"Vanatoarea de harti vechi", pasiunea lui Ovidiu Sandor

Ovidiu Sandor detine peste 200 de harti vechi, care dateaza din secolul XV pana la mijlocul secolului XIX si chiar a avut acum cativa ani o expozitie la Muzeul Cotroceni.

Care este cea mai interesanta poveste vizavi de o achizitie? “Ca orice colectionar am multe povesti. Acelasi gen de povesti ca si pescarii si vanatorii: cum ai prins pestele cel mare”, spune glumind Sandor, care mentioneaza ca ii este greu sa selecteze o istorisire si imi spune ca exista harti unde negocierile dureaza si 10 ani pana sa ajungi in posesia lor, adica “trebuie sa afli unde sunt, sa te intalnesti cu colectionari, sa dezvolti o relatie si sa astepti momentul cand cel care detine acel obiect este pregatit sa se desparta de el”. Il intreb imediat daca si in cazul lui a existat o "negociere" de 10 ani si imi marturiseste ca da, chiar a stat 10 ani pana sa cumpere o harta de la un roman stabilit in strainatate, completand “sunt harti pe care le-as vrea si pentru care trebuie sa astept 20-30 de ani sa apara pe piata”.

Astfel, rabdarea face parte din arsenalul colectionarului plecat la vanatoare. “Sa fii colectionar nu este atat de simplu ca “ai bani si cumperi ceva”, presupune rabdare, timp ca sa studiezi, sa cauti, sa intalnesti oamenii din domeniu si foarte mult studiu. Cand ajung la Londra, spre exemplu, incerc sa imi rup o parte din zi pentru a merge la British Library, unde exista una dintre cele mai importante colectii de harti din lume. Asta si este frumusetea colectionatului, nu sa le ai pe un perete sau intr-un sertar sau seif, ci toata experienta. Cel putin pentru mine din acest motiv este atractiva activitatea de colectionar”, a explicat Ovidiu Sandor, care si-a inceput colectia de harti in urma cu circa 15 ani.

Ce l-a determinat sa colectioneze? Raspunde sincer ca nu stie. “De mic copil am avut o fascinatie fata de harti. La un moment dat am primit cadou de la parinti un atras geografic tiparit in RDG, care era la o calitate mult mai buna. Imi amintesc ca atunci cand citeam, pe vremea aceea nu puteam calatori, aveam atlasul si hartile langa mine ca sa pot urmari pe unde calatoreau personajele din carti”, isi aminteste Sandor.