Sanctiuni economice suplimentare

Sanctiuni economice suplimentare

SUA au anuntat vineri introducerea unor sanctiuni impotriva a sapte lideri din Crimeea, precum si a unei companii petroliere, suspectati ca ar ameninta "pacea si stabilitatea in Ucraina". Acest val de sanctiuni s-a adaugat celui adoptat in martie, cand Washingtonul a inghetat activele a 31 de persoane sau entitati ruse si proruse.

Casa Alba a anuntat, de asemenea, astazi, ca Statele Unite "pregatesc in mod activ" noi sanctiuni impotriva Rusiei, ca reactie la actiunile acesteia in Ucraina, relateaza AFP. "Pregatim in mod activ noi sanctiuni", a declarat purtatorul de cuvant al Executivului american, Jay Carney, tensionand si mai mult situatia dupa declaratiile de marti ale Departamentului de Stat, care a anuntat ca Washingtonul ia in considerare masuri "aditionale" impotriva Rusiei.

Turismul

Turismul

Destabilizarea Ucrainei a afectat turismul nu doar in la veicinii din nordul Romania si in Rusia, dar si in alte state mai indepartate, precum ar fi Marea Britanie. Oligarhii rusi cheltuie mai putin pe bunuri de lux britanice, in timp ce turistii vestici evita Rusia si Ucraina din cauza violentelor, scrie The Richest.

In cazul in care turismul scade vertiginos in Rusia si Ucraina, rata somajului ar putea creste serios in acest sector din aceste tari, ceea ce ar deteriora in continuare economiile celor doua tari. Ultimele declaratii ale Ministerului rus de Externe au vizat, de asemenea, descurajarea cetatenilor rusi sa calatoreasca in SUA de teama de a nu fi interogati de catre CIA. Cum razboiul declaratiilor continua intre Est si Vest, veniturile din turism, in special in Ucraina si Rusia, vor scadea si se adauga la problemele lor economice.

Sursa foto: Shutterstock.com / Piata Independentei, Kiev

China

China

China reprezinta un aliat istoric al Rusiei si membru permanent ca si aceasta al Consiliului de Securitate al ONU. Cu toate acestea, Beijingul a reactionat la evenimentele recente si sustine integritatea teritoriala Ucrainei. De asemenea, China mentine principiul non-interventiei in afacerile interne ale unei alte tari.

Asadar, criza ucraineana si cotrolul Crimeei de catre fortele ruse reprezinta totusi o dilema pentru Beijing, pentru ca s-a vazut prins intre sustinerea obisnuita acordata Moscovei si opozitia traditionala fata de orice interventie militara intr-o tara terta. De asemenea, China vede invazia si anexarea de Crimeei de catre Rusia drept un precedent periculos pentru regiunile care si-au cautat mult timp independenta fata de ea insasi, cum ar fi Tibet.

In schimb, China poate continua sa stea pe marginea conflictului fara sa ofere sprijin si nici sa denunte actiunile lui Putin, ori in mod tacit sa fie favorabila Rusiei. Ramane de vazut insa daca va sustine industria rusa prin importuri mai mari de titei in contextul in care Rusia isi "alunga" clientii europeni. Decizia Chinei va sustine indirect sau va sista actiunile Rusiei in Ucraina.

Ucraina, aproape de un colaps economic

Ucraina, aproape de un colaps economic

Banca centrala ucraineana a anuntat la inceputul lui martie ca a limitat la 15.000 grivne (1.095 de euro) suma maxima care poate sa fie retrasa zilnic la bancile din tara, in contextul in care tara risca falimentul, relateaza AFP. Moneda ucraineana, grivna, s-a depreciat cu un sfert din valoare de la inceputul anului. Ingrijorarile investitorilor se multiplica pe fondul crizei politice care a antrenat indepartarea lui Viktor Ianukovici de la conducere si al tensiunilor separatiste proruse din Crimeea.

Ucraina risca sa intre in incapacitate de plata, daca nu primeste rapid o "perfuzie" financiara internationala. Potrivit sefului Guvernului de tranzitie Arseni Iateniuk, datoria publica ucraineana se ridica la suma de 75 mld. dolari, de doua ori mai mare decat in "2010, cand Ianukovici a ajuns la putere. Ucraina a anuntat recent ca are nevoie de un ajutor de 35 mld. dolari in urmatorii doi ani.

