-
Inovații în banking | Planificarea financiară direct în aplicația bancară
-
Impozitarea soarelui sau a bărbilor: TOP cele mai ciudate taxe din istorie
-
Un român are 5.800 de euro în investiții financiare. Restul, în imobiliare
-
TOP sfaturi financiare 2024: Cum să NU rămâi cu buzunarele goale anul acesta
-
Cum să nu „spargi” toți banii de Sărbători: 5 sfaturi pentru români
-
Jumătate dintre români vor cheltui mai puțin de sărbători
De ce nu mai scad dobanzile la credite
Dobanzile la creditele in lei sau euro nu au mai scazut in primele trei luni din 2011 absolut deloc, ci, dimpotriva, s-au majorat cu cateva procente, desi cererea pentru imprumuturi este tot anemica. Evolutia dobanzilor la credite a fost influentata in ultimii ani de factori macroeconomici, de politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei sau de strategiile bancilor comerciale.
De ce nu mai scad dobanzile la credite? Economistii sustin ca vremea reducerilor de dobanda a trecut, dar subliniaza si ca, de mai multi ani, canalul de transmisie a dobanzilor in piata nu functioneaza corect, iar banca centrala are o parte din vina.
O prima explicatie este ca ciclul de reducere a dobanzilor a fost deja depasit, atat pe plan local, cat mai ales in Europa, unde deja se incepe un ciclu de crestere a dobanzilor, sustine Laurian Lungu, managing partner in cadrul Macroanalitica. El sustine ca dobanzile la creditele de pe piata locala trebuiau sa scada mai mult acum un an, inainte de majorarea cotei TVA la 24%. Acum, cand redresarea economica este asteptata si in Romania, este mai greu ca dobanzile sa mai scada.
Un alt motiv pentru care creditele nu se mai ieftinesc, in opinia lui Laurian Lungu, il reprezinta rigiditatea din sistem si ecartul ridicat dintre dobanzile la credite si cele la depozite. Ecartul dintre rata la credite si cea la depozite este, in prezent, de peste 5 p.p. la lei si de aproape 3 p.p la euro.
Analistul economic Lucian Isar (foto) considera ca finantarile nu se ieftinesc, cel putin cele in lei, pentru ca, nici acum, canalul dobanzilor nu este reparat de catre banca centrala.
Isar mai mentioneaza ca alti factori care mentin dobanzile la credite ridicate sunt rezervele minime obligatorii mari si provizioanele constituite conform standardelor romanesti de contabilitate. "Rezervele sunt in continuare mari, iar cand se decide micsorarea acestora, lichiditatea eliberata are ca destinatie finantarea statului", afirma Lucian Isar. Rata rezervelor minime obligatorii este, in prezent, de 15% pentru pasivele in lei si de 20% pentru cele in valuta.
De ce nu mai scad dobanzile la credite? Economistii sustin ca vremea reducerilor de dobanda a trecut, dar subliniaza si ca, de mai multi ani, canalul de transmisie a dobanzilor in piata nu functioneaza corect, iar banca centrala are o parte din vina.
O prima explicatie este ca ciclul de reducere a dobanzilor a fost deja depasit, atat pe plan local, cat mai ales in Europa, unde deja se incepe un ciclu de crestere a dobanzilor, sustine Laurian Lungu, managing partner in cadrul Macroanalitica. El sustine ca dobanzile la creditele de pe piata locala trebuiau sa scada mai mult acum un an, inainte de majorarea cotei TVA la 24%. Acum, cand redresarea economica este asteptata si in Romania, este mai greu ca dobanzile sa mai scada.
Un alt motiv pentru care creditele nu se mai ieftinesc, in opinia lui Laurian Lungu, il reprezinta rigiditatea din sistem si ecartul ridicat dintre dobanzile la credite si cele la depozite. Ecartul dintre rata la credite si cea la depozite este, in prezent, de peste 5 p.p. la lei si de aproape 3 p.p la euro.
Analistul economic Lucian Isar (foto) considera ca finantarile nu se ieftinesc, cel putin cele in lei, pentru ca, nici acum, canalul dobanzilor nu este reparat de catre banca centrala.
Isar mai mentioneaza ca alti factori care mentin dobanzile la credite ridicate sunt rezervele minime obligatorii mari si provizioanele constituite conform standardelor romanesti de contabilitate. "Rezervele sunt in continuare mari, iar cand se decide micsorarea acestora, lichiditatea eliberata are ca destinatie finantarea statului", afirma Lucian Isar. Rata rezervelor minime obligatorii este, in prezent, de 15% pentru pasivele in lei si de 20% pentru cele in valuta.