Imaginea sistemului de pensii de stat

Imaginea sistemului de pensii de statIn prezent in Romania sunt 5,6 milioane de pensionari si 4,4 milioane de salariati. „Aceste doua cifre ne arata imaginea clara a sistemului de pensii de stat, a poverii care apasa pe economia romaneasca si pe salariatii romani”, a declarat consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu (foto), in cadrul unui eveniment organizat de Societatea Academica Romana (SAR).

"Avem 1,8 milioane de pensionari cu stagiu complet de cotizare si 2,2 milioane de pensionari cu stagiu incomplet (cei pensionati pe caz de boala circa 900.000 si cei pensionati anticipat). Nu cred ca e cazul sa acuzam pe cineva pentru abuzurile din sistemul de pensii, insa in cazul pensionarilor pe caz de boala a fost o complicitate intre functionarii guvernamentali si medici. Din pacate, nu se stie cati dintre pensionarii pe caz de boala au fraudat sistemul, pentru ca exista asemenea cazuri. Mai sunt romani care figureaza ca pensionari si care in realitate muncesc in Spania si Italia", a mai comentat reprezentantul Administratiei Prezidentiale.

Potrivit celor spuse de Lazaroiu, Administratia Prezidentiala mai este ingrijorata si de tendintele pe termen mediu si lung. "E vorba de tendintele demografice, despre care s-a tot scris si vorbit in mass-media. Impactul demografic (imbatranirea populatiei, cresterea numarului de pensionari in raport cu numarul de salariati n.red) asupra sistemului de pensii este urias si in legatura cu care nu s-a facut nimic in Romania. In plus, scaderea cu 15% (a pensiilor n.red.) nu rezolva in perspectiva problema sistemului de pensii, ci evita colapsul sistemului doar pe termen scurt", a mai explicat Lazaroiu, adaugand ca este necesara reformarea sistemului.

Consilierul prezidential s-a declarat surprins neplacut de o ultima decizie a Comisiei pentru Munca din Parlament care vorbea despre o varsta de pensionare de 63 de ani in loc de 65. „Nu vreau sa critic Parlamentul, dar am fost neplacut surprins de o decizie a Camerei Muncii, care a votat un proiect ce prevedea o varsta de pensionare de 63 de ani in loc de 65, si trebuie semnalat ca in acest fel nu proiectam si prevenim impactul puternic negativ al trendului demografic de imbatranire a populatiei”, a mai spus Lazaroiu.

Desi, conform legii, varsta de pensionare pentru barbati este de 64 de ani, varsta medie de pensionare reala in randul populatiei masculine este de 57 de ani.

La femei varsta legala de pensionare este de 59 de ani, insa, a atras atentia Lazaroiu, varsta medie de pensionare reala a femeilor este de 56 de ani. „Cand deja avem aceste discrepante, varsta de pensionare trebuie crescuta, nu scazuta, mai ales in contextul tendintei demografice negative. In viitoarele decizii, in lege vor fi luate in considerare toate aceste aspecte precum si cel demografic”, a mai declarat Lazaroiu.

Consilierul prezidential a incheiat mentionand faptul ca presedintele Traian Basescu a atras atentia inca din 2007 asupra dificultatilor in care se afla sistemul de pensii. „Presedintele a spus la acea data ca majorarea punctului de pensie nu este sustenabila, ca punctul de pensie aflat la acel nivel nu putea fi suportat de buget in urmatorii trei ani. Au fost trei ani electorali in care partidele s-au jucat cu viitorul Romaniei, crescand punctul de pensie din motive electorale”, a subliniat Lazaroiu.

Punctul de pensie ca unealta electorala

Punctul de pensie ca unealta electoralaAndreea Paul Vass (foto), consilierul pe teme economice al premierului Emil Boc, a explicat ca situatia deosebit de grava in care sistemul pensiilor de stat se afla tine si de faptul ca marirea punctului de pensie nu a fost facuta in Romania ultimilor 20 de ani pe baza factorilor si principiilor economice, ci din considerente politice.

O alta problema semnalata de consilierul premierului Romaniei tine de existenta unui numar mare de persoane pensionate anticipat pe caz de invaliditate. Studiile au aratat ca in Romania exista 350.000 de persoane pensionate pe caz de invaliditate peste media din celelalte tari europene.

„Este vorba in mod evident de un abuz, iar rezolvarea acestora (a abuzurilor in ceea ce priveste pensionarea anticipata pe caz de invaliditate n.red.) ne-ar face sa reusim sa diminuam deficitul din PIB cu pensiile cu 1,2%, iar extinderea bazei de impozitare si eliminarea fisurilor din tranzactii si venituri neimpozitate cu 16% (imobiliare, drepturi de autor etc.) ne-ar ajuta sa diminuam deficitul cu pensiile din PIB cu circa 3%. Deci, in total o reducere cu aproximativ 4 procente a deficitului cu pensiile din PIB daca rezolvam aceste probleme, insa este nevoie de timp, integritate si organe ale statului care sa desfasoare controale stricte”, a declarat Vass.

Se poate merge, in urma acestor controale si a constatarii abuzurilor, pana la obligarea la plata retroactiva a pensiei obtinute in mod fraudulos. „Solutii pot consta fie in obligarea la plata retroactiva acolo unde comisiile si organele de control vor constata ca pensia de handicap a fost acordata in mod ilicit, autodenuntul si scutirea de la plata retroactiva sau actionarea in justitie, dar in acest fel este mai complicat, ideea este sa gasim parteneri de dialog in aplicarea acestor solutii in vederea diminuarii deficitului la bugetul de stat”, a mai explicat consilierul premierului pentru Wall-Street.

Deficitul curent al fondului de pensii este 1,3% din PIB cu tendinte de crestere puternica pe termen scurt, mediu si lung, de aceea este important sa fie diminuat deficitul din PIB cu pensile cu aproape 4% prin masurile expuse, dupa cum a mai spus consilierul premierului.

Solutii pentru scoaterea sistemului de pensii de stat din faliment

Solutii pentru scoaterea sistemului de pensii de stat din falimentSuzana Dobre, reprezentantul Societatii Academice din Romania (SAR), a tras un semnal de alarma in ceea ce priveste reforma sistemului de pensii din Romania, astfel ca, in aceasta situatie extrem de dificila, orice decizie se ia vor fi nemultumiti si costuri. “Problema financiara este rezultatul unor probleme structurale combinate cu iresponsabilitatea factorului politic, in timp ce criza economica doar a grabit falimentul sistemului pensiilor de stat”, a explicat Dobre.

Ea a propus printre masurile de reformare a sistemului pensiilor ca varsta de pensionare sa se stabileasca in functie de speranta medie de viata (minus 15 ani), iar de prevederile privind pensiile de invaliditate sa beneficieze numai cine are nevoie cu adevarat.

„Casa Nationala de Pensii trebuie sa aiba un organ permanent de control care sa verifice acordarea pensiilor de invaliditate. Datele statistice le arata unde sa mearga mai intai”, a spus in acest sens Dobre.

Ea a mai explicat ca trebuie eliminate acele stimulente contraproductive existente in momentul de fata ce incurajeaza retragerea timpurie din viata activa. “Este necesara limitarea stricta a conditiilor de pensionare anticipata (varsta, contributii, penalitati). Pensionarii de invaliditate de gradul I si II (cei reali) sa se poata angaja, asigurandu-se protectie speciala”, a mai spus Dobre.

In momentul de fata se cheltuieste pentru pensii 7,5% din PIB, in timp ce pentru sanatate doar circa 4-4,2% din PIB, iar pentru educatie 3,5-4% din produsul intern brut. “Pentru pensii se cheltuieste cat pentru educatie si sanatate la un loc, astfel ca este absolut necesara echilibrarea financiara a fondului de pensii, pe cat posibil. Trebuie anulata legarea cresterii punctului de pensie de salariul mediu. Totodata, trebuie sa extindem baza de colectare a contributiilor si stabilirea unui plafon rezonabil, ca procent maxim din bugetul de stat, pentru acoperirea deficitului la fondul de pensii.

In acelasi timp, cheltuielile nejustificate din fondul de pensii trebuie eliminate, a mai explicat Dobre. “In vederea reformarii este, de asemenea, necesara plafonarea costurilor de administrare la un nivel rezonabil, eliminarea cheltuielilor privind turismul balnear sau limitarea doar pentru pensiile mici sau de invaliditate, cat si reducerea pensiilor speciale la un nivel rezonabil”, a explicat oficialul SAR.

