Cum s-a ajuns la criza Greciei?
Recesiunea economica de pe plan mondial si-a cunoscut inceputurile in criza creditelor ipotecare din Statele Unite ale Americii, care s-a propagat rapid la nivelul tuturor statelor si a intregului sistem bancar, culminand cu falimentul cunoscutei banci de investitii Lehman Brothers.Ulterior, bancile centrale au fost nevoite sa pompeze sume uriase de bani pentru a salva alti giganti financiari, precum cunoscutul asigurator AIG.
Dificultatile nu s-au oprit aici si, rand pe rand, majoritatea economiilor din Europa, inclusiv Germania, Franta sau Austria, au intrat in recesiune in 2009, singura tara care a reusit sa inregistreze crestere economica anul trecut fiind Polonia.
Pe masura ce recesiunea s-a instalat confortabil in toate tarile populatia si companiile au fost puternic afectate, consumul s-a prabusit, iar profiturile s-au topit rapid. Astfel, de la o criza a sectorului financiar-bancar privat s-a ajuns la o criza publica a statelor care nu au mai putut sa isi incaseze veniturile si au cheltuit prea mult, cel mai discutat caz fiind cel al Greciei.
“Guvernele din intreaga lume s-au confruntat cu o dilema atunci cand au trebuit sa decida cum sa reactioneze in fata crizei economice. Recesiunea a insemnat mai putine venituri din impozite, ceea ce a atras un deficit bugetar, astfel incat unele tari au reactionat prin cresterea impozitelor. Cu toate acestea, cresterea obligatiilor fiscale poate avea si efecte negative - intensificand recesiunea prin diminuarea venitului persoanelor fizice sau a bugetului companiilor pentru investitii", explica Valentin Tic (foto), tax partner la KPMG Romania.
Grecia, membra a zonei euro, a fost primul stat care a intrat in criza deficitelor bugetare, dupa ce in 2009 a inregistrat un deficit de peste 12,7% din Produsul Intern Brut. Vestea a zguduit pietele financiare si bursele europene, nivelul deficitului bugetar al Greciei fiind alarmant de ridicat in conditiile in care, ca membra a zonei euro, trebuie sa isi mentina deficitul la maxim 3% din PIB, potrivit criteriilor din Tratatul de la Maastricht.
"Pentru a pastra increderea in situatia financiara a statelor, deficitele bugetare din zona euro trebuie sa scada pana cel mai tarziu in 2011. Atat in Europa, cat si in intreaga lume, trebuie sa tragem invataminte din criza financiara pentru a face sistemul financiar mai rezistent", sustinea Jean-Claude Trichet (foto jos), presedintele Bancii Centrale Europene.
Nu numai atat, insa guvernul elen a mascat foarte mult timp deficitul, incercand sa il mentina in limita de 3%, lucru ce a suparat si mai mult autoritatile Comisiei Europene, dar si pe celelalte state membre ale zonei euro, in special Germania.
De cati bani are nevoie Grecia pentru a evita colapsul?
Dupa ce Comisia Europeana s-a vazut in fata faptului implinit, discutiile s-au mutat spre a afla ce trebuie facut pentru a salva Grecia de la faliment rasunator, in conditiile in care guvernul elen nu are cum sa finanteze deficitul bugetar.Pachetul financiar necesar pentru a salva Grecia s-a vehiculat la inceput a fi de 45 miliarde de euro, insa recent CE si FMI au afirmat ca vor pune la dispozitia Greciei 100-120 miliarde de euro pe o perioada de trei ani, insa au pus conditii.
Pe de o parte, FMI cere Greciei reducerea cheltuielilor bugetare, in special cele salariale, iar pe de alta parte, Germania vrea sa vada mai intai ca guvernul elen isi face temele. Guvernul de la Atena s-a angajat sa reduca deficitul la 8,7% din PIB in acest an si la sub 3% in 2012.
"Situatia din Grecia este sensibila, insa cu suportul financiar de la UE si FMI cred ca poate fi reparata. Ceea ce ma face sa fiu mai ingrijorat este ca si Portugalia se afla in dificultati si i s-a coborat ratingul. Tarile membre au acceptat sa sprijine Grecia, dar nu sunt confortabile sa suporte o asemenea factura. In plus, in acest fel se constituie un precedent...", a excplicat Florian Libocor, economistul sef al BRD - Groupe Societe Generale.
Criza din Grecia si tensiunile privind posibilitatea unui faliment de stat au afectat puternic zona euro, influentand evolutia monedei europene fata de dolarul american, insa efectele s-au vazut pe toate pietele financiare si bursiere, inclusive pe cele emergente.
Indicii burselor europene au scazut zilele trecute chiar si cu 5% procente in unele cazuri, dupa ce agentia de rating S&P a coborat ratingul Greciei cu trei trepte la BB+, incadrand statul elen in categoria “junk”, adica fara recomandare de investitii.
Doar in 2010, tarile din zona euro intentioneaza sa acorde Greciei imprumuturi de salvare in suma de 30 miliarde euro, iar FMI va suplimenta aceasta suma cu inca 15 miliarde euro.
Ce impact are criza din Grecia asupra zonei euro?
Criza bugetara a Greciei, care a scapat din frau finantele publice, reprezinta, potrivit economistilor din intreaga lume, primul test major pentru zona euro de la aparitia acesteia in 1999, odata cu lansarea monedei unice. Un al oficial al BCE a subliniat ca impactul crizei bugetare din Grecia, ce provoaca temeri legate de stabilitatea zonei euro, nu trebuie sa fie supraestimat. Ewald Nowotny, oficial al BCE si presedintele bancii central a Austriei, a declarat: “Tarile din zona euro exercita numeroase presiuni asupra autoritatilor de la Atena pentru a pune ordine in finantele publice. (…) Este vorba mai mult de o problema de principii. Este important, in acest caz, ca regulile jocului sa fie respectate”.
Mai grav, insa, este faptul ca Portugalia si Spania se afla intr-o situatie asemanatoare cu cea a Greciei, cele doua state avand un deficit bugetar ridicat, motiv pentru care au fost retrogradate zilele trecute de agentia de evaluare financiara S&P.
“Problemele unor tari precum Grecia, Spania si Portugalia au fost cauzate de ani de dobanzi mult prea mici ce au dus la supraincalzire si la accelerarea inflatiei. Chiar daca guvernele si-ar putea reduce deficitele fiscale, lipsa competitivitatii din zona euro are nevoie de ani de deflatie si orice ajutor acordat Greciei nu face decat sa amane destramarea inevitabila a zonei euro”, declara in februarie Albert Edwards, economistul Societe Generale.
Multi analisti din intreaga lume isi pun acum problema – “Va rezista zona euro crizei actuale? Este suficient de puternica uniunea monetara europeana?”.
Viitorul zonei euro a fost adus in discutie chiar si in Romania, care vrea sa adopte moneda europeana de la 1 ianuarie 2015, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu (foto), comparand zona euro cu sistemul bazat pe etalonul aur si amintind de prabusirea celui din urma.
"Daca ai intrat in zona euro cu un curs distorsionat atunci trebuie sa incepi sa cresti competitivitatea prin reducerea costurilor. In trecut, pe vremea etalonului aur nu s-a rezolvat aceasta problema si stiti ce s-a intamplat? S-a renuntat la etalonul aur. In unele cazuri s-a urmatit tinta pe termen scurt de a intra in zona euro si in cativa ani s-a erodat si bruma de competitivitate pe care o aveau la inceput", a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei.
Intre timp, reprezentanti ai guvernelor din alte state membre ale zonei euro au sugerat chiar faptul ca Grecia ar trebui sa renunte la euro, insa acest scenariu ar zgudui uniunea monetara bazata pe euro.
Ce implicatii au tensiunile din Grecia asupra Romaniei si pietelor emergente?
Bulgaria, Romania si Ungaria sunt tarile europene ale caror piete financiare au cea mai mare expunere la criza din Grecia, a anuntat Capital Economics, citat de Novinite."Temerile legate de pozitia fiscala a Greciei au atins apogeul in ultima zi, iar retragerea investitorilor catre pietele sigure a zdruncinat pietele financiare din estul Europei", a declarat Neil Shearing, analist in cadrul Capital Economics. "Nicio tara nu este imuna la problemele din Grecia, iar pietele financiare din regiune ar putea suferi si mai mult daca situatia nu va fi adusa sub control".
Titlurile de stat si valutele din Europa Emergenta nu au fost afectate de criza din Grecia pana in aceasta saptamana, in contextul in care investitorii au fost calmati de eforturile Ungariei, Letoniei si Romaniei de a reduce salariile si cheltuielile. Problemele din Grecia au inceput sa afecteze pietele emergente dupa ce Standard & Poor's a redus ratingul Greciei cu trei trepte, sub nivelul de investment grade, si ratingul Portugaliei cu doua trepte.
"Avand in vedere gravitatea situatiei, le recomandam investitorilor sa stea departe de pietele din Europa Centrala si de Est pentru moment", a declarat Lars Christensen, analist in cadrul Danske Bank. De asemenea, el a atras atentia asupra activelor din Romania si Ungaria, la care investitorii ar putea renunta pe fondul crizei.
Cehia va fi cel mai putin afectata, datorita "fundamentelor macroeconomice relativ solide", a spus Shearing.
De asemenea, potrivit lui Nouriel Roubini, supranumit si Dr. Doom - economistul care a anticipat intrarea Statelor Unite in recesiune, datoriile suverane ar putea duce la intrarea in default a guvernelor. “In timp ce pietele financiare sunt ingrijorate de criza elena, Grecia este doar varful aisbergului”, a spus Roubini, potrivit lui Nouriel Roubini (foto), citat de The Telegraph.
Romania trebuie sa fie foarte vigilenta in respectarea angajamentelor agreate cu FMI, in contextul problemelor din Grecia, pentru a nu aparea riscuri suplimentare care sa se agraveze, a spus seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks.
In plus, intrarea unor noi state in zona euro va fi mai dificila in urmatoarea perioada, sustine guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, inclusiv in cazul Romaniei, iar statele care intentioneaza sa adopte euro ar putea fi evaluate mai dur, pe fondul problemelor cu care se confrunta unele state din zona euro, in special Grecia. "Este un moment tensionat, nu pot sa il neg, mai ales ca este si foarte aproape de Romania. Un efect va avea pentru ca orice influenta din exterior are un efect, insa sistemul financiar bancar din Romania este solid. Nu avem iesiri de capital din Romania si sper sa nu avem", a declarat Isarescu.
