Scadere dramatica in 2009
Pentru acest an, ALB estimeaza o scadere a industriei autohtone de leasing cu 74%, pana la 1,25 miliarde de euro, de la 4,8 miliarde de euro, nivel atins anul trecut."Personal, nu cred ca va fi o revenire in 2010. Sper la o stagnare anul viitor si o revenire in 2011-2012, insa nu la nivelul de anul trecut", a comentat Adriana Ahciarliu, secretar general ALB Romania. Ahaciarliu a explicat ca puterea de cumpararea a populatiei continua sa scada, iar statul intarzie sa aduca solutii de gestionare eficienta a crizei, firmele de leasing avand costuri ridicate pe fondul crizei.
Potrivit ALB, pentru segmentul de echipamente se asteapta la o valoare a bunurilor finantate de 259,4 milioane de euro la finalul acestui an, in scadere cu 77% fata de nivelul de 1,082 miliarde de euro atins anul trecut. Pe segmentul auto, declinul ar urma sa fie de 76%, pana la 775,43 milioane euro, iar pe segmentul imobiliar scaderea este estimata la 40%, pana la 212,77 milioane euro.
In primele noua luni din acest an, piata romaneasca de leasing a scazut cu 74%, ajungand la o valoare a bunurilor finantate de 1,07 miliarde de euro, de la 4,18 mld. euro, la nivelul lunii septembrie de anul trecut, in urma scaderii dramatice a afacerilor pe segmentele auto si echipamente, a precizat presedintele ALB, Jean-Claude Boloux (foto).
In sectorul finantarilor auto, afacerile au scazut cu 76%, pana la 685,63 milioane de euro, in timp ce pe segmentul de echipamente, declinul a fost de 77%, pana la 209,95 milioane de euro. In schimb, societatile de leasing au inregistrat o "evolutie relativ mai buna" pe segmentul imobiliar, in conditiile in care scaderea a fost de 40%, pana la 183,09 milioane de euro, a mai comentat Boloux.
Problema provizioanelor si a TVA-ului. O alta lege aberanta
O masura care ar ajuta foarte mult companiile de leasing in contextul actualei crize consta in majorarea procentului deductibilitatii de la 25%, in prezent, la 50%, majorare ceruta de jucatorii de pe piata locala de leasing Bancii Nationale a Romaniei (BNR). "In sistemul romanesc de contabilitate, nivelul de provizionare este foarte ridicat comparativ cu sistemul IFRS. Vrem sa convingem BNR sa adopte standarde de contabilitate IFRS in ce priveste provizioanele", a adaugat Boloux.O alta mare problema pentru firmele de leasing consta in obligatia de a plati anticipat taxa pe valoare adaugata (TVA), inainte ca aceasta taxa sa fie incasata de la clienti.
„Daca nu recuperezi bunul, dai inapoi TVA statului roman. Apoi, TVA trebuie platita imediat la stat, insa astazi clientii au intarzieri care depasesc 90 de zile cu plata, insa noi, in calitate de companie de leasing, trebuie sa platim aceasta taxa anticipat. Am cerut Ministerului de Finante sa relaxeze aceasta conditie, insa a refuzat, iar la aceasta se adauga si faptul ca, in prezent, trebuie sa reintram in posesia bunurilor prin ordin judecatoresc, fapt ce intarzie foarte mult in Romania, peste standardele europene, care prevad un termen de circa o saptamana”, a explicat Boloux.
Semnalul de alarma a fost tras si de Ahciarliu. „Platim TVA pe ce nu incasam si pe bunuri pe care nu le avem in posesie. Avem provizione mari si se fac controale tematice prin intermediul carora functionarii publici, in loc sa aplice legea, o interpreteaza”, a comentat Ahciarliu cu privire la dificultatile cu care se confrunta companiile de leasing.
Mai mult decat atat, firmele de leasing solicita presedintelui Romaniei sa nu promulge legea votata de deputati care prevede o perioada nelimitata a contractului de leasing si rate de leasing fixe, care ar trebui astfel sa fie platite lunar, a adaugat Adriana Ahciarliu.
Proiectul a fost votat deja in Camera Deputatilor, desi a fost respins de factorii decizionali anteriori. "A fost un viciu de procedura din cate am inteles. Este o lege total aberanta si chiar conceputa si redactata intr-un mod total neprofesionist", a spus Ahciarliu.
Ea a mentionat ca promulgarea acestui proiect ar avea efecte la nivel concurential, in conditiile in care proiectul prevede rate lunare si fixe pentru contractele de leasing, precum si o perioada nelimitata pentru contractul de leasing. Astfel, in acest proiect este prevazuta "o rata lunara fixa, fara sa se tina cont de dobanda anuala efectiva DAE, care poate fi variabila,precum si o perioada nelimitata pentru contractul de leasing, insa leasingul nu poate avea o perioada nelimitata deoarece notiunea de lasing insasi presupune ca la finalul contractului clientul sa cumpere bunul finantat”, a detaliat secretarul general ALB.
Inca o cerinta pentru IFN-uri pana la finele lui 2010
Institutiile financiare nebancare (IFN-urile), care presteaza in prezent servicii de plata (emitere carduri n.r.), trebuie sa solicite autorizarea BNR pana la 31 decembrie 2010, a declarat Angela Dimonu, sef de serviciu reglementare activitati financiare si IFN-uri in cadrul bancii centrale. Astfel, regulamentul BNR 21/2009, care prevede legislatia referitoate la serviciile de plata, a intrat in vigoare la 1 noiembrie. "In vederea autorizarii ca institutie de plata, IFN-urile trebuie sa faca dovada ca indeplinesc conditiile privind capitalul initial si fodurile proprii, reputatia si experienta conducatorilor, calitatea actionarilor semnificativi, control intern si administrarea riscurilor", a detaliat Dimonu, adaugand ca desfasurarea activitatii de creditare, concomitent cu cea de prestare de servicii de plata, impune respectarea concomitenta a cerintelor legale in materie (Legea 93/2009 si OUG 113/2009).
Ponderea IFN-urilor in cadrul sistemului financiar autohton continua sa creasca, potrivit reprezentantului BNR. Astfel, in comparatie cu sistemul bancar, soldul creditelor acordate de IFN-urile inscrise in Registrul Special (in care la 30 septembrie erau inscrise 58 de IFN-uri) a ajuns la 18% la sfarsitul lui septembrie 2009, de la 16% in septembrie 2008, pe fondul stagnarii creditarii in sistemul bancar, a mai explicat Dimonu.
Potrivit datelor BNR, citate de Dimonu, soldul creditelor acordate de institutiile financiare bancare inscrise in Registrul Special al bancii centrale a ajuns la 34,14 miliarde de lei in primele 9 luni ale anului in curs, ceea ce reprezinta o crestere de 7,12% comparativ cu luna septembrie a anului 2008, cand IFN-urile acordasera credite in valoare totala de 36,584 miliarde de lei. Totusi, activele IFN-urilor au scazut cu 3,7%, la 35,23 miliarde de lei.
Astfel, activele in sistemul bancar au ajuns la 328,89 miliarde lei in septembrie 2009, reprezentand o crestere cu 10,9% comparativ cu septembrie anul trecut, iar soldul creditelor acordate in sistemul bancar era de 193,36 miliarde de lei, fata de nivelul de 193,56 miliarde de lei in primele noua luni din 2008.
