BNR: Bancile trebuie sa-si asume greselile din trecut, chiar daca le scade profitul
Bancile trebuie sa isi asume greselile din trecut si sa nu isi mai penalizeze clientii, chiar daca acest lucru le va aduce o diminuare a profiturilor, a atras atentia economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei, Valentin Lazea (foto), mentionand ca o marja de dobanda de 7,3% „enorm de mare”.
Marja de dobanda aferenta creditelor noi pentru populatie in moneda nationala (diferenta intre dobanzile la imprumuturi si cele la depozite) a crescut puternic in acest an, ajugand la 7,3% in august 2009, de la 2,4% in decembrie 2008. Tot in aceasta perioada, marja de dobanda intre creditele si depozitele noi pentru populatie in euro a urcat la 4,1%, de la un nivel de 1,7%.
„Bancile omoara gaina care ar putea sa le aduca oua de aur prin cresterea exagerata a marjelor la creditele in lei. Ele sunt atat de concentrate pe creditarea in lei a sectorului guvernamental, incat este logic si firesc sa fie descurajat creditul neguvernamental din moment ce bancile pot investi fara risc in titluri de stat in moneda nationala si nu mai trebuie sa-si asume riscul cu clientii privati”, a declarat Valentin Lazea, in cadrul unei conferinte organizate de Ziarul Financiar si CEC Bank.
Economistul sef al BNR a mai avertizat bancile ca „sa acoperi prin aceste marje ridicate pierderile din trecut nu face bine nimanui".
De asemenea, si finantarile in lei pe care bancile le obtin au scazut, datele prezentate de economistul sef al BNR indicand o diminuare a raportului intre creditele si depozitele in lei, de la 0,85 in decembrie 2008, pana la 0,8 in septembrie 2009.
"Cred ca o explicatie pentru aceasta scadere ar fi faptul ca are loc o migratie dinspre depozitele in lei spre cele in euro, ceea ce este in regula, insa incurajeaza bancile sa continue sa dea credite in valuta", a adaugat Valentin Lazea.
In cazul monedei europene, raportul intre credite si depozite a coborat de la 2,09 la finalul anului trecut la 1,85 in septembrie 2009, in timp ce pentru creditul in alte valute raportul credite-depozite a urcat la 2,82 in luna septembrie a acestui an de la 2,79 la finalul lui 2008. La nivel de sistem raportul intre credite si depozite a coborat la 1,23 in septembrie 2009, fata de un nivel de 1,31 in decembrie 2008.
Top 10 judete cu cele mai mari restante la credite
Marja de dobanda aferenta creditelor noi pentru populatie in moneda nationala (diferenta intre dobanzile la imprumuturi si cele la depozite) a crescut puternic in acest an, ajugand la 7,3% in august 2009, de la 2,4% in decembrie 2008. Tot in aceasta perioada, marja de dobanda intre creditele si depozitele noi pentru populatie in euro a urcat la 4,1%, de la un nivel de 1,7%.
„Bancile omoara gaina care ar putea sa le aduca oua de aur prin cresterea exagerata a marjelor la creditele in lei. Ele sunt atat de concentrate pe creditarea in lei a sectorului guvernamental, incat este logic si firesc sa fie descurajat creditul neguvernamental din moment ce bancile pot investi fara risc in titluri de stat in moneda nationala si nu mai trebuie sa-si asume riscul cu clientii privati”, a declarat Valentin Lazea, in cadrul unei conferinte organizate de Ziarul Financiar si CEC Bank.
Economistul sef al BNR a mai avertizat bancile ca „sa acoperi prin aceste marje ridicate pierderile din trecut nu face bine nimanui".
De asemenea, si finantarile in lei pe care bancile le obtin au scazut, datele prezentate de economistul sef al BNR indicand o diminuare a raportului intre creditele si depozitele in lei, de la 0,85 in decembrie 2008, pana la 0,8 in septembrie 2009.