Dar poate cel mai important factor al reformei consta in viziunea Suzanei Dobre in responsabilizarea clasei politice. “Impactul populismului asupra sistemului de pensii este dezastruos, si pentru noi, si pentru generatiile urmatoare, de aceea propuneam ca legea pensiilor sa nu fie modificata in anul preelectoral in sensul acordarii de noi drepturi sau de extindere a celor deja acordate”, a adaugat Dobre, explicand ca schimbarile acestea nu asigura decat o posibila echilibrare pe termen mediu, nu insa si pe termen lung in contextul dezechilibrelor demografice mult prea puternice.

Rolul capital jucat in reforma de pensiile private

Rolul capital jucat in reforma de pensiile privateSuzana Dobre a mai spus ca, in vederea reechilibrarii sistemului romanesc de pensii, este necesara "renuntarea la vanzarea de iluzii. Statul nu va putea sustine un nivel decent de pensii pentru viitorii pensionari. Trebuie incurajata economisirea privata (prin fondurile de pensii private pilonul II al pensiilor private obligatorii, dar mai ales economisirea individuala)", a detaliat Dobre.

Radu Craciun (foto), director de investitii in cadrul Eureko Pensii, a explicat ca lipsa de educatie financiara privind pensiile a romanilor si impactul schimbarilor demografice duce la masuri pe termen foarte scurt, cu efect negativ pe termen lung. "Nu vorbim numai de criza de acum. In pensii, avem o criza care provine din masurile proaste din ultimii 15-20 ani, din pensionarile anticipate din anii ’90 ca alternativa la somaj", a detaliat Craciun, care este si membru in consiliul director al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

„Propunerea de scadere a nivelului contributiei la pensiile private pana la 0,5% din venitul brut de la 2,5% are un impact dramatic asupra generatiilor viitoare. Conteaza enorm daca contributia va fi de 0,5 sau 2,5% in conditiile in care Romania a intrat in acest sistem cu 10 ani mai tarziu decat vecinii nostri (Polonia, Ungaria). "Solutia" pentru a acoperi gaura de azi (reducerea contributiei la pilon 2) este cresterea gaurii de maine cu mult mai mult!”, a atras atentia Craciun.

La randul sau, Cristian Rosu, director general al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private din Romania (CSSPP), a amintit ca este fundamental important sa se explice rolul economisirii prin sistemul de pensii private.

„Daca nu avem grija de generatiile viitoare, avem probleme mari. Lumea nu intelege rolul pensiilor private. Sistemul social de azi trebuie inlocuit in viitoarele decenii de un sistem integral privat. Discutia va fi cine contribuie mai mult (angajator vs. angajat, deductibilitate), si nu faptul ca fondurile de pensii trebuie sa fie private”, a detaliat Rosu, explicand ca este necesar un nivel al contributiei pe pilonul II de 10,5% pentru ca prin investitii fondurile sa poata asigura un nivel decent al pensiilor viitoarelor generatii.

Demontarea miturilor

Demontarea miturilorPensionarii sunt foarte saraci, cei mai saraci romani, sunt persoane varstnice care nu mai pot sa munceasca, pensionarii au muncit o viata si iau pensie doar cativa ani. Pensiile sunt prea mici comparativ cu salariile, iar femeile trebuie sa se pensioneze mai devreme decat barbatii.

In viziunea lui Marian Preda, profesor la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii Bucuresti, temele de dezbatere mai sunt cele 5 mituri legate de sistemul de pensii din prezent. “Niciun mit nu rezista, insa”, a explicat Preda, care a aratat ca in 2007 rata saraciei era mai mica, conform datelor statistice, pentru pensionari decat pentru media populatiei.

”Intre timp pensiile au crescut”,
a mai explicat Preda, argumentand cu datele Institutului National de Statistica (INS), care arata ca numarul pensionarilor de invaliditate a crescut de la 208.000 in anul 1990 la 892.000 in 2008. Cresterea in intervalul mentionat a fost de 430%.

„In judetul Bihor, in anul 2008, din 158.053 pensionari de asigurari sociale de stat 52.447 (aproape 30%) erau pensionari de invaliditate. Alaturi de Bihor, cu 29,3% pensionari de invaliditate, putem aseza Satu Mare, cu 28%, sau Valcea, cu 26%. In extrema cealalta avem judete precum Tulcea cu “doar” 6% pensionari de invaliditate, Galati, cu 7%, Teleorman, cu 8%”, a explicat Marian Preda.

