Problemele pietei de capital
Dupa cativa ani de cresteri continue, criza financiara care a lovit si piata de capital romaneasca a aratat lucruri si evolutii la care putini se gandeau. Pentru cei mai tineri, care nu au trait criza din 1998-1999, aceste deprecieri au fost prima lectie de criza. Consecintele au fost majore si s-au resimtit in scaderea activitatii de tranzactionare si cresterea volatilitati. Adancirea fenomenelor negative pe piata de capital au implicat si reducerea vizibila a numarului de investitori activi.
Gabriela Anghelache (foto), presedintele Comisiei Nationale, apreciaza ca printre cauzele care au condus la ingustarea pietei bursiere se numara si delistarile, inclusiv cele precedate de oferte publice de preluare, lipsa unor noi emitenti sau slaba reprezentativitate a actualilor emitenti in sectoarele reprezentative ale economiei.
„Bursa de Valori Bucuresti ar trebui sa se concentreze pe atragerea de noi emitenti concomitent cu crearea de noi produse si identificarea tranzactionarii pe piata reglementata a instrumentelor financiare derivate. Lista emitentilor admisi la tranzactionare pe piata reglementata ar putea fi extinsa cu emitentii tranzactionati in prezent pe piata Rasdaq, in conditiile in care acestia indeplinesc conditiile necesare si isi exprima acordul pentru tranzactionarea pe piata reglementata”, a declarat Anghelache.
Un alt aspect care constituie o problema majora a BVB este procesul de incadrare a Pietei RASDAQ in prevederile Legii nr. 297/2004 privind piata de capital.
„Pana la emiterea unui act normativ primar in baza caruia sa fie posibila tranzactionarea unor valori mobiliare pe piata reglementata administrata de B.V.B. fara acordul emitentilor, in conditiile in care valorile mobiliare respective nu sunt tranzactionate pe o alta piata reglementata, Bursa ar trebui sa solicite acordul prealabil al emitentilor care ar fi eligibili pentru tranzactionarea pe piata reglementata”, a mai spus ea.
In plus, seful CNVM considera ca BVB si Asociatia Brokerilor sunt in masura sa identifice efectele introducerii unor mecanisme noi, in contextul in care unele dintre acestea au constituit elemente generatoare ale crizei financiare internationale.
Citeste un interviu cu presedintele Asociatiei Investitorilor pe Piata de Capital
Cum se implica CNVM in maturizarea pietei
In baza atributiilor de supraveghere ce revin CNVM, se urmareste modul de realizare a tranzactiilor, daca acestea se realizeaza cu respectarea normelor in vigoare, modul in care entitatile autorizate isi indeplinesc obligatiile fata de clienti si fata de C.N.V.M., masura in care emitentii isi indeplinesc obligatiile de transparenta. „In ceea ce priveste supravegherea, este stiut faptul ca rolul de supraveghetor al unei autoritati se intensifica in perioade de recesiune economica. Prin urmare, consideram ca intarirea capacitatii C.N.V.M. de supraveghere a entitatilor pietei de capital, in special in aceasta perioada de criza prin care trece economia mondiala este vitala. Un rol important in intarirea capacitatii de supraveghere al C.N.V.M. il detine si cooperarea permanenta cu alte autoritati de supraveghere si impartasirea experientei acumulate cu acestea, in special in supravegherea grupurilor transnationale”, spune Gabriela Anghelache.
Activitatea intermediarilor, societatilor de administrare a investitiilor, a operatorilor de piata ar trebui sa stea sub semnul standardelor europene la un inalt grad de profesionalism, astfel incat sa contribuie la cresterea increderii investitorilor si emitentilor.
In plus, actuala criza financiara a scos in evidenta faptul ca trebuie sa se evite introducerea in piata a instrumentelor financiare deosebit de complexe, greu de inteles chiar si de investitorii cu experienta.
„Pe de alta parte, C.N.V.M. considera ca investitorii pot fi avantajati prin existenta concurentei intre locurile de tranzactionare si, din acest motiv, a asigurat cadrul legal necesar pentru efectuarea de tranzactii in afara pietei reglementate”.
Solutii pentru sustinerea pietei, pe timp de criza
Anghelache admite ca piata de capital romaneasca este o piata tanara, care se maturizeaza progresiv, cunoscand atat perioade de expansiune, cat si perioade de declin, in stransa corelatie cu mediul economic national si cu evolutiile acestuia, sub impactul tendintelor de pe piata internationala. Cadrul legislativ s-a modificat, pe masura ce piata s-a dezvoltat, in prezent legislatia estearmonizata cu normele europene. Barierele de ordin legislativ au fost eliminate, intermediarii din Romania pot avea acces direct si la alte piete si, similar, intermediarii din alte state membre au acces pe piata autohtona, spune oficialul arbitrului pietei.
„Procesul de armonizare legislativa este un proces continuu, normele C.N.V.M. se modifica pe masura ce normele comunitare se modifica. Avand in vedere modificarile frecvente de ordin legislativ, Comisia sustine piata de capital prin acordarea de consultanta celor interesati, prin oferirea de raspunsuri la intrebarile specifice ale actorilor din piata de capital (intermediari, emitenti etc.). In plus, C.N.V.M. a organizat o serie de seminarii cu privire la legislatia pietei de capital, unele fiind dedicate intermediarilor si operatorilor de piata, iar altele investitorilor”, continua Anghelache.
