O piata cu potential de crestere
Piata de asigurari medicale se afla intr-un stadiu incipient de dezvoltare, fiind dominata in principal de abonamentele medicale la clinici private, desi, de mai multi ani, sunt asiguratori specializati pe segmentul asigurarilor private de sanatate.Numarul acestor abonamente a atins in ultimii cinci ani cateva sute de mii, iar dezvoltarea acestui segment a fost impulsionata de un avantaj fiscal important - Medicina Muncii. Aceasta este obligatorie si deductibila printr-un ordin al Ministerului Sanatatii.
Deosebirea dintre un abonament medical si o asigurare de sanatate consta in faptul ca cea din urma acopera si cheltuielile de spitalizare pentru un pacient, in timp ce abonamentele sunt destinate unor controale mai mult sau mai putin periodice si in general de preventie.
De asemenea, odata cu dezvoltarea abonamentelor de Medicina a Muncii, prin intermediul acestui avantaj fiscal, au aparut si furnizorii de diagnostic. Ei evita sa lucreze cu firmele de asigurari, pe baza asigurarilor de sanatate. „Medicina Muncii le-a dat posibilitatea furnizorilor de servicii medicale sa-si dezvolte niste planuri de afaceri, sa ia credite de la banci, de la fonduri pentru investitii si sa le arate ca prin medicina muncii ajung la break-even, adica pot sa-si recupereze banii. Asa s-a dezvoltat aceasta componenta importanta de diagnostic si de medicina primara, dar ea nu este una completa”, ne-a spus Theodor Alexandrescu (foto), director general Alico Romania, companie MetLife Inc.
Furnizorii de servicii medicale au aparut mai ales in orasele mari, unde exista masa critica de persoane. Treptat, au oferit pe langa analizele minime de baza pentru Medicina Muncii si alte servicii de diagnostic, impachetate sub cel de baza, si practic au atras o masa mare de oameni. Acestia din urma au inceput sa consulte, la randul lor, si alte servicii de diagnostic, dezvoltand aceasta industrie care a ajuns la 400 milioane de euro, care nu sunt impozitati, sunt total deductibili si care aduc un beneficiu clientului de servicii medicale.
In acelasi timp, facilitatile fiscale oferite de stat pentru asigurarile medicale sunt modeste, desi acestea acopera mai multe riscuri, in caz de invaliditate, in urma unui accident sau de imbolnavire si spitalizare. Pentru aceste riscuri sunt putine produse/servicii disponibile pe piata, in special pentru riscul de imbolnavire, care reprezinta o componenta importanta a vietii unei persoane, si sunt, de asemenea, foarte putini furnizori dispusi sa preia astfel de riscuri.
„Riscul de imbolnavire se distribuie pe patru arii importante care sunt acoperite de serviciile medicale: profilaxia, diagnosticul si medicina primara, tratamentul si reabilitarea. Acestea sunt cele patru mari arii pe care serviciile medicale le acopera. Aceste servicii trebuie sa aiba o legatura cu asigurarile, ele trebuie acoperite ca servicii de asigurari medicale”, a adaugat Theodor Alexandrescu.
Deductibilitatea singura, partiala sau totala, nu va rezolva insa problema asigurarilor medicale, dar ar creste nivelul contributiilor voluntare si poate oferi un start pentru investitii pe acest segment, atat din punct de vedere al furnizorilor de servicii medicale cat si al asiguratorilor.
„Oamenii ar plati practic din impozit acei bani, ma refer la ceva similar cu Medicina Muncii. Dar, totusi noi trebuie sa avem acces ca si furnizori de asigurari la o masa critica si pentru aceasta avem nevoie de ea de la inceput; nu sa o crestem de-a lungul anilor, pentru ca poate dura foarte mult numai din asigurari voluntare”, a spus el.
S-ar crea, astfel, un model similar cu cel al pensiilor private obligatorii, iar privatizarea partiala sau totala a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) si definirea unui pachet minim de servicii medicale reprezinta solutii pentru dezvoltarea pietei. Astfel, o parte din contributiile pe care le primeste si administreaza CNAS ar ajunge intr-o administrare privata.
„Acest pachet minim trebuie sa fie mutat la optiunea pacientului - ceva similar cu Pilonul II de pensii - astfel incat, sa isi poata alege un furnizor de asigurari, o casa privata de asigurari sau de Stat. In momentul in care ai ales o casa privata, contributia aferenta pachetului minim, se muta la casa privata impreuna cu riscul, iar de aici apar si particularitatile reformei: nu creeaza deficit bugetar si beneficiul resimtit de pacient este imediat. CNAS nu ar mai avea acel pacient pentru acel pachet. S-ar muta cu tot cu risc. Deci, riscul cu primele aferente ar merge la o casa privata”, a daugat seful Alico.