Citeste si: Ucraina asteapta fonduri de 7 mld. dolari de la FMI

Caderea economica a Rusiei

Caderea economica a Rusiei

Economia Rusiei s-a contractat in primul trimestru cu 0,5%, a declarat ministrul rus al Economiei, Aleksei Uliukaev, semnaland astfel riscul intrarii tarii in recesiune, ca urmare a crizei din Ucraina. Intrarea in recesiune presupune contractie economica, raportat la trimestrul anterior, timp de doua trimestre consecutiv.

Multi analisti considera ca Rusia va intra in recesiune din cauza efectelor situatiei din Ucraina, unde este implicata in sustinerea fortelor secesioniste proruse. Ministrul rus nu a facut referire la Ucraina, dar a recunoscut ca economia tarii este afectata de cresterea incertitudinilor si de iesirile de capital, avand drept cauza "situatia internationala". "Situatia economica a devenit si mai incordata, iar factorii interni au fost accentuati de nivelul ridicat de incertitudine privind moneda si pietele financiare, iesirile semnificative de capital si de reticenta investitorilor de a lua decizii in aceasta situatie internationala acuta, care s-a dezvoltat pe parcursul ultimelor doua luni", a spus el.

Ministrul de Finante, Anton Siluanov, a declarat, marti, ca Rusia risca stagnare a PIB in acest an si a avertizat ca economia se confrunta cu "cele mai dificile conditii de dupa criza din 2008", cand a trecut printr-o recesiune puternica. Economia Rusiei a inregistrat anul trecut o crestere de 1,3%, cel mai slab ritm din 2009 si usor sub estimarile analistilor, de 1,4%, ca efect al scaderii investitiilor pe fondul recesiunii din zona euro. In 2012, PIB-ul Rusiei a in registrat un avans de 3,4%.

Instabilitate economica globala

Instabilitate economica globala

Ministrii de Finante din cadrul G7 s-au reunit astazi, la Washington, pentru a discuta despre criza din Ucraina si impactul economic al acesteia. La reuniune, care urmeaza sa aiba loc joi dupa-amiaza, vor participa ministrii din statele cele mai industrializate.

Criza din Ucraina si tensiunile cu Rusia se vor afla in centrul discutiilor, dar ar putea sa fie abordate si ale subiecte, a declarat una dintre surse, fara sa ofere precizari. Eforturile diplomatice se accelereaza in vederea gasirii unei solutii diplomatice si evitarii unei escaladari a conflictului. O reuniune cvadripartita Rusia-Statete Unite-Ucraina-UE urmeaza sa aiba loc saptamana viitoare, chiar daca Washingtonul i-a minimalizat importanta.

Impactul economic al crizei incepe, in paralel, sa provoace ingrijorari tot mai mari. Banca centrala americana (FED) a dat asigurari miercuri ca tensiunile din Ucraina ar putea sa aiba un "impact negativ" asupra cresterii economice. FMI a revizuit in scadere previziunile cresterii mondiale, invocand "cresterea riscurilor geopolitice".

Statele membre G7 s-au declarat pregatite la sfarsitul lui martie sa consolideze sanctiunile vizand Rusia, care se concentreaza pentru moment asupra unor apropiati ai presedintelui rus Vladimir Putin. Subiectul urmeaza sa fie dezbatut in cadrul reuniunii ministrilor de Finante din statele cele mai industrializate si emergente G20, joi seara si vineri, la Washington.

O noua cursa a inarmarilor da startul cheltuielilor militare

O noua cursa a inarmarilor da startul cheltuielilor militare

Cheltuielile militare au scazut in lume in 2013, in special in urma reducerilor bugetare in domeniul apararii din partea tarilor occidentale, mai ales din partea SUA. In acelasi timp, China, Rusia si Arabia Saudita se numara printre cele 23 de tari care si-au dublat bugetul pentru aparare fata de nivelul din 2004.

