Reformarea urgenta a sistemului de pensii de stat
“Reforma pensiilor are mai multe componente, insa urgenta despre care FMI vorbeste consta in reformarea legislatiei pentru a avea un sistem fara acele pensii speciale, care sa dezechilibreze bugetul statului. Iar pe termen lung reforma trebuie privita impreuna cu pilonul II si III al pensiilor private, unde pe pilonul II al pensiilor private obligatorii exista problema iesirii din calendarul initial prin inghetarea nivelului contributiei pe fondul crizei”, semnaleaza Radu Limpede, analist economic.Cu cateva exceptii la nivel global, reprezentate de tari ca India sau China, unde populatia creste, s-a dovedit ca sistemul pensiilor de stat este nesustenabil din cauza imbatranirii populatiei si scaderii natalitatii. “In acest caz este si Romania, apoi raportul dintre cei care contribuie si numarul de pensionari este iar un factor ingrijorator”, a detaliat Dragos Cabat (foto), analist financiar si fondator al companiei de consultanta Financial View .
Romania are printre cele mai reduse pensii de stat din Europa, precum si una dintre cele mai scazute rate de inlocuire (raportul pensie:salariu). Astfel, raportul salariati-pensionari a ajuns de la 3,3 la 1 in 1990 la un raport de 0,94 la 1 anul acesta si va ajunge la 0,4 la 1 in anul 2050, potrivit datelor prezentate recent de Asociatia pentru Pensiile administrate Privat din Romania (APAPR).
“Pilonul I (sistemul public de pensii n.r.) trebuie rapid reformat fiindca este cadrul unor nedreptati, a unor masuri pe care oamenii politici le-au luat pentru ei insisi in primul rand si pentru toti cei pe care i-ar putea deranja aceasta reforma: SRI, SIE, ministerul de externe, judectori, procurori. Sistemul de pensii de stat, asa cum este construit, este sordid, iar toate pensiile acestea nemuncite, pentru care nu s-a contribuit, trebuie schimbate imediat, prin introducerea severa a principiului contributivitatii si recalcularea tuturor acestor pensii, iar reforma nu trebuie sa astepte nici macar pilonul II si III”, a declarat la randul sau Bogdan Baltazar, consultant financiar.
Solutii pentru viitorii pensionari
Totdata, organizatiile profesionale si de reprezentare a investitorilor straini din Romania au semnat recent o scrisoare deschisa adresata autoritatilor guvernamentale, in care atrageau atentia asupra problemelor care persista in sistemul de pensii private obligatorii (pilonul II) si care afecteaza atat interesele actualilor participanti viitori pensionari, cat si actionarilor companiilor de administrare a fondurilor de pensii private de pe piata locala."Este convingerea noastra ca, daca Guvernul nu revine la calendarul initial de contributii virate catre Pilonul II de pensii private, aceasta va afecta cu siguranta veniturile viitoare ale salariatilor romani de astazi, dar va avea si un impact negativ asupra intregii economii a Romaniei. Investitorii straini care au fondat aici companii de administrare a fondurilor de pensii private isi pierd increderea in acest sistem si in Romania, daca aceste reforme nu continua asa cum au fost ele propuse la startul sistemului. Reducerea populatiei active, care contribuie la bugetul public de pensii, combinata cu procesul de imbatranire a populatiei pun o presiune tot mai mare pe sistemul public de pensii existent in Romania", a declarat Nuria Simon Artigas, director executiv al Camerei de Comert a Olandei din Romania, unul dintre semnatarii scrisorii.
Pilonul II a inceput cu un nivel de 2% al contributiei urmand sa ajung la 6% la finalul procesului de crestere al acesteia, in 2016. Nivelul de la care s-a pornit este de altfel cel mai mic din regiune.
“Solutia ar fi ca anul viitor sa se ridice nivelul contributiei de pe pilonul II cu un punct procentual sau sa se revina macar la acea crestere anuala de 0,5% si acest lucru este cu atat mai greu cu cat Romania a pierdut 10 ani fata de Polonia sau Ungaria, state care au peste un deceniu de cand au implementat sistemul modern de pensii, de contributii capitalizate, care raman in contul oamenilor si le pot vedea in orice moment, spre deosebire de sistemul de stat, care de altfel nici nu este viabil pe termen lung”, spune analistul economic Radu Limpede (foto).