O alternativa de finantare a Sanatatii
In prezent, sistemul de Stat de Sanatate functioneaza pentru un numar de aproximativ 20 de milioane de beneficiari, din care numai 4,5 milioane de persoane reprezinta contribuabili. De la acestia din urma, Statul opreste lunar o contributie de 10,7% din venit pentru servicii publice de asigurari sociale (CAS), din care 5,5% puncte procentuale sunt platite de angajat, iar 5,2 puncte procentuale de catre angajator.In urma contributiilor, Guvernul a alocat Sanatatii un buget de 15 miliarde de lei (aproximativ 4 miliarde de euro), suma care nu a reusit sa acopere un deficit structural acumulat in trecut. Astazi, cele mai mari centre de consum din Sanatate raman spitalele si medicamentele. De exemplu, din suma de 4 miliarde de euro date Sanatatii, 1,8 miliarde au mers catre spitale, din care o pondere de 75% au reprezentat cheltuieli de personal, peste 10% cheltuieli de intretinere si aproximativ 15% cheltuieli pentru actul medical.
De asemenea, potrivit reprezentantului Alico, medicatia se face haotic in Romania pentru ca nu exista ghiduri terapeutice. Ghidul terapeutic, elaborat de societatile medicale de profil, ofera o baza minima pentru un tratament, prin care consumul de medicamente se poate optimiza pentru ca el trebuie sa urmeze un protocol. Toate lucrurile acestea vor tine seama de standardizare si control, in opinia specialistului.
„O administrare privata ar conduce la o eficientizare a acestor cheltuieli, dar nu ar rezolva problema de subfinantare. Chiar daca se cheltuie tot mai multi bani pe actul medical si am ajuns la peste 3 miliarde de euro contributii fata de 1 miliard si ceva acum 6 ani, acesti bani raman insuficienti, iar calitatea actului medical pe care oamenii il primesc este mult redusa. De ce? Pentru ca nu exista un control al calitatii, din punct de vedere al contributorului sau al celor cu care te decontezi. Aceasta competitie care va aparea intre casele private de asigurari si casa nationala va duce la cresterea calitatii”, a precizat Theodor Alexandrescu.
De aici, orice firma de asigurari sau casa privata de asigurari (care trebuie sa se supuna regulilor de asigurari, sa fie controlate de CSA) va evolua furnizorii de servicii medicale dupa un anumit standard, atat din punct de vedere al infrastructurii, al calitatii sistemului hotelier - de acomodare, cat si din punct de vedere al medicilor. In prezent, desi Statul are monopol pe infrastructura de servicii, nu se observa schimbari majore in calitatea sau in infrastructura din spitale. O redirectionare a unor fonduri catre sectorul privat a fost realizata, totusi, in ultimii ani pentru infrastrutura, insa, fara a atinge un element important al dezvoltarii sistemului: asigurarile medicale.
"Asigurarile medicale vor spori implicit si contributiile facultative. Un exemplu, il constituie ceea ce s-a intamplat cu masina, casa, pensia, care au atras pe langa componenta obligatorie si contributii facultative. Oamenilor li s-au prezentat alternative si o parte dintre ei au hotarat sa contribuie voluntar, printr-o asigurare facultativa de locuinta sau printr-un RCA suplimentar (Casco). Acelasi lucru se va intampla si cu asigurarea de sanatate", a adaugat el.
De asemenea, tot mai multe persoane, prin forta de convingere si distributie pe care casele private o vor avea aiba, isi vor suplimenta pachetele si aceasta va fi o sursa suplimentara. "Daca aceasta va fi si potentata de avantaje fiscale, atunci va avea o viteza de penetrare si mai mare. Daca ar exista un avantaj fiscal pentru asigurarile facultative pe acest fond regularizat prin redirectionare ar conduce la o crestere de 30-40% in urmatorii doi ani a finantarii in sistem".
Prin dezvoltarea caselor de sanatate, se vor diversifica si posibilitatile de decontare a serviciilor medicale, deoarece evaluarea, ratingul institutiilor si al medicilor vor sta la baza contractarii furnizorilor de catre casele de asigurari de sanatate. Acest sistem va conduce la situatia in care un pacient poate sa aleaga nu casa de asigurari, ci si furnizorii de servicii medicale pe care-i are aceasta, iar acei furnizori sa fie recunoscuti prin statistici cu palmaresul medicilor si al spitalului. Furnizorii care nu presteaza anumite acte medicale nu se vor deconta pe acele servicii.
Cum pot fi stimulate investitiile in Sanatate?
