Marian Dobrila, vicepresedinte ACRAFE

Marian Dobrila, vicepresedinte ACRAFEPotrivit vicepresedintelui Asociatiei Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE), Romania risca o dezangajare de un miliard euro pe fonduri structurale anul viitor, dupa ce in 2012 ar putea sa piarda o suma similara.

Tinta de absorbtie pentru 2013 este de 5,78 miliarde euro in cazul fondurilor structurale. In schimb, riscul de dezangajare pe PNDR (Programul National de Dezvoltare Rurala) este zero, atat in 2012, cat si in 2013.

Solutiile pentru cresterea gradului de absorbtie

In opinia lui Marian Dobrila, externalizarea rapida a majoritatii serviciilor de management si implementare a fondurilor europene, folosind integral banii europeni disponibili pentru asistenta tehnica ar putea fi o solutie pentru a ridica gradul de absorbtie.

De asemenea, el recomanda contractarea unui credit punte de 2 miliarde de euro pentru finantarea platilor catre beneficiarii interni, in contextul intarzierilor rambursarilor de catre Comisia Europeana, si crearea unei proceduri scurte de evaluare a contestatiilor, pentru deblocarea majoritatii procedurilor de achizitii publice.

Irina Zugravu, managing partner Vapro

Irina Zugravu, managing partner VaproIrina Zugravu, managing partner Vapro, mentioneaza cateva solutii rapide pentru cresterea gradului de absorbtie, "in afara celor clasice, devenite clisee - transparenta, simplificare, eficientizare, predictibiltate, claritate".

Cateva directii clare si imediate de actiune ar fi evaluarea de urgenta a proiectelor depuse, semnarea contractelor si demararea cat mai rapida a implementarii proiectelor (exista nenumarate linii de finantare in care proiectele sunt blocate si zac la AM-uri din diverse motive, precum: nu exista resurse interne suficiente pentru evaluare sau evaluarea este externalizata si subcontractorii s-au retras sau nu respecta contractul, sau licitatia a fost contestata etc), dar si analiza rapida a sumelor alocate catre Beneficiari cu risc major de necheltuire (proiecte blocate, beneficiari in insolventa etc) si realocarea de urgenta a acestor sume catre noi apeluri care finanteaza investitii cu valoare adaugata in economie si care au inregistrat un grad de interes si absorbtie crescut.

"Concluzionand, politicul si <sistemul> in general sunt factori importanti care contribuie pozitiv sau negativ la capacitatea noastra ca tara de a cheltui efectiv acesti bani. Multi spun ca sunt decisivi si din acest motiv avem o absorbtie mica. Dar, sa nu uitam, ca mai exista un program european derulat in Romania si anume PNDR, care, sub acelasi sistem si inflenta politica a reusit totusi sa aiba o absorbtie de peste 50%. De analizat deci si influenta altor factori esentiali precum: implicarea unor oameni competenti, atat la nivel de AM-uri/OI-uri cat si la Beneficiari, o legislatie mai clara si unitara, stabilitatea personalului si modul de organizare", apreciaza Irina Zugravu.


Cristina Ana, coordonatorul Departamentului de Fonduri Structurale la Tuca Zbarcea & Asociatii

Cristina Ana, coordonatorul Departamentului de Fonduri Structurale la Tuca Zbarcea & AsociatiiPe de alta parte, Cristina Ana, avocat senior si coordonatorul Departamentului de Fonduri Structurale din cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii (TZA) este mai optimista cu privire la corectiile financiare aplicate de Comisia Europeana (CE) pe 5 programe operationale sectoriale.

"Nu inseamna pierderea acestor sume, acestea odata acceptate de partea romana nu se pierd, ele putand fi folosite pe alte axe sau programe (fiind vorba de neregularitati sistemice). Dar pentru ca acest lucru sa se poata realiza, va trebui reluata contractarea pe programele si axele unde acesti bani vor fi realocati", a declarat, pentru Wall-Street, avocatul TZA.

Conform evaluarilor preliminare, pe cele 5 programe vizate POSDRU, POS CCE, POS Transport, POR si POS Mediu, corectiile financiare se ridica la aproximativ 780 de milioane de euro, pentru intervalul 2012-2015.

Solutiile pentru a evita dezangajarile

Cristina Ana ofera cateva solutii pentru a evita dezangajarile, adica pierderile automate care intervin la sfarsitul lui 2012. Ea crede ca ar trebui sa se sporeasca mult rata de contractare, astfel incat cererile de rambursare transmise Comisiei Europene sa fie mai mari cu sumele ce corespund corectiilor financiare, fata de ce exista in prezent ca risc de dezangajare (aproximativ un miliard de euro pe 2012).

De asemenea, corectiile financiare ar putea sa fie negociate cu responsabilitate de catre partea romana cu Comisa Europeana in vederea diminuarii acestora, asa cum permite Regulamentul 1083/2006.

Radu Limpede, managing partner EU Advisory

Radu Limpede, managing partner EU AdvisorySi Radu Limpede, managing partner EU Advisory, crede ca anul viitor vom vedea in mod cert primele sume pierdute definitiv de Romania, "dar nu la un ordin de marime atat de mare pe cat se asteapta presa si comentatorii alarmisti".

"Cred – dimpotriva – ca in urma deblocarii platilor vom avea o absorbtie care sa conteze pentru prima oara cu adevarat in balanta de plati externe a Romaniei calculata si gestionata de BNR", a spus Limpede.

Motivele de optimism mentionate de Limpede sunt legate de faptul ca Romania are circa 20% absorbtie interna, peste 75% contracte semnate si 85% proiecte aborbate, toate acestea in ciuda a numai 9,7% absorbtie externa.

Toate procentele sunt in raport cu cele 20 miliarde de euro in Fonduri Structurale si de Coeziune. In plus, pe PNDR avem absorbtie de circa 50%.

Solutiile pentru cresterea gradului de absorbtie

- o centralizare a managementului fondurilro UE in mana unui „tzar” pe model polonez, actualul MAEur neavand destula putere
- alinierea legislatiei pe achizitii si transparenta la ce ne cere Comisia Europeana in urma auditului
- disciplinarea functionarilor publici care inclina spre coruptie in paralel cu o plata foarte buna a acelor functionari care au rezultate in promovarea absorbtiei
- deblocarea platilor pentru proiectele bune si realizate cu buna credinta, in asa fel incat acestea sa nu mai sufere din cauza celor ce „au furat” - la propriu sau la figurat.