca nu ar aduce niciun castig, ci ar accentua scaderea", a spus Isarescu.
El a mentionat ca majorarea unor impozite importante, in conditiile unei baze de impozitare mai mici, ar avea efecte negative asupra economiei
Ajustarea deficitului extern la 6% din PIB este excesiva
Ajustarea deficitului extern la 5-6% din produsul intern brut (PIB) la finalul acestui an este una excesiva, in conditiile in care se face intr-un mod "suboptim total", a declarat Mugur Isarescu."Acum facem ajustarea intr-un mod suboptim total. Banuiala mea e ca e o corectie excesiva si, daca e adevarat ce spun colegii mei de la Banca Nationala, sa ne ducem in 5-6% (din PIB), inseamna ca sectorul privat neguvernamental se corecteaza de la 8% la 0% (din PIB), ceea ce doare rau", a spus Isarescu.
El a mentionat ca, pe langa utilizarea unor instrumente pentru ajustarea deficitului de cont curent, pot aparea si factori care nu pot fi tinuti sub control, de exemplu efectele crizei financiare.
"O corectie excesiva vine din utilizarea instrumentelor, dar si a socului extern, precum si din comportamentul exgerat privind prognozele negative", a afirmat guvernatorul BNR.
El a prezentat mai multe costuri asupra economiei ca efect al ajustarii, respectiv cel asupra inflatiei - care s-a vazut la inceputul anului - sau cel asupra cresterii economice.
In primele patru luni ale acestui an, deficitul balantei de plati a Romaniei s-a redus cu 78,9% fata de intervalul similar din 2008, pana la 1,18 miliarde euro, pe fondul comprimarii semnificative a deficitului comercial.
Ultima prognoza a guvernului si a Fondului Monetar International (FMI) indica o ajustare a deficitului de cont curent pana la aproximativ 7,5% din PIB in acest an, de la 12,4% din PIB in 2008.
Nu se poate vorbi de optimism in conditiile scaderii economiei cu 4%
Nimeni nu poate vorbi de optimism, in conditiile in care Romania a semnat un acord ce prevede scaderea PIB cu 4%, considera guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, care a mentionat ca exista o "nota de speranta", economia rezistand bine la ajustarea deficitului extern."Avem nevoie de credibilitate si perspectiva, corectiile fiind in faza terminala. Noi suntem semnatorii acordului cu -4% (referitor la cresterea economica n.r.). Nimeni nu vorbeste de optimism in aceasta situatie", a spus Isarescu.
Acordul semnat de Romania cu Fondul Monetar International prevede, la cadrul macroeconomic, o contractie a econmiei romanesti cu 4% in acest an si o ajustare a deficitului de cont curent pana la 7,5% din PIB, de la 12,4% in 2008.
Isarescu a precizat ca economia a rezistat bine a ajustarea deficitului de cont curent si ca momentele de criza au fost depasite, mentionand ca, pe piata monetara, dobanzile au revenit in apropierea dobanzii de politica monetara.
"A spune aceste lucruri nu inseamna optimism. Este nota de speranta ce trebuie data. Cum sa dea bancile credite, daca vorbim de recesiune?", a afirmat guvernatorul BNR.
Comportamentul bancilor pe timp de criza
Comportamentul bancilor, care au franat puternic pe partea de creditare, fara a mai sustine astfel economia, care se comprima, este "mult mai normal" decat un comportament prociclic al politicii fiscale, a spus Isarescu, referindu-se la restrangerea cheltuielilor pe timp de criza."Comportamentul prociclic al sistemului bancar este mult mai normal decat cel al politicii fiscale, pentru ca bancile functioneaza pe baza intuitiei pietelor, a sentimentului", a afirmat guvernatorul BNR.
El a precizat ca, in prezent, bancile restructureaza creditele sau renunta la unele produse "esuate" si considera ca scaderea apetitului de creditare a clientilor noi este si un efect al estimarilor pesimiste privind evolutia economiei.
"Bancherii au retineri in legatura cu noii clienti daca toata lumea vorbeste de recesiune si, fara sa le iau apararea, cui sa dea credite?", a comentat guvernatorul.
Isarescu a mentionat ca nu vor fi "mari inovatii" in modul de functionare al pietelor, nici ulterior crizei financiare internationale, insa "se pune intrebarea cat de mult pot interveni autoritatile cu politici anticlice ca sa faca criza mai digerabila".
"Uneori, autoreglarea pietelor se face cu miscari brutale si decat sa faci autoreglare cu dureri de cap, mai bine faci alte lucruri", a mai spus Isarescu.
Dobanzile de 12% pe an la depozite "sunt un lux"
Dobanzile platite de banci la depozite sunt distorsionate, atat in raport cu dobanda de politica monetara, cat si in raport cu inflatia, si este "un lux" ca bancile sa dea dobanzi de 12% pe an, iar "mecanismele de piata vor sanctiona extrem de repede aceste distorsiuni", a spus guvernatorul BNR."Am vazut ca s-au lansat si produse noi la 12-13% dobanda pe an. Dobanzile la pasive (depozite, n.r.) trebuie sa fie sub dobanda de politica monetara, deci sub 9%, pentru ca bancile pot gasi oricand necesarul de lichiditate pe termen scurt apeland la facilitatile BNR. Aceasta este o prima distorsiune", a spus Mugur Isarescu. El a completat ca a doua distorsiune a dobanzilor la depozite este fata de rata inflatiei.
Isarescu a mai spus ca, "la dobanzile actuale, nu putem avea cerere de credite si nici nu vom avea". In opinia lui, o persoana care solicita credite la aceste dobanzi ar insemna sa aiba venituri "chiar exagerate", ce nu apar in recesiune.
"La 12%, bancile dau celui care economiseste, la o rata a inflației de, sa spunem, 6%, o rata reala de 6%. Este un lux, ca sa fiu delicat in exprimare, nici nu imi dau seama cum isi permit", a declarat Isarescu.
El a completat ca mecanismele de piata vor sanctiona foarte repede aceste distorsiuni, putand fi vorba despre mai putin de 6-12 luni, asa cum se vehiculeaza in mediul bancar.
Oscilatiile leului de pana la 5% sunt normale
Cursul de schimb este stabil in cazul in care variaza de la 4,1 la 4,3 lei/euro, interval in care moneda nationala s-a plasat in ultima perioada, a spus Mugur Isarescu, precizand ca astfel de oscilatii, cu 5%, sunt normale."De la 4,1 la 4,3 lei/euro, cursul este stabil. Chiar si tarile care au incercat trecerea la un curs fix, dupa acordul de la Bretton Woods, au simtit nevoia unei marje de fluctuatie de 5%. Daca e la 4,2 lei/euro, adica la mijlocul intervalului, este foarte bine", a afirmat Isarescu.
Guvernatorul BNR a mai explicat ca un rol important in asigurarea stabilitatii cursului de schimb il are corelatia intre salarii si productivitatea muncii.
"Corelatia productivitate-salarii este esentiala in economia romaneasca si daca nu ne ocupam de ea, s-ar putea vedea in evolutia cursului. Momentan, consideram ca suntem intr-o zona de sustenabilitate pe dinamica actuala", a spus Isarescu.
Banca centrala a afisat, miercuri, un curs de referinta de 4,1892 lei/euro, cu aproape 2 bani (0,42%) mai scazut decat cel de marti, in conditiile in care, pe piata interbancara, leul s-a apreciat constant, in ton cu celelalte valute din regiune.