Competitia va fi creata in momentul in care componenta privata se va dezvolta, insa aceasta necesita investitii semnificative, cu un obiectiv de recuperare de 5 pana la 7 ani."Investitia intr-o baza de tratament se ridica la zece milioane de euro. Un pat costa 100.000 de euro, cu tot echipamentul, pornind de la greenfield, teren. Pentru a fi eficient trebuie sa ai 100 de paturi, un grad de ocupare de 85% si un venit mediu pe zi de 300-400 de euro. El functioneaza in mod similar cu un hotel, doar ca furnizeaza un alt gen de servicii. Daca nu ai acesti parametri, nu ajungi la break-even poate in 5-7 ani si practic sa incepi sa-ti amortizezi investitia in 3-4 ani", a comentat reprezentantul Alico Romania.
Potrivit acestuia, durata medie de spitalizare, este undeva la 8-10 zile, dar probabil ca intr-un sistem privat s-ar reduce foarte mult la 5 zile. "Cine isi permite sa achite aproximativ 2.000 de euro pentru o spitalizare? Acest lucru ar fi posibil numai printr-un sistem de asigurari care ar colecta de la o masa critica si redirectiona fondurile catre acei oameni care au nevoie de ele la un anumit moment", afirma Theodor Alexandrescu.
In ultimii ani aparut alternative ad-hoc in afara sistemului public, iar clientii au optat pentru furnizorii de servicii medicale private din tara sau catre furnizorii de servicii medicale din alte tari, precum Austria, Grecia. "Un spital din Austria ajunge sa incaseze aproximativ 500.000 de euro in fiecare luna de la pacientii romani. Pe de alta parte, in Romania nu exista o sinergie a tuturor factorilor decizionali pentru o reforma, desi toata lumea isi doreste asigurari si infrastructura medicala".
"De ce nu fac asiguratorii spitale de urgenta? Asiguratorii nu au in proprietate si nu investesc, de obicei, in structuri medicale. Cele mai eficiente asigurari medicale si servicii sunt cele care nu au actionariat comun, pentru ca interesele difera: furnizorul trebuie sa ofere un act calitativ conform unor ghiduri terapeutice iar asiguratorul trebuie sa controleze acest act", a mai spus el.
Seful Alico mentioneaza ca decontarile se realizeaza pe baza unor liste fara legatura cu realitatea, printr-un management al fondurilor, iar evaluarea riscului de morbiditate (o statistica despre riscul de imbolnavire, varsta pacientului, boli suferite, zile de spitalizare, tipuri interventii, dispunere geografica etc.) nu exista propriu-zis. Astfel, furnizorii de servicii medicale prin diagnostic se obliga contractual la niste lucruri care sunt calculate pe baza de cash-flow nu pe baza de morbiditate. De asemenea, exista o practica a furnizorilor sa aleaga serviciile care le acopera cel mai mult costurile. Ministerul Sanatatii reglementeaza, la randul sau, furnizorii privati, numai cu privire la calitatea actului medical.
„Asigurarea trebuie intotdeauna sa ofere serviciul promis in momentul cand riscul se intampla, pe cand, in prezent, furnizorul de servicii medicale nu este obligat sa faca acest lucru. El are un contract comercial, si nu exista o entitate care sa controleze tot ceea ce promite. El este guvernat de legea comerciala, prin contractul pe care-l furnizeaza si este guvernat de legea finantelor publice pentru a-si plati anumite obligatii”, sustine Theodor Alexandrescu.
El adauga ca pentru celelalte trei arii medicale de specialitate - profilaxie, tratament si reabilitare - , investitiile sunt mult prea mari si nu se pot efectua prin estimarea unui cash flow, ci prin acumularea unui risc pe care nu poti sa-l mai incluzi intr-un cadru contractual. Pentru a face managementul riscului de morbiditate si pentru a stimula dezvoltarea furnizorilor si a investitiilor in domeniul infrastructurii de tratament sunt necesare asigurarile, spune reprezentantul Alico. „De fapt, este zona in care Romania sufera cel mai mult in momentul de fata”.
In concluzie, dezvoltarea ghidurilor terapeutice si redirectionarea banilor si catre case private, ar crea o masa critica, care ar trebui „ajutata” cu o extra finantare de la contributii facultative, stimulate fiscal pentru a fi accelerata reforma. Astfel, ar aparea si investitiile in infrastructura, pentru ca investitorii ar avea un business plan cu o finalizare concreta, recuperandu-si investitiile prin intermediul; asigurarilor medicale. Prin masa critica de asigurati, bani se vor intoarce prin asiguratori catre diversi furnizori, iar actul medical se va putea dezvolta atat calitativ cat si cantitativ.
