Nationalizarea resurselor de petrol din Mexic
In anul 1938, presedintele de atunci al Mexicului, Lazaro Cardenas a hotarat exproprierea tuturor companiilor petroliere straine care isi desfasurau activitatea in tara sa. Mai tarziu a format Petroleos Mexicanos (Pemex), un monopol de stat in industria petroliera si a blocat accesul grupurilor straine in tara.
Inainte de expropierea din 1938 piata mexicana de titei era dominata de o subsidiara a Royal Dutch Shell (avea o cota de piata de 60%) si de Socal (actualul Chevron)
Nationalizarea petrolului din Iran
In 1951, prim ministrul iranian Mohammed Mossadegh a incercat sa nationalizeze Compania de Petrol Anglo-Iraniana, o precursoare a actualului British Petroleum (BP).Doi ani mai tarziu, el a fost inlaturat prin intermediul unei lovituri de stat sprijinite de CIA, fara sa duca la bun sfarsit procesul de nationalizare, insa i s-a permis sa detina o cota importanta din consortiul international al companiei de titei.
Codelco, Chile
Compania miniera Codelco a fost creata in 1971 printr-o hotarare a guvernului din chile, condus de Salvador Allendo, care a decis nationalizarea minelor de cupru. In urma acestei miscari Salvador Allendo a fost inlaturat de la putere peste doi ani de generalul Pinochet, insa acesta nu a returnat minele fostilor proprietari.
Codelco este in prezent cel mai mare producator mondial de cupru.
Libia si lumea araba
In 1971 tarile arabe producatoare de petrol au incercat sa-si recupereze resursele detinute de companiile petroliere occidentale. Libia a nationalizat o exploatare concesionata catre British Petroleum, iar Algeria a obtinut o cota de 51% din operatiunile companiei franceze CFP.
In acelasi timp, OPEC a majorat taxele companiilor petroliere de la 50 la 80%, fapt ce a dus la o crestere de 35% a cotatiilor titeiului in doar cateva zile, potrivit Foreign Affairs.
Venezuela
Presedintele Hugo Chavez a preluat controlul in 2007 a proiectelor petroliere din zona Orinoco exploatate la momentul respectiv de ExxonMobil si ConocoPhilips. ExxonMobil a apelat la institutiile de reglementare internationala din domeniu si a primit despagubiri in valoare de 908 milioane dolari, aproape 10% din valoarea pe care compania se astepta sa o primeasca.
Cazul Yukos
Compania rusa administrata de stat Rosneft a absorbit divizia de exploatare a Yukos, cel mai mare producator privat de petrol din Rusia, in 2004, din hotararea administratiei guvernamentale, condusa de Vladimir Putin.In urma condamnarii din 2005 a directorului companiei, Mikhail Khodorkovsky, pentru presupuse acuzatii de spalare de bani si deturnare de fonduri, Yukos a fost vanduta pe bucati pentru suma de 33 de miliarde dolari, potrivit Financial Times.
Bolivia
La scurt timp dupa preluarea functiei de presedinte in 2006, Evo Morales a decis nationalizarea resurselor de gaze naturale si petrol.Decretul semnat de Morales a presupus cedarea controlului resurselor petroliere detinute de grupurile straine catre compania de stat YPFB (Yacimientos Petroliferos Fiscales Bolivianos).
Statul a inregistrat o crestere a veniturilor din exploatarea petrolierea de la 320 de milioade de dolari anual la 780 milioane dolari, conform Council of Foreign Relations.
Companiile cu cele mai extinse operatiuni din Bolivia in acea perioada erau Petrobras, Repsol si YPF.
Ecuador
Tot in 2006, guvernul din Ecuador condus de Alfredo Palacio a revocat contractul de operare al companiei americane Occidental si a pus sechestru pe active in valoare de 1 miliard de dolari.Masura a fost motivata de un transferul ilegal a 40% din operatiunile Occidental catre o companie canadiana EnCana in anul 2000.
La momentul respectiv Occidental era cel mai mare investitor din Ecuador.
Compania Canalul Suez, Egipt
Presedintele Egiptului, Gamal Abdel Nasser, a hotarat in 1956 nationalizarea companiei Canalul Suez.Masura a fost motivata de faptul ca guvernul dorea sa suplimenteze fondurile pentru constructia barajului Aswan.
Pe langa aceasta, presedintele Nasser era nemultumit de faptul ca guvernul egiptean nu primea decat o parte mica din veniturile anuale de 55 de milioane de dolari ale companiei si din cauza investitorilor americani si britanici care nu au mai sustinut proiectul barajului.
Plantatiile de zahar, Cuba
Culturile cu trestie de zahar au fost inca din vremuri vechi o resursa importanta pentru cubanezi. Liderul regimului comunist din Cuba, Fidel Castro a fost constient de acest lucru si a hotarat exproprierea companiilor americane care detineau plantatii de trestie de zahar si rafinarii.
La vreamea respectiva se preconiza ca aceastea masura a fost adoptata de Castro din cauza restrictiilor impuse zaharului cubanez de catre administratia de la Washington.
