Locul 10 Caderea fulger a bursei americane (Flash crash)

In 2010, investitorii de pe Bursa din New York au trait un adevarat iad cand indicele Dow Jones s-a prabusit cu 1.000 de puncte (circa 9%), pentru ca dupa doar cateva minute acesta sa revina la nivelul initial, scrie therichest.com.

Scaderea de la acel moment a parut sa fie un eveniment unic, insa asa-zise “caderi fulger” au mai existat pana astazi. Cel mai ingrijorator ramane faptul ca nici pana acum nu se stie cauza exacta a evenimentului din 6 mai 2010. Printre teoriile vehiculate sunt ordinele plasate de software-uri de tranzactionare bazate pe algoritmi, sau pur si simplu o eroare umana in urma careia au fost plasate ordine imense in piata.

Locul 9 Panica din 1857

Speculatia era cuvantul de ordine in secolul 19, iar in 1857 subiectul preferat erau caile ferate. Ohio Life and Insurance Company a facut la acel moment o serie de investitii riscante in industria feroviara, in urma carora compania de asigurari s-a prabusit pe bursa si a generat un val de panica pe Wall-Street. Investitorii s-au grabit sa isi retraga banii la acel moment, fapt care in cele din urma a dus la inchiderea a 900 de banci de investitii pana la sfarsitul anului si, in cele din urma, la caderea economiei americane.

Multe persoane si-au pierdut averea in acea perioada, inclusiv presedintele SUA Ulysses S. Grant.

Foto: Shutterstock

Locul 8 Lunea Neagra (Black Monday)

Luni, 19 octombrie 1987, a fost inregistrata cea mai mare scadere zilnica din istoria bursei americane. Piata s-a prabusit cu 22,6% in aceasta sedinta de tranzactionare, asta dupa ce si in zilele anterioare indicii pierdusera circa 8%.

Declaratiile publicate de Guvern in legatura cu deficitul comercial au fost considerate de investitori ca unul dintre principalele elemente care au cauzat “Lunea Neagra”. Spre deosebire de alte crize de pe burse, Lunea Neagr nu a avut urmri grave, in perioada urmatoare nefiind inregistrata nicio recesiune. Totusi, politicienii au invatat ca sa fie retinuti in declaratii atunci cand vine vorba de politica monetara.

Locul 7 Vinerea Neagra (Black Friday)

In mijlocul anilor 1860, givernul SUA avea nevoie de bani pentru a reconstrui tara dupa Razboiul Civil asa ca a inceput sa se imprumute de la populatie prin titluri de stat. Majoritatea oamenilor credeau ca obligatiunile vor fi rascumparate cu aur, asa ca doi indivizi, James Fisk si Jay Gould, au decis sa preia controlul pietei astfel incat sa poata manipula preturile si sa poata face milioane.

Cand cei doi au inceput sa cumpere aur, pretul metalului pretios a explodat (ajungand la maxime care nu au mai fost atinse apoi pana in 1960) iar actiunile s-au prabusit. Afland cele intamplate, presedintele Ulysses S. Grant a pompat aur in economie pana lucrurile s-au stabilizat, insa chiar si asa paguba fusese deja inregistrata, mii de oameni pierzandu-si economiile.

Locul 6 Panica din 1907

Marele Cutremur din San Francisco din 1906 a fost primul moment dintr-o serie de evenimente care au dus in cele din urma la o scadere cu 24% a bursei in mai putin de un an.

Guvernul SUA a fost nevoit sa elibereze cantitati masive de fonduri pentru reconstructia orasului. Ajutorul de stat venit in contextul majorarii dobanzilor in Anglia a dus la o scadere constanta a actiunilor. Situatia a devenit cu adevarat neagra dupa prabusirea pietei cuprului si dupa ce o oferta de obligatiuni a orasului New York a esuat. Anul de panica 1907 a dus in cele din urma si la infiintarea Rezervei Federale a SUA, in 1913.

Locul 5 Panica din 1819

Prima recesione inregistrata in istorie isi are radancilie in razboiul SUA impotriva Marii Britanii din 1812. Totul a inceput de la pretul bumbacului si de la reducerea creditarii. Bancile erau adesea fortate in acea perioada sa lichideze ferme pentru a-si recupera banii din imprumuturile neplatite, problemele cele mai mari fiind inregistrate in sudul si vestul Statelor Unite. Andrew Jackson a fost ales presedinte al SUA din cauza panicii din 1819.

Foto: Shutterstock

Locul 4 Recesiunea din 1990 - 1991

Aproximativ 1.000 din cele 3.200 de asociatii de economisire si imprumut din SUA au falimentat in anii ’80, fapt care a dus la prabusire pietei imobiliare la sