O imagine macro dezastruoasa
Scaderea natalitatii din ultimii 20 de ani influenteaza deja structura demografica, iar prognozele pentru urmatoarele decade sunt cel putin ingrijoratoare. „Eurostat estimeaza ca in decurs de 50 ani Romania va ajunge printre primele trei tari cu populatie imbatranita. In 2050, in Romania, o persoana din trei va avea peste 65 de ani. Rata de dependenta pentru varsta a 3-a (adica populatia peste 65 de ani raportata la populatia de varsta activa 15-64 ani) se va tripla, de la 21% in prezent la 65% in 2060”, citeaza raportul anual de analiza si prognoza al SAR.
De unde reiese ca in sistemul de pensii vor fi semnificativ mai multi pensionari si mai putini contributori.
Pentru a gasi rezolvarea si asa destul de amanata a acestor probleme, fondul public de pensii (care este de tip PAYG si deci cel mai expus) trebuie sa devina sustenabil, situatie exact invers decat in prezent.
La aceasta data, sistemul de pensii este deja dezechilibrat, raportul dintre contributori si pensionari fiind deja de aproape 1:1, adica un salariat sustine plata pensiei pentru un pensionar.
„Acest lucru nu poate fi atribuit schimbarilor demografice, deoarece acestea abia de acum inainte face simtite efectele. Avem de-a face cu efectul exclusiv al unor politici nesabuite. Intreaga restructurare economica din anii 90 si dupa s-a bazat pe pensionari anticipate. In loc sa creasca atractivitatea pentru investitii si sa rezolve rigiditatile pietei muncii, guverne succesive au preferat sa impovareze sistemul public de pensii”, potrivit aceleiasi surse.
Apoi, incercarile de echilibrare a bugetului de asigurari sociale, cresterea contributiilor de la sfarsitul anilor ’90 nu a avut alt efect decat iesirea unui numar mare de contributori din economia formala.
„Guvernantii au considerat ca acestea sunt solutii bune, dar efectele pozitive au fost numai aparente si pe termen scurt. Cand se deconteaza costurile reale, devine evident ca solutia a fost extrem de costisitoare si inechitabila”, spun specialistii SAR.
Efectele politicilor lipsite de viziune pe termen lung sunt puternic vizibile in statutul social al pensinarilor de astazi. In 2009, cheltuielile cu pensiile au ajuns la 39 miliarde de euro, reprezentand circa 8% din PIB, spune raportul, adaugand ca aceste cheltuieli sunt aproape la fel de mari cu tot ce s-a cheltuit pentru sanatate si educatie la un loc.
Mai mult decat atat, deficitul fondului a ajuns la 1.5 miliarde de euro, suma care a fost acoperita de la bugetul de stat, marindu-se astfel deficitul bugetului consolidat cu aproape un sfert.
„Pentru acoperirea deficitului neacoperit la fondul de pensii, suma necesara echivaleaza cu majorarea TVA (taxei pe valoarea adugata) la 22% sau cu majorarea cotei unice la 25% sau cu o crestere a impozitului pe profitul firmelor de la 16% la 25%. Mai devreme sau mai tarziu, realitatea va trebui privita in fata, deoarece estimarile FMI arata ca acest deficit se va largi pana la 4 miliarde de euro in 2025”, se mentioneaza in raport.
Iar daca structura actuala a veniturilor bugetare si la fondul asigurarilor sociale se va mentine, va fi nevoie de o supra-taxa TVA de 8% (adica 27% in total) in 2025 pentru a sustine pensiile de stat aflate in plata.
Descurajarea pensionarilor anticipate
Astfel, potrivit raportului SAR, una dintre masuri consta in descurajarea pensionarilor anticipate. O masura desigur nepopulara, dar care ar ameliora efectele sociale nocive ale sistemului nesustenabil al pensiilor de stat.Se discuta foarte mult despre faptul ca nu se poate creste varsta de pensionare deoarece speranta de viata este scazuta in Romania, foarte apropiata de varsta de pensionare. In realitate, speranta de viata, in Romania, la varsta de 65 de ani este aproximativ 14 ani pentru barbati si 17 ani pentru femei.
Asta nu este chiar asa departe de media UE (vezi Fig. 3 si 4), iar tendintele arata ca acest indicator se va ameliora in urmatoarele decenii, urmand sa se apropie de media europeana.
