Deciziile politice diminueaza nivelul pensiilor
In ciuda unei recuperari rapide din punct de vedere al rezultatelor investitionale de anul trecut comparativ cu 2008, sistemele de pensii private din Europa Centrala si de Est (ECE) au fost puternic afectate de stoparea sau amanarea consolidarii reformelor in domeniu si de anumite decizii politice. Aceste decizii sunt cu atat mai grave cu cat au afectat sistemele de pensii private indiferent de performantele investitionale anterioare sau actuale ale fondurilor, concluzioneaza o analiza realizata de Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).
Reformele din sistemele de pensii din zona ECE au fost intarziate prin reducerea nivelului contributiilor, performantele investitionale fiind astfel afectate de unele decizii politice sau administrative care au incetinit puternic reformarea sistemelor de pensii, urmarea fiind influentarea intereselor a milioane de participanti la fondurile de pensii private din regiune.
„Practic, nicio tara din regiune nu a parcurs anul trecut fara a-si afecta intr-un fel sau altul sistemul de pensii private. Unele guverne au scazut nivelul contributiilor virate in sistem, altele au modificat legislatia aplicabila fondurilor de pensii in alte moduri. Cei care au pierdut de fiecare data au fost participantii la sistemele de pensii private, ale caror pensii pe care le vor primi, ca urmare a contributiilor lor la aceste fonduri, vor fi mai mici”, a declarat, pentru Wall-Street, Mihai Bobocea (foto), secretar general al APAPR si autor al analizei.
La nivelul celor 10 state din regiune, fondurile de pensii private aveau la sfarsitul anului 2009 un numar total de peste 40 de milioane de participanti, in beneficiul carora administrau active nete totale de 78,5 miliarde de euro.
Sursa: APAPR
Cel mai mare risc: Deciziile politice
Astfel, reduceri ale nivelului contributiilor au avut loc in Estonia, de la 6% din salariul brut la 2%, in Lituania, de la 10% la 2%, Letonia, de la 5,5% la 3%, in Romania, 2,5% a ramas la 2% (in urma inghetarii nivelului contributiei in februarie 2009). O masura asemanatoare a fost discutata si in Bulgaria, insa in final nu a fost aprobata, iar in Polonia este inca in discutie o reducere de la 7,3% la 3%.Pretextul mediului politic pentru toate aceste modificari, spune secretarul general al APAPR, a fost protejarea participantilor de eventualele pierderi investitionale ale fondurilor, insa motivatia reala pare sa fie mai degraba nevoia statelor de a tine mai multi bani la bugetele publice de pensii care, potrivit studiilor internationale, au fost mai puternic afectate de criza decat sistemele de pensii private cu capitalizare.
Intarzieri ale reformelor au avut loc in Cehia prin intarzierea introducerii pilonului II, in Polonia a fost intarziata implementarea modelului multifond, iar in Lituania si Romania au avut loc amanari ale cresterii nivelului contributiilor.
Totodata, au fost introduse si noi ”garantii” sau restrictii investitionale in tari ca Ungaria si Slovacia. Astfel de discutii au fost si in Romania si Polonia, insa nu au fost implementate.
Poate cea mai grava masura a fost in Slovacia, unde, de doua ori, pentru perioade a cate 9 luni fondurile au fost “deschise” pentru cei care au vrut sa iasa din sistem. Desi masura nu s-a bucurat de „succesul” sperat de guvernul slovac, ea reprezinta un atac la soliditatea fundamentului sistemului de pensii private, spune reprezentantul APAPR.
In acelasi timp, unele masuri politice au dus la reducerea comisioanelor fondurilor de pensii sau la cresterea provizioanelor (si a altor cheltuieli) asemanatoare – dupa cum a fost cazul in Polonia, Cehia sau Bulgaria.
Concluzia analizei APAPR este ca riscul politic este mai nociv decat cel investitional pentru participantii la fondurile de pensii private. “In 2009, statele cu sisteme puternice de pensii private si-au afectat aceste sisteme, pentru a-si acoperi gauri de finantare din alte zone ale bugetului. In acelasi timp, statele care nu ajunsesera inca la un stadiu avansat de reforma in domeniu nici nu au apucat sa o faca, pe fondul unor decizii asemanatoare. Finantarea adecvata a sistemelor de pensii private continua sa fie o problema”, considera Bobocea, amintind ca sistemul de pensii private obligatorii din Romania functioneaza cu cea mai redusa rata de contributie din intreaga regiune (state cu sisteme comparabile).
Situatia randamentelor fondurilor de pensii private in ECE
In medie, randamentele investitionale obtinute de fondurile de pensii private din ECE au fost de de -13,5% in 2008 si de 12,9% anul trecut, iar rezultatul agregat pe cei doi ani a fost de -2,4%.“Fondurile de pensii est-europene mai au o cale scruta pana la recuperarea totala a pierderilor provocate de criza, in special in 2008. Cel mai probabil, recuperarea va fi completa in urmatoarele luni, ceea ce demonstreaza ca, in pofida piedicilor puse de riscul politic si legislativ, fondurile de pensii private si-au aratat soliditatea si au livrat performanta in beneficiul clientilor lor”, a precizat Bobocea.
In acest context, fondurile de pensii private din Romania sunt singurele din regiune care nu au inregistrat deloc minusuri in perioada 2008-2009. Pilonul II de pensii private obligatorii din Romania a inregistrat o performanta de 11,5% in 2008 si 17,7% in 2009, in timp ce Pilonul III de pensii private facultative a inregistrat o performanta de 2,7% in 2008 si 15,8% in 2009.
Sursa: APAPR
