Abia 2011 va aduce volumul de finanatari la nivelul din 2005
Evolutia leasingului este strans legata de realitatea economica, astfel ca la nivelul ALB (n.red. asociatia jucatorilor din piata de profil) asteptarile nu pot fi independente de evolutia economiei romanesti in 2010. Asociatia asteapta o stabilizare, in sensul unei stagnari a dinamicii negative de anul trecut si o reasezare a regulilor, pe baza unor lectii invatate dupa un an de criza.“Personal nu cred intr-o revenire in anul 2010, dar sper intr-o stagnare a scaderii in acest an nou. Cred ca anul 2011 va fi cel care poate aduce sperante pentru o dinamica pozitiva si o revenire a volumului de finantarilor poate la nivelul celui din 2005 (in 2005, cresterea fata de 2004 era de peste 45% pana la un nivel total al finantarilor de 2,015 mld. euro, iar in 2006 piata crestea cu 57% pana la 3,268 mld. euro n.r.). Nu cred ca o revenire la varful din 2008 va fi posibila intr-un interval mai scurt de 3-4 ani”, a declarat Adriana Ahciarliu (foto) .
Piata romaneasca de leasing a scazut cu 73,6% in primul semestru al anului 2009, pana la 776,65 milioane de euro din cauza crizei economice, anunta la acea data ALB. La 9 luni, amprentele negative ale unui an greu de criza erau o certitudinea care aveau sa incheie 2009, pentru leasing, cu o scaderea de 74%.
Desi datele concrete pentru 2009 vor fi stiute in primele luni ale anului 2010, potrivit estimarilor ALB, industria autohtona de leasing va incheia anul 2009 cu o scadere de -74%, pana la 1,25 miliarde de euro, de la 4,8 miliarde de euro, nivel atins in 2008.
ALB:Vrem aplicarea legii, nu interpretarea ei
In afara problemelor cauzate de criza economico-financiara, criticile Asociatiei, la adresa Guvernului, au fos in ultima vreme cu referire nu la textul legii, ci la modalitatea de implementare a acestuia. “Din pacate, in Romania inca nu se aplica adevaratul inteles al notiunii de separare a puterilor in stat. Functionarul public inca nu stie – sau poate nu vrea sa stie!- ca este platit din banul contribuabilului pentru a aplica legea si nu pentru a o interpreta! Problema cea mai serioasa este aceea a unei proaste si neunitare aplicari a legii la nivel territorial”, adauga Ahciarliu.
Ea atrage atentia asupra Codului Vamal European, care este interpretat la bunul plac al fiecarui director de punct vamal. De exemplu, descentralizarea la nivelul ANAF a dus la lipsa unei standardizari a practicilor in domeniul colectarii taxelor si impozitelor, spune Ahciarliu.
“Exista diferente mari de aplicare a aceluiasi articol al Codului fiscal intre administratiile din Bucuresti si cele din teritoriu, sau chiar intre adminsitratii fiscale ale diferitelor sectoare din Bucuresti. Si aceasta situatie vine tot din libertatea functionarului public de a interpreta la bunul plac un text de legii”, a mai declarat Ahciarliu.
Mai mult decat atat, reprezentantul ALB a tinut sa precizeze ca lipsa responsabilizarii fata de o astfel de abordare este iarasi o problema la fel de serioasa si care ar trebui mai clar sanctionata prin textul legii.
Dincolo de liberul arbitru in aplicarea legii, Ahciarliu mentioneaza necesitatea unei mai bune comunicari intraguvernamentale. Exista legislatie ce intra in aplicarea ei sub umbrela a doua sau trei ministere, iar fiecare minister intelege diferit aplicarea si refuza comunicarea cu celelalte departamente ale aceluiasi Guvern, a mai spus secretarul general al ALB.
“Un Guvern de coalitie s-a dovedit ca functioneaza foarte greu din punctul de vedere al comunicarii intraguvernamaentale si de multe ori deciziile depind de factorul de putere al Partidului si nu de echipa guvernamentala. Dar mi-as permite totusi o sugestie: sa actioneze in interesul economiei romanesti si sa comunice constant si transparent, cu deplina incredere cu societatea civila”, a declarat Ahciarliu.