Specialistii SAR explica ca majoritatea sistemelor de pensii din lume sunt structurate in asa fel incat asigura plata pentru circa 15 ani. Daca este luata in considerare varsta standard de pensionare, in momentul de fata, in Romania sistemul de pensii asigura plata pensiilor in medie pentru 15 ani pentru barbati si 23 de ani pentru femei.„Insa daca luam in considerare varsta reala de pensionare, care este de 54 de ani, vedem ca de fapt pensionarii se bucura de beneficiile sistemului public aproape 1/3 din viata. Se ajunge astfel la drepturi foarte generoase, luand in considerare ca Romania este o tara relativ saraca”, detaliaza raportul, adaugand ca angajam aceste costuri in contul generatiilor viitoare, in timp ce mostenirea pe care o lasam in ce priveste situatia financiara a schemei publice este dezastruoasa.
Sursa Tabel: Raportul SAR
Egalizarea varstelor de pensionare intre femei si barbati
Datele demografice mentionate aduc in discutie si masura privind egalizarea varstei de pensionare intre femei si barbati.„Legislatia europeana prevede implementarea progresiva a principiului egalitatii de tratament in domeniul securitatii sociale, cu anumite exceptii si termene lungi pentru aplicare. Schemele publice de pensii pot fi excluse de la principiul tratamentului egal in ce priveste diferentele de varsta de pensionare, daca prin acest lucru se compenseaza o serie de inegalitati sociale de gen”, explica SAR.
In tarile din UE, situatia este amestecata (Fig. 5), dar majoritatea se indreapta spre egalizare. Conform unei directive europene, Statele Membre sunt obligate sa analizeze periodic situatia sociala pe baza careia se poate aplica exceptia de la principiul egalitatii de tratament si sa decida in ce masura aceste exceptii sunt intemeiate.
In Romania, varsta de pensionare pentru femei este cu 5 ani mai mica decat a barbatilor iar acest lucru produce diferente importante in ceea ce priveste valoarea pensiilor.
Diferentele se datoreaza, in parte veniturilor mai mici din perioada vietii active, prin concentrarea femeilor in domenii de activitate si pozitii ierarhice mai prost platite, dar cel mai important factor este iesirea timpurie de pe piata muncii la care se adauga sistemul de puncte utilizat in calculul pensiei, care va penaliza automat pe cei care se retrag mai devreme din actiivtate.
Astfel,spune raporul, femeile care se pensioneaza la varsta standard au o pensie cu 10% mai mica decat barbatii. Mai putini ani de contributii inseamna mai putine puncte si implicit o pensie mai mica.
Totodata, femeile au o pondere mai mare in schemele de pensionare anticipata, iar acest lucru duce la o pensie medie chiar si cu 50% mai mica. Se poate astfel accentua riscul de saracie care este deja mai marepentru femeile peste 65 de ani comparativ cu barbatii de aceeasi varsta.Sistemul de pensii nu impune o varsta obligatorie de pensionare, dar de regula limitele minime au o influenta semnificativa, mai ales daca pensionarea e perceputa ca o alternativa la somaj pentru cei apropiati de varsta pensionarii.
„Un alt motiv invocat in favoarea varstelor diferentiate este rolul jucat de femeie in familie si gospodarie. In prezent, concediul de ingrijire a copilului este considerat vechime in munca, limitandu-se impactul negativ asupra pensiei. Dar asta nu e o solutie pentru inegalitatile din societate, ci un factor agravant, incurajand femeile sa renunte mai devreme la viata profesionala”, mai explica SAR.
Mitul neputintei eliminarii pensiilor speciale
Raportul face o afirmatie vehementa in ceea ce priveste pensiile speciale. Argumentul ca un drept acordat nu mai poate fi retras e fals, potrivit specialistilor SAR, in special cand e vorba de beneficii sociale bazate pe redistributie.Pentru grupurile avantajate, s-au creat legi speciale care, in timp, au construit si consolidat beneficii cu mult peste cele oferite celorlalti producandu-se astfel inegalitati evidente, nejustificate prin prisma contributiei.
„Argumentul rolului special al unor categorii profesionale este 100% discretionar. Se invoca, in special de catre magistrati, ideea ca nu se pot realiza modificari ale legilor de pensionare deoarece se schimba stimulentele oferite la intrarea in profesie, deci se incalca un contract virtual intre individ si stat. Un asemenea argument este nerezonabil deoarece echivaleaza cu blocarea oricarei reforme, in orice domeniu”, se mai spune in raportul SAR pe 2010 subliniind faptul ca argumentul conform caruia un drept acordat nu poate fi retras (idee care, de altminteri, nu este un principiu general de drept) trebuie interpretat cu grija, mai ales cand e vorba de drepturi sociale oferite prin politici publice redistributive, pentru ca altfel apar situatii total aberante.
Potrivit Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), statul dispune de o marja larga de manevra in conturarea politicilor sociale si ca acesta este cel mai in masura sa decida modificarea politicilor sociale pentru a le optimiza in functie de contextul social si economic, inclusiv prin diminuarea valorii pensiei. „Singura zona in care CEDO ar putea interveni este aceea a obligarii statului sa asigure drepturi sociale la un nivel minim in cazul pensiilor foarte mici. Aceasta situatie nu este, in mod evident, aplicabila pensiilor speciale, dupa cum se vede in Fig. 6”, se specifica in raport.Decuplarea pensiei de salariul mediu
„Unul din miturile actuale legate de pensii in Romania se refera la valoarea mica a acestora. In realitate, cei care se pensioneaza la limita de varsta cu stagiu complet de cotizatie primesc in medie o pensie neta de circa 240 de euro, adica 74% din salariul mediu net. Asemenea rate de inlocuire sunt peste pragul saraciei si printre cele mai mari din regiune (Banca Mondiala, 2009). In Europa de Vest se ajunge la asemenea rate de inlocuire doar prin cumularea pensiilor obligatorii cu cele voluntare private (OECD, 2007)”, se arata in raportul Societaii Academice.Existenta multor pensii mici in Romania se explica prin pensionarea frecventa inainte de varsta standard.
Din cele 4.7 milioane de persoane cu pensie de asigurari sociale (excluzand agricultorii si pe cei cu pensii speciale), doar 1.9 milioane indeplinesc toate conditiile de varsta si stagiu de contributie, restul avand o pensie diminuata.
Un studiu alt studiu al OECD a demonstrat ca o rata de 80% din veniturile nete din perioada activa asigura mentinerea standardului de viata la acelasi nivel.
„Aceasta rata de inlocuire a veniturilor nu trebuie insa asigurata doar prin pilonul I (public). Fiecare ar trebui sa economiseasca, direct sau prin sistemele de pensii voluntare. Studii ale Bancii Mondiale8 arata ca rata de inlocuire a sistemului public nu este hotaratoare in pastrarea standardului de viata: oamenii tind sa economiseasca mai mult in tarile cu rate scazute de inlocuire si viceversa”, spune SAR.
In concluzie, eliminarea din legislatie a legarii punctului de pensie de evolutia salariilor poate contribui direct la echilibrarea fondului si indirect la stimularea economisirii. Actualul proiect de lege al guvernului reprezinta un compromis, cresterea punctului de pensie urmand pentru urmatorii 20 de ani sa tina seama atat de inflatie cat si de salarii.
Largirea bazei de impozitare
Poate ca din punct de vedere social, cel mai greu va fi de suportat de romani faptul ca Guvernul trebuie sa faca cumva sa sporeasca sumele incasate, fara a creste totusi contributiile nominale: in anii ’90 cresterea procentului de contributie a dus la scaderea incasarilor. Pentru autorii raportului de analiza si prognoza pe 2010 al SAR, situatia financiara a sistemului de pensii nu poate fi echilibrata suficient de repede aplicand doar masuri de limitare a eligibilitatii si a valorii pensiilor.
„De aceea, este nevoie de largirea bazei de impozitare si de o mai ferma aplicare a prevederilor legale deja existente. Acum legislatia permite utilizarea frecventa a contractelor de prestari servicii sau drept de autor, desi in realitate natura sau durata muncii ar necesita incheierea unui contract complet”, spun ei.
Oricat de neplacut ar fi pentru diverse categoriii in prezent favorizate, spun specialistii SR este nevoie de o dubla abordare din partea guvernului. Pe de o parte, pentru includerea diverselor tipuri de venituri asimilabile unui contract de munca in calculul CAS, iar pe de alta parte, limitarea abuzarii contractelor alternative.
„Propunerile discutate de raport sunt incluse in proiectul de lege propus de Guvern, chiar daca intr-o forma moderata si cu perioade lungi de tranzitie. Daca noua lege nu va reusi sa treaca intr-o forma acceptabila prin Parlament sau va fi sabotata in aplicare prin deciziile instantelor, viitorul este sumbru, chiar si pe termen scurt”, conchide raporul.