„Daca toti romanii de 60 de ani si peste ar fi pensionari tot raman peste 1,5 milioane de pensioanri care au 59 de ani sau mai putin. 1,5 milioane de pensionari tineri si foarte tineri, din care unii sunt pensionati pe baza de handicap, si nu despre acestia vorbesc, care au dreptul la acea pensie, ci despre cei care au obtinut acest beneficiu in mod ilicit, ei fac diferenta dintre un sistem viabil si unul care se scufunda”, a comentat Preda.

Conform datelor prezentate de Preda, in categoria de varsta 55-64 de ani ponderea salariatilor este de doar 32%, cei mai multi fosti salariati fiind deja pensionati. De altfel, intr-un raport SAR, se arata ca pe fondul imbatranirii populatiei, in viitor ponderea persoanelor de varsta 65 si peste va fi din ce in ce mai mare.

"In realitate, speranta de viata in Romania la varsta de 65 de ani este de circa 14 ani pentru barbati si de 17 ani pentru femei. Fapt care nu este atat de departe de media UE, iar tendintele arata ca acest indicator se va ameliora in urmatoarele decenii, urmand sa se apropie de media europeana. Majoritatea sistemelor de pensii din lume sunt structurate in asa fel incat asigura plata pentru circa 15 ani. Daca luam in considerare varsta standard de pensionare, in momentul de fata, din Romania sistemul de pensii asigura plata pensiilor in medie pentru 15 ani pentru barbati si 23 de ani pentru femei", a mai explicat Preda.

In ceea ce priveste egalizarea varstei de pensionare a femeilor cu cea a barbatilor, Preda a adus ca argument exemplul din Vest, unde femeile pensionate s-au declarat nemultumite de pensionarea inaintea barbatilor din cauza scaderii veniturilor de la pensionare in comparatie cu perioada activa, fapt stiut fiind ca cu cat stagiul de cotizare este mai lung cu atat nivelul pensiei va fi mai ridicat. „Femeile o duc mai greu dupa pensionare pentru ca veniturile scad. Cred ca trebuie aplicat principiul egalitatii”, a mai spus Preda.

Conform oficialilor SAR, pentru anumite grupuri sociale, s-au creat legi speciale care, in timp, au construit si consolidat beneficii cu mult peste cele oferite celorlalti pensionari din Romania. Din aceasta perspectiva s-au creat astfel inechitati evidente, nejustificate prin prisma contributiei din perioada de activitate profesionala.

"Se invoca, in special de catre magistrati, ideea ca nu se pot realiza modificari ale legilor de pensionare deoarece se schimba stimulentele oferite la intrarea in profesie, deci se incalca un contract virtual intre individ si stat. Un asemenea argument este nerezonabil deoarece echivaleaza cu blocarea oricarei reforme, in orice domeniu", au mai explicat specialistii prezenti la evenimentul SAR.

Doua mituri despre fiscalitate - echitate

Doua mituri despre fiscalitate - echitateVorbind despre fiscalitate si aducerea de bani la bugetul de stat, Sorin Ionita, reprezentant al SAR, a explicat faptul ca, in Romania, cota unica nu a dus in realitate la scaderea veniturilor la buget. „Care este argumentul pentru care se presupune ca reintroducerea impozitului progresiv ar duce la cresterea bugetului?”, a comentat Ionita.

El a adaugat ca taxarea mai accentuata a celor bogati va fi o masura foarte dificila, pentru ca va fi greu de stabilit unde va fi trasa linia intre venituri mari si venituri mici.

„De unde incepe "bogatia"? De la 3.000 sau 5.000 de lei? Distributia salariatilor dupa venit ne arata ca sunt foarte putini cu salarii foarte mari, asa incat impozitarea acestora n-ar aduce mari venituri la buget. Ce inseamna salariile nesimtite? 25.000 de lei pe luna brut? Acestea sunt averile care ne deranjeaza si pe care le vedem in Romania? Nu cred, pentru ca bogatii din Romania nu s-au imbogatit din salariu. Ar trebui discutata impozitarea altor surse de venit, "scapate", si impozitul pe proprietate, care este foarte mic”, a concluzionat Ionita.