Cheltuielile militare au insumat 1.250 de miliarde de euro la nivel mondial, in 2013. Invazia recenta a Crimeei de catre Rusia va spori insa cel mai probabil cheltuielile militare si de aparare din Europa de Est, iar principalul beneficiar va fi industria de armament americana, din moment de Statele Unite au incheiat contracte de aparare cu majoritatea statelor din lume.

Chiar si tari neutre, precum Suedia si Norvegia, au in vedere o cooperare mai stransa cu NATO si vor creste cheltuielile militare daca amenintarea agresiunii ruse continua. Rezultatul final ar putea izola Rusia din punct de vedere militar daca tarile invecinate isi vor moderniza propriile forte armate.

Preturi mai mari la alimentele de baza

Preturi mai mari la alimentele de baza

Cum Ucraina reprezinta al saselea cel mai mare exportator de grau din lume, investitorii speculeaza ideea ca pretul graului va creste, ceea ce va genera ulterior instabilitate in piata. scrie The Richest. Regiunile vestice al Ucrainei produc cereale, precum grau si porumb, depinzand si de industria serviciilor, cum ar fi turismul.

Economia ucraineana a trecut prin doua recesiuni din 2008, iar in acest an s-ar putea contracta cu 3% din PIB, potrivit autoritatilor. In piata internationala, au avut loc deja majorari de pret la zahar. cafea si soia. Astfel, preturi mai mari la alimente pot duce la o incetinire a cresterii economiilor.

In primul rand, cu o rata ridicata a somajului care se profileaza in viitor si cresterea preturilor la alimente, oamenii vor fi nevoiti sa aloce fonduri pentru mijloace de subzistenta de baza si vor renunta la bunurile neesentiale. In al doilea rand, preturile la alimente mai mari va stimula rata inflatiei sa creasca, ceea ce ar putea forta bancile sa reactioneze prin majorarea ratelor de dobanzi.

O noua criza a gazelor in Europa?

O noua criza a gazelor in Europa?

Intr-o scrisoare trimisa liderilor din 18 tari europene, inclusiv celor din Romania si Republica Moldova, Putin a amenintat ca Rusia va inceta sa livreze gaze via Ucraina, daca aceasta tara nu isi va achita datoria, punand astfel in pericol aprovizionarea europenilor, asa cum s-a intamplat in 2009. Potrivit CE, gazul rusesc a acoperit in 2013 25% din nevoile statelor UE. Cele 13 state membre UE vizate de amenintarile presedintelui rus sunt Germania, Austria, Bulgaria, Croatia, Italia, Franta, Ungaria, Grecia, Polonia, Cehia, Romania, Slovacia, Slovenia.

Presedintele rus Vladimir Putin a dat joi un termen de o luna Ucrainei pentru solutionarea diferendului cu Moscova privind gazele naturale, amenintand ca, in caz contrar, Moscova va introduce un sistem de plata in avans a livrarilor, relateaza AFP. Kievul a acumulat facturi neplatite in valoare de 2,2 miliarde de dolari si refuza cresterea cu 80% a tarifului, o masura decisa de catre Moscova.

Amenintarea armelor nucleare

Amenintarea armelor nucleare

Rusia, Statele Unite si Marea Britanie au semnat cu Ucraina, la 5 decembrie 1994, la Budapesta, un acord care prevede ca cele trei tari sunt garante ale integritatii teritoriale a fostei republici sovietice, in schimbul renuntarii de catre Kiev la arma nucleara. Acest acord a fost incheiat dupa Razboiul Rece, intr-un context de reducere a armelor nucleare la nivel mondial.

Fostul premier ucrainean Iulia Timosenko a apreciat luni ca, "ocupand" Crimeea, Rusia a declarat razboi nu doar fostei republici sovietice, dar si Statelor Unite si Marii Britanii. Astfel, cel mai mare risc pentru civilizatia actuala vine sub forma armelor nucleare folosite ca urmare a unor conflicte viitoare. Cu tari precum Coreea de Sud, Japonia sau Iran si altele acum mai mult ca niciodata speriate de perspectiva unei invazii straine, cererea pentru arme nucleare a crescut.