"Cred ca o explicatie pentru aceasta scadere ar fi faptul ca are loc o migratie dinspre depozitele in lei spre cele in euro, ceea ce este in regula, insa incurajeaza bancile sa continue sa dea credite in valuta", a adaugat Valentin Lazea.
In cazul monedei europene, raportul intre credite si depozite a coborat de la 2,09 la finalul anului trecut la 1,85 in septembrie 2009, in timp ce pentru creditul in alte valute raportul credite-depozite a urcat la 2,82 in luna septembrie a acestui an de la 2,79 la finalul lui 2008. La nivel de sistem raportul intre credite si depozite a coborat la 1,23 in septembrie 2009, fata de un nivel de 1,31 in decembrie 2008.
Top 10 judete cu cele mai mari restante la credite
Cum raspund bancherii: Riscurile sunt mari!
Bancherii sustin ca vor sa dea credite in lei, ca sunt mai sigure pentru clienti deoarece nu incorporeaza riscul de curs de schimb, dar, pe de alta parte, nu renunta usor la dobanzile ridicate pe care le practica, pe motiv ca riscul de neperformanta este in crestere si trebuie sa se protejeze.
Ghetea, CEC Bank: Marjele masoara riscul
“Nu este bine sa lasam romanii sa se imprumute in alta moneda decat cea in care isi castiga veniturile”, sustine Radu Gratian Ghetea (foto), presedintele CEC Bank, una dintre cele doua institutii de credit controlate de statul roman.
Totusi, Ghetea explica: „Marjele au masurat intotdeauna in special riscul. Unele banci le numesc marja de risc, altele le spun marja de profit si risc. Este normal ca, intr-o economie in care criza economica si cea financiar bancara inca se manifesta, riscurile sa fie inalte si bancile sa fie foarte atente si reticente atunci cand isi asuma un risc. Aceasta retinere se reflecta in marjele de risc pentru ca daca banca nu reuseste sa recupereze creditele trebuie sa detina bani pentru a-si acoperi pierderile si a face provizioane”.
Presedintele CEC Bank estimeaza ca dobanzile la depozitele in lei vor continua sa scada, plasandu-se la sfarsitul anului semnificativ sub 10%, iar dobanzile la credite vor ajunge sa se plaseze sub 14% pe an, in conditiile in care trebuie sa ramana un diferential de 5% intre acestea.
Rekkers, Banca Transilvania: BNR trebuie sa reduca rezervele minime in lei la 2%
"Mi-as dori ca rezervele minime la pasivele in lei sa scada la 2% in Romania, acesta este si nivelul pentru rezerve minime in zona euro, la care trebuie sa ajungem si noi, mai ales daca vrem sa incurajam creditul in lei. Este vorba despre o masura normala, mai ales daca inflatia in scadere", a declarat Robert Rekkers (foto jos), directorul general al Bancii Transilvania. In prezent, nivelul rezervelor minime obligatorii aplicate la pasivele in lei ale bancilor comerciale este de 15%.
Referitor la pretul creditelor in lei, directorul general al Bancii Transilvania a explicat: “Ne confruntam cu un val de credite neperformante, mai ales in cazul imprumuturilor in lei, iar asta inseamna ca exista un risc acolo si bancile fac un pricing care integreaza acest risc, ajungandu-se, astfel, la marje un pic cam mari”.
Parvu, Piraeus Bank: Neperformanta la creditele in lei este de doua ori mai mare decat la valuta
Neperformanta la creditele in lei este de doua ori mai mare decat la cele in valuta, a subliniat Catalin Parvu, directorul executv al Piraeus Bank Romania, ceea ce va conduce pe viitor la utilizarea de marje mai mari pentru imprumuturile mai riscante.
Oprescu, Alpha Bank: Nivelul neperformantei, ne place sau nu, este inclus in costul de piata
“In momentul in care adopti o decizie de creditare nu poti sa ignori gradul de neperformanta de pe acel segment de piata caruia vrei sa ii dai imprumuturi. Gradul neperformantei este un indicator care te face sa te uiti inviitor. Ca atare, acest nivel de neperformnta, ne place sau nu, este inclus in costul de piata”, a explicat Sergiu Oprescu, presedintele executiv al Alpha Bank Romania.
Intre timp, la nivel de sistem bancar, creditele restante s-au triplat in ultimul an, ajungand pana la 1,55 miliarde euro la finalul lunii septembrie din acest an.
De asemenea, provizioanele constituite de bancile din Romania au urcat in august cu 6,5% fata de luna precedenta, pana la 3 miliarde euro, iar de la inceputul acestui an s-au majorat cu 69,4%, arata datele Bancii Nationale a Romaniei.
Ghetea, CEC Bank: Marjele masoara riscul
“Nu este bine sa lasam romanii sa se imprumute in alta moneda decat cea in care isi castiga veniturile”, sustine Radu Gratian Ghetea (foto), presedintele CEC Bank, una dintre cele doua institutii de credit controlate de statul roman.
Totusi, Ghetea explica: „Marjele au masurat intotdeauna in special riscul. Unele banci le numesc marja de risc, altele le spun marja de profit si risc. Este normal ca, intr-o economie in care criza economica si cea financiar bancara inca se manifesta, riscurile sa fie inalte si bancile sa fie foarte atente si reticente atunci cand isi asuma un risc. Aceasta retinere se reflecta in marjele de risc pentru ca daca banca nu reuseste sa recupereze creditele trebuie sa detina bani pentru a-si acoperi pierderile si a face provizioane”.
Presedintele CEC Bank estimeaza ca dobanzile la depozitele in lei vor continua sa scada, plasandu-se la sfarsitul anului semnificativ sub 10%, iar dobanzile la credite vor ajunge sa se plaseze sub 14% pe an, in conditiile in care trebuie sa ramana un diferential de 5% intre acestea.
Rekkers, Banca Transilvania: BNR trebuie sa reduca rezervele minime in lei la 2%
"Mi-as dori ca rezervele minime la pasivele in lei sa scada la 2% in Romania, acesta este si nivelul pentru rezerve minime in zona euro, la care trebuie sa ajungem si noi, mai ales daca vrem sa incurajam creditul in lei. Este vorba despre o masura normala, mai ales daca inflatia in scadere", a declarat Robert Rekkers (foto jos), directorul general al Bancii Transilvania. In prezent, nivelul rezervelor minime obligatorii aplicate la pasivele in lei ale bancilor comerciale este de 15%.
Referitor la pretul creditelor in lei, directorul general al Bancii Transilvania a explicat: “Ne confruntam cu un val de credite neperformante, mai ales in cazul imprumuturilor in lei, iar asta inseamna ca exista un risc acolo si bancile fac un pricing care integreaza acest risc, ajungandu-se, astfel, la marje un pic cam mari”.Parvu, Piraeus Bank: Neperformanta la creditele in lei este de doua ori mai mare decat la valuta
Neperformanta la creditele in lei este de doua ori mai mare decat la cele in valuta, a subliniat Catalin Parvu, directorul executv al Piraeus Bank Romania, ceea ce va conduce pe viitor la utilizarea de marje mai mari pentru imprumuturile mai riscante.
Oprescu, Alpha Bank: Nivelul neperformantei, ne place sau nu, este inclus in costul de piata
“In momentul in care adopti o decizie de creditare nu poti sa ignori gradul de neperformanta de pe acel segment de piata caruia vrei sa ii dai imprumuturi. Gradul neperformantei este un indicator care te face sa te uiti inviitor. Ca atare, acest nivel de neperformnta, ne place sau nu, este inclus in costul de piata”, a explicat Sergiu Oprescu, presedintele executiv al Alpha Bank Romania.
Intre timp, la nivel de sistem bancar, creditele restante s-au triplat in ultimul an, ajungand pana la 1,55 miliarde euro la finalul lunii septembrie din acest an.
De asemenea, provizioanele constituite de bancile din Romania au urcat in august cu 6,5% fata de luna precedenta, pana la 3 miliarde euro, iar de la inceputul acestui an s-au majorat cu 69,4%, arata datele Bancii Nationale a Romaniei.
