5. Datoriile suverane: falimente la orizont?
O intrebare-cheie pentru economia globala este daca unele tari ar putea intra in "default" pentru neplata datorii suverane. Cele mai mare parte din povara datoriilor lumii dezvoltate este cauzata de criza financiara din 2008. In Europa, criza datoriilor face deja ravagii in mai multe tari, fortand guvernele sa se concentreze pe accesul la finantare. In plus, deteriorarea situatiei economice din zona euro, inclusiv o incetinire vizibila in Germania, cantareste greu in privinta perspectivelor intregii regiuni economice, financiare si politice. Diferite organizatii din pietele dezvoltate (in special din Europa) sunt semnificativ mai ingrijorate de riscurile datoriilor suverane decat firmele situate in tarile emergente, din cauza incertitudinii cu privire la impactul crizei europene si modul in care aceasta poate fi rezolvata. Ca urmare, firmele au putine optiuni, in afara de o lunga austeritate, cauzata de recesiune, falimente in urma datoriilor sau mai rau, destramarea zonei euro.
4. Riscul macroeconomic: socurile reverbereaza
In contextul in care socurile din 2008 continua sa reverbereze in mediul de afaceri, discutiile despre diferite scenarii de evolutie a economiei moondiale lasa loc multor interpretari. Cert este ca majoritatea perspectivelor macroeconomice sunt sumbre. Cele mai mari economii industrializate, europene au fost afectate de scaderea exporturilor, odata cu slabirea cererii interne. Este putin probabil ca primele semne vizibile de ameliorare sa apara in prima jumatate a anului 2013.Ernst & Young estimeaza ca economia globala va creste cu 3-3,5% in acest an. In ceea ce priveste contextul cererii interne, acesta va ramane foarte instabil, cu presiune pe furnizori. Potrivit Ernst & Young, firmele trebuie sa interpreteze actualul climat economic drept "noua normalitate", mai degraba, decat posibilitatea unei recesiuni profunde in zona euro.
3. Riscurile de piata: a trecut ce a fost mai rau?
Costrangerea in ceea ce priveste reducerile de costuri si marjele de profit este generata in mare parte de riscurile de piata; implicit volatilitatea preturilor materiilor prime, rata dobanzii si cursul de schimb, precum si riscul de capital. Volatilitatea pietei a fost desemnata drept al treilea cel mai mare risc de catre companiile care au raspuns intrebarile Ernst & Young.Volatilitatea preturilor la materiile prime s-a dezvoltat rapid, insa impactul cel mai mare asupra companiilor si performantelor acestora pare a fi deja depasit. Analistii Ernst & Young estimeaza o evolutie a pretului la petrol intre 100 si 120 de dolari in acest an, in timp ce pietele de metale vor cunoaste o performanta puternica. Cu toate acestea, pretul absolut al unor marfuri, inclusiv petrol si gaze, raman ridicate, alimentand presiunea preturilor, cu impact in asupra deciziilor de distributie.
2. Presiunea exercitata asupra marjelor si costurilor
Dupa cinci ani de criza economica, majoritatea masurilor de eficientizare a costurilor au fost deja luate. Aceasta situatie reprezinta un risc critic pentru firme. Mici ajustari au fost deja realizate, dar firmele se confrunta cu necesitatea unor taieri in profunzime, fara insa a afecta catusi de putin performanta. Constrangerea s-a intensificat in ultimii ani, reflectand marja ingust de taieri pe care firmele o pot absorbi si sa ramana in acelai timp operationale."Performerii" urmatorilor doi ani trebuie sa cunoasca diferenta intre "eliminarea deseurilor" si simpla reducere a costurilor. Presiunile externe, precum inflatia, va impinge costurile si salariile in sus si va diminua, totodata, marjele. Managerii constientizeaza in sfarsit ca pietele si veniturile ar putea ramane sub influenta recesiunii o perioada lunga de timp, ceea ce inseamna ca firmele pot supravietui doar prin reducerea costurilor, raportat la noile piete, mai mici.
1. Presiunea preturilor: cea mai mare amenintare
•Rezistenta competitiei low-cost si a cumparaturilor online a intensificat lupta pentru cota de piata, avand in vedere si schimbarea preferintelor comsumatorilor. Tarifele premium sustinute de brand au devenit dificil si costisitor de sustinut. • Salariile ridicate si beneficiile extrasalariale din economiile mature au dus la o presiune in plus asupra costurilor, desi atenuata, in unele cazuri, de flexibilitatea pietei fortei de munca.• Masurile luate de autoritatile de reglementare au redus profitabilitatea; in special in sectoarele bancar si energetic. • Costurile de productie au ramas ridicate, in timp ce relatiile comerciale s-au inrautatit pentru economiile mature. Era importurilor ieftine a apus. • Presiunea exercitata de preturi asupra costurilor companiilor a fost deosebit de acuta in piata de energie si in cea alimentara.