De asemenea, in cursul acestui an Comisia a organizat si urmeaza sa mai organizeze seminarii gratuite cu tema ,,Prevederile Directivelor Europene” pentru reprezentantii compartimentelor de control intern ai intermediarilor si ai societatilor de administrare a investitiilor.
„O alta modalitate de sustinere activa a pietei de capital in perioada de criza a constituit-o reducerea sau suspendarea anumitor tarife si cote percepute asupra tranzactiilor, ofertelor publice si a altor operatiuni, chiar cu pretul afectarii bugetului C.N.V.M. deja aprobat de catre Parlament. Din pacate, efectele acestor masuri nu s-a resimtit la investitori, ci numai la intermediari. Altfel spus, a fost o forma de sprijin a intermediarilor in perioada de criza”.
Anghelache a explicat ca se acorda o atentie deosebita termenelor de aprobare a derularii unor operatiuni pe piata prin constituirea unor grupuri de lucru formate din emitent/ofertant, intermediar si autoritatea pietei.
”Un aspect deosebit de important este legat de intelegerea rolului pietei de capital in economie si anume acela de participant activ la acoperirea nevoilor de finantare ale societatilor comerciale si autoritatilor publice locale. Trecerea de la o piata speculativa la o piata care sa permita finantarea in conditii mai avantajoase comparativ cu cea bancara reprezinta un deziderat pentru atingerea caruia este necesara unirea tuturor fortelor: autoritate, burse, brokeri, emitenti”, considera presedintele CNVM.
Ea lanseaza o idee pe care toti actorii pietei au invocat-o in ultima perioada: un rol esential in dezvoltarea pietei de capital din Romania il are si statul, care ar putea initia demersuri privind accelerarea procesului de privatizare si de vanzare a pachetelor minoritare prin Bursa.
„Statul roman ar putea urma exemplul Poloniei, care a obligat prin lege fondurile private de pensii sa investeasca 95% din portofoliul de actiuni pe piata locala. De asemenea, dezvoltarea pietei secundare a titlurilor de stat ar putea reprezinta un balon de oxigen pentru bursa”, sustine ea.
Comunicarea intre actorii pietei o problema?
In articolele precedente, managerii de SSIF si seful Asociatiei Investitorilor spuneau ca resimt o problema in comunicarea cu institutiile pietei.CNVM spune ca sunt deschisi dialogului si comunicarii, in scopul dezvoltarii pietei de capital autohtone.
„C.N.V.M. publica pe site-ul propriu toate proiectele de norme, in vederea primirii de observatii si propuneri, sau in anumite cazuri organizeaza dezbateri publice pe marginea acestor proiecte. Din pacate, reactiile primite de la cei carora li se adreseaza aceste norme sunt de multe ori nesemnificative sau tardive”, spune Anghelache.
In plus, presedintele CNVM sustine ca se intampla ca intermediarii sau cumparatorii potentiali ai acestora sa solicite intalniri informale anterior depunerii unei cereri oficiale prin care sa solicite opinia cu privire la documentatia ce trebuie sa insoteasca cererea respectiva sau cu privire la pasii pe care trebuie sa-i parcurga pentru a obtine o anumita autorizare/aprobare, ceea ce este benefic.
„Un rol deosebit de important ar trebui sa il aiba Asociatia Brokerilor a carei contributie la introducerea unor noi mecanisme sau produse bursiere se face simtita mai mult vocal, in presa, fara a apela la o abordare constructiva prin initierea unor analize de impact, luarea in considerare a tuturor opiniilor formulate de intermediari si apoi luarea in considerare a pozitiei CNVM, inainte de exprimarea publica si unilaterala a parerilor unei persoane sau a unui grup restrans de intermediari”, a mai declarat Gabriela Anghelache.
In plus, seful arbitrului pietei sustine ideea ca slaba cultura investitionala la nivelul populatiei si al companiilor nationale cu privire la rolul, functiile si mecanismele proprii pietei de capital este o problema importanta a pietei de capital locale.
„Astfel, ar fi binevenita initierea unor programe comune cu entitatile pietei pentru promovarea acesteia cu scopul de a atrage noi emitenti sau investitori”, explica ea.
Managerii de SSIF consultati de Wall-Street spun ca legislatia bursiera in vigoare a devenit europeana si a realizat progrese, insa operativitatea si rapiditatea masurilor sunt o problema.
„Perfectionarea legislatiei aplicabile pietei bursiere si a procedurilor aferente pentru imbunatatirea activitatii si facilitarea atingerii obiectivelor fundamentale mentionate in Statutul CNVM se poate realiza prin asigurarea convergentei functionale si operationale cu dinamica generala a pietei financiare. Cu titlu de exemplu, putem aminti reglementarea regimului tranzactiilor de tip OTC si a regimului aplicabil in cazul unor noi instrumente financiare, de tipul certificatelor de depozit de marfuri, certificatelor de carbon si certificatelor de emisii cu efect de sera”, explica Anghelache.
Ea a mai spus ca, daca afirmatiile intermediarilor se refera la reactia CNVM cu privire la respectarea legislatiei masurile adoptate sunt graduale de la atentionare, avertisment, pana la amenda si chiar initierea unor proceduri judiciare, inseamna, in opinia sa, scurgerea unui interval de timp deloc neglijabil.