Timpul costa bani!
Nu e usor sa dai si nici sa accepti sfaturi intr-un an in care toti participantii la piata, atata clienti, cat si jucatori au pierdut, cu toate acestea, specialistul a sugerat necesitatea unei mai bune comunicari la nivelul ambelor parti ale contractului de leasing. Este necesara o transparentizare, spune Ahciarliu, in timp real si util a problemelor aparute din partea clientilor societatilor de leasing. Atat clientii, cat si societatile de leasing "sunt supuse acelorasi presiuni ale crizei si incearca sa treaca peste ele".
“Clientii trebuie sa inteleaga poate mai bine atunci cand semneaza un contract de creditare care sunt obligatiile legale ale finantatorului atunci cand clientul este in intarziere in respectarea obligatiilor asumate prin contract. Rezilierea, reposesia, restructurarea creditului sunt masuri reglementate prin legislatie secundara a autoritatii de reglementare, respectiv BNR si care nu pot fi doar la latitudinea finantatorului si/sau a clientului in contractul de leasing”, spune reprezentantul Asociatiei.
Nu trebuie uitat de asemenea faptul ca, toti acesti pasi induc costuri care nu sunt binevenite nici pentru finantatori, nici pentru utilizatori. “Este un exemplu clasic al punerii in practica a zicalei “timpul costa bani”!”, subliniaza Ahciarliu.
Lupta pentru nivelul provizioanelor
Una dintre probleme societatilor de leasing tine de nivelul ridicat al provizioanelor. Atat la nivel de Asociatie , cat si la nivelul fiecarei companii de leasing problema a fost reclamata si asteapta o rezolvare.“Nu avem vesti concrete in acest sens. Avem insa discutii deschise si o intelegere a problemei crizei financiare poate mai buna decat la nivelul altor institutii ale statului in acest an deosebit de dificil (2009 n.r.). Aplicarea standardelor IFRS va fi cu impact fiscal negativ pentru bugetul public. Prin urmare si MFP (Ministerul Finantelor Publice) are un cuvant de spus la acest subiect”, explica Ahciarliu.
Leasingul operational si factoringul, dorite in ALB
Definivarea bazei de date a activelor finantate in leasing este un proiect cu care ALB spera ca va debuta anul 2010. “Cresterea gradului de reprezentare in sensul includerii leasingului operational si a factoringului in cadrul Asociatiei va fi o tinta pe care o vom propune membrilor spre dezbatere. Intotdeauna este loc pentru mai bine si sper ca in contextul unei noi echipe guvernamentale sa rezolvam problema lipsei standardizarii modalitatii de colectare a taxelor si impozitelor la bugetul public, a eliminarii taxelor parafiscale si o mai buna comunicare atat cu autoritatile cat si la nivelul membrilor Asociatiei”, detaliaza Ahciarliu.
In acelasi timp, ALB va incerca, potrivit celor spuse de Ahciarliu, sa sensibilizeze presedinitia “in sensul nepromulgarii amendamentelor votate din greseala de Parlament la legea leasingului si vom continua lobby-ul nostru contra deciziei Curtii Constitutionale care practic elimina dreptul legal al titlului executoriu din legea leasingului”, a comentat secretarul general ALB.
Dincolo de tematicile pe plan local, ALB, in calitate de presedinte al grupului pentru Europa Centrala si de Sud Est al Federatiei Europene Leasurope, va organiza atat comitetele tehnice ale acestuia la Bucuresti, dar si conferinta anuala a grupului, care in 2010 va avea loc la Budapesta.
“Avand reprezentare in consiliul director (CD) al Leaseurope prin presedintele ALB – Jean Claude Boloux, vom continua sa reprezentam opinia industriei romanesti in negocierile care au loc cu board-ul IAS dar si sa propunem solutii la nivel european in lupta contra fraudei in sistemul financiar nebancar”, a concluzionat secretarul general ALB, Adriana Ahciarliu pentru Wall-Street.
