Secretul bancar - ultimele schimbari la nivel global
Elvetia, unul dintre cele mai importante centre financiare off-shore din lume, care gestioneaza aproape 2.000 de miliarde de dolari, a anuntat la jumatatea lunii martie ca se va conforma la standardele Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) privind secretul bancar.Astfel, prin acceptarea standardelor OECD, Elvetia s-a angajat sa sustina schimbul de informatii cu alte tari, "pentru cazuri individuale si pe baza unor cereri concrete si justificate", potrivit NewsIn, iar aplicarea deciziei se va face prin intermediul unor acorduri bilaterale legate de dubla impunere fiscala.
Cu toate acestea, autoritatile elvetiene au precizat ca acceptarea standardelor OECD nu schimba, in fond, secretul bancar ce se afla in vigoare in cadrul confederatiei.
”Elvetia pastreaza secretul bancar si refuza transmiterea integrala automata a datelor", a avertizat guvernul, adaugand ca "sfera privata a clientilor este in continuare protejata de solicitarile externe nejustificate".
Inaintea summitului G20 de la Londra (2 aprilie a.c.) , si in contextul in care Elvetia risca sa fie inscrisa pe lista neagra a paradisurilor fiscale, autoritatile din confederatie au tinut sa sublinieze ca "secretul bancar nu sustine fraudele fiscale".
Schimbarea facuta de tara cantoanelor a venit dupa ce si alte state ca Liechtenstein, Andorra, Luxemburg si Belgia au abolit secretul bancar.
De asemenea, Austria a acceptat sa incalce secretul bancar "pentru cazuri individuale si pe baza unor suspiciuni justificate", pe fondul presiunilor exercitate de Uniunea Europeana, urmand deciziile luate de Elvetia si Luxemburg, si sa se supuna normelor OECD.
"Austria va accepta sa furnizeze informatii bancare pe baza unor suspiciuni justificate", a declarat Josef Proll in urma unei reuniuni a OECD.
Care sunt cauzele acestor schimbari ?
Discutiile din ultima vreme din mijloacele mass-media au vizat luari de pozitie ale reprezentantilor statelor membre ale Uniunii Europene cu referire directa la cooperarea, la nivel administrativ, in ceea ce priveste domeniul taxarii rezidentilor din tarile membre ale Uniunii Europene. “Cauzele care au condus la discutii si propuneri referitor la « relaxarea » strictetii unor state precum Elvetia, Austria si Luxemburg in ceea ce priveste secretul bancar de care sunt tinute institutiile bancare in general, sunt generate de necesitatea de a combate, mai eficient, evaziunea fiscala. Efectul scontat este de a obtine o mai mare transparenta asupra operatiunilor derulate de contribuabili in statele membre”, a declarat Cosmin Stefanescu, avocat senior asociat in cadrul companiei de consultanta, avocatura si audit Mazars Romania.
De altfel, Laszlo Kovacs, Comisarul european pentru taxe si uniune vamala, a inaintat Comisiei Europene, la Bruxelles, la data de 2 februarie, o propunere care se doreste a se materializa intr-o Directiva a Consiliului referitor la cooperarea administrativa in domeniul taxarii.
“Aceasta ar veni ca o consecinta fireasca a unei foarte mari mobilitati a contribuabililor din/in statele membre, a unui numar crescand de tranzactii cross-border si nu in cele din urma, a « internationalizarii » instrumentelor financiare, lucruri care creeaza dificultati statelor membre in ceea ce priveste taxarea corecta si eficienta a contribuabililor”, a detaliat Stefanescu pentru Wall-Street.
Cum a influentat criza financiara ultimele modificari privind secretul bancar ?
Criza financiara determina o nevoie acuta de lichiditati la toate nivelurile economice, ca urmare a blocajelor comerciale din tarile afectate de turbulentele sistemului.“Evident, unele din cele mai afectate bugete care au o acuta nevoie de lichiditati masive, sunt cele ale statelor membre. In acest sens, o taxare mai riguroasa a contribuabililor statelor membre, bazata pe o transparenta imbunatatita, pe mecanisme de schimb de informatii mai rapide si mai simple, este considerata ca fiind oportuna”, a mai declarat specialistul Mazars.
In plus, Comisarul european pentru taxe si uniune vamala considera, in prezentarea de motive din textul propunerii inaintate Comisiei, ca este inacceptabil faptul ca normele legale privind secretul bancar in vigoare intr-un stat membru sa constituie un obstacol in ceea ce priveste evaluarea corecta, de catre autoritatile fiscale dintr-un alt stat membru, a taxelor datorate de catre contribuabilii rezidenti in acesta din urma.
Acelasi text al propunerii mentioneaza posibilitatea ca statele membre sa-si acorde asistenta reciproca in ceea ce priveste recuperarea taxelor datorate de contribuabilii statelor membre. “In acest sens, propunerea are ca scop atat intarirea si imbunatatirea relatiilor de asistenta intre statele membre cu privire la recuperarea taxelor, cat si cresterea ratei de recuperare a acestor taxe care actualmente este extrem de redusa”, a explicat Stefanescu.
Ce informatii pot dezvalui bancile din Romania?
In ce priveste legislatia din Romania, sunt aplicabile prevederile legale privind institutiile de credit si adecvare a capitalului referitor la secretul profesional in domeniul bancar si relatia cu clientela, precum si la schimbul de informatii si secretul profesional.“Astfel, obligatia de pastrare a secretului profesional in domeniul bancar nu poate fi opusa unei autoritati competente in exercitarea atributiilor de supraveghere. Prin derogare de la principiul confidentialitatii informatiilor clientilor, legislatia bancara reglementeaza conditiile stricte in care institutiile de credit supuse legii romane pot decide, in cazuri justificate, furnizarea de informatii, precum si cazuri in care acestea sunt obligate sa furnizeze informatii de natura secretului bancar”, a mai explicat Stefanescu pentru Wall-Street.
Informatiile de natura secretului bancar pot fi furnizate, in masura in care acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate. Exista cateva situatii in care se pot furniza astfel de date, a mentionat Stefanescu.
O prima situatie de acest gen este furnizarea de informatii la solicitarea scrisa a unor autoritati sau institutii ori din oficiu, daca prin lege speciala aceste autoritati sau institutii sunt indrituite, in scopul indeplinirii atributiilor lor specifice, sa solicite si/sau sa primeasca astfel de informatii. Insa trebuie identificate clar informatiile care pot fi furnizate de catre institutiile de credit in acest scop.
Apoi, informatiile mai pot fi eliberate la solicitarea instantelor de judecata, in scopul solutionarii diferitelor cauze deduse judecatii si nu in ultimul rand dupa inceperea urmaririi penale impotriva unui client, la solicitarea scrisa a procurorului sau a organelor de cercetare penala, cu autorizarea acestuia.
“In plus, legislatia aplicabila institutiilor de credit prevede in mod expres ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) poate schimba informatii cu autoritatile competente din alte state membre, potrivit prevederilor legale si ale altor acte normative aplicabile institutiilor de credit, numai daca informatiile primite de respectivele autoritati sunt supuse unor cerinte de pastrare a secretului profesional”, a specificat Stefanescu.
El a mai spus ca, Ministerul Finantelor Publice transmite Comisiei Europene si celorlalte state membre numele autoritatilor din Romania care pot primi informatii confidentiale.
De asemenea, a spus Stefanescu, actul normativ privind prevenirea si sanctionarea spalarii banilor prevede ca bancile, sucursalele bancilor straine si institutiile de credit vor raporta (este deci o cerinta imperativa) Oficiului de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, in cel mult 10 zile lucratoare, efectuarea operatiunilor cu sume in numerar, in lei sau in valuta, a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 15.000 euro, indiferent daca tranzactia se realizeaza prin una sau mai multe operatiuni ce par a avea o legatura intre ele.
Schimbul de informatii cu statele din Uniunea Europeana
In ceea ce priveste legislatia actuala din Romania privind schimbul de informatii confidentiale cu organisme din statele membre, institutiile de credit se pot prevala de reglementarile legale, dar numai cu respectarea cu strictete a tuturor cerintelor impuse de lege.Dintre acestea, Cosmin Stefanescu a subliniat temeiul legal al solicitarii de informatii, identitatea clientului, categoria informatiilor si scopul pentru care acestea se solicita.
”Mai mult de atat, actul normativ mai sus mentionat nu face nici o demarcatie intre rezidenti si nerezidenti in ceea ce priveste secretul bancar”, a conchis Stefanescu.