“Sistemul pensiilor de stat se indreapta clar catre faliment, nu ca ar fi Romania intr-o situatie mai speciala, ci pentru ca aceasta este realitatea in contextul evolutiei demografice negative. Astfel, trebuie gasite solutii alternative, iar solutiile sunt pilonul II si pilonul III, modalitatea de a-ti pune banii intr-un cont individual, din propriul venit, despre a carui evolutie sa stii mereu cu exactitate”, a detaliat Dragos Cabat.
La aceasta data, in Romania, aproape 3,9 milioane de pensionari au sub 1.000 lei pe luna (adica 81% din total) si doar 44.000 de pensionari au peste 2.000 lei pe luna (adica 0,9% din total).
Pe de alta parte, “o contributie mai mare este greu de acordat pentru ca ar dezechilibra si mai tare pilonul I subventionat puternic din bugetul de stat si daca contributia pe pilonul II ar creste, deficitul pentru pilonul I ar fi si mai mare. Pilonul III reprezinta desigur viitorul, dar un viitor destul de indepartat”, a declarat Baltazar, explicand ca pensiile facultative tin de un viitor indepartat deoarce acestea inca nu au un grad de popularitate accentuat in randul romanilor.
Totusi, Dragos Cabat afirma ca, desi pe termen scurt marirea contributiei poate aduce un deficit mai mare a bugetului asigurarilor sociale, fiind mai putini bani pentru pilonul I, aceasta nevoie de finantare a pensiilor de stat va fi un efect pe termen scurt, pentru ca in urmatorii 10-20 de ani lucrurile se vor echilibra si oamenii vor trai din ceea ce ei insisi au economisit.
“In acelasi timp, pentru pilonul III este importanta marirea deductibilitatii fiscale, (400 de euro/ an la aceasta data n.r.). Este necesar sa fie facuti noi pasi in acest sens, pentru ca pilonul pensiilor facultative sa fie dezvoltat cat mai repede si cat mai bine, sa existe deductibilitati fiscale si mai mari pentru cine vrea sa economiseasca prin acest sistem”, explica Limpede.
“Este nevoie de marirea deductibilitatii fiscale pentru a fi mai usor de convins oamenii sa economiseasca in acest mod, altfel va fi greu sa fie atrasi spre pilonul III”, completeaza Cabat.
Ce reprezinta fondurile de pensii private pentru sistemul financiar?
Pe langa alternativa la pensia de stat, fondurile de pensii sunt o metoda de finantare a intregului sistem financiar pe termen lung si in principal pentru piata bursiera (obligatiuni, actiuni). “Piata de capital din Varsovia, de exemplu, a devenit foarte dezvoltata si unul din factorii cei mai importanti l-au reprezentat fondurile de pensii private, care exista la ei de mai bine de 10 ani”, detaliaza Limpede.“Fondurile de pensii vor ajuta semnificativ la dezvoltarea pietei de capital din Romania, fiind totodata o modalitate interna excelenta de finantare, mai ales pentru ministerul de finante, intrucat fondurile cumpara bonurile de trezorerie, iar ministerul poate in acelasi timp sa extinda si alte modalitati de finantare, lucru facilitat de faptul ca fondurile de pensii sunt investitori pe termen lung. Iar pe o piata de capital slab dezvoltata ca cea romaneasca, fondurile de pensii pun presiune pe aceasta pentru o dezvoltare cat mai rapida”, completeaza Cabat.
Pe termen lung, adauga Radu Limpede, fondurile de pensii sunt un indicator de sanatate a economiei. “Pentru ca in toate tarile lumii apare ceea ce se numeste “bomba demografica”, progresul stiintei si al medicinei face ca oamenii sa traiasca din ce in ce mai mult, iar natalitatea scade in acelasi timp facand din vechiul sistem unul neviabil este necesara trecerea la modelul multipilon recomandat de Banca Mondiala, implementat de mult timp in alte tari si in care pensiile devin o investitie din timpul vietii astfel ca fiecare dintre noi va stii la ce pensie sa se astepte la finalul activitatii profesionale”, a mai explicat Limpede.
El atrage atentia ca este foarte important ca Romania sa ajunga in cativa ani sa aiba fonduri de pensii capitalizate, pentru ca va conta foarte mult in mersul pietei financiare, in psihicul angajatilor si eventualele credite care se vor mai lua de catre populatie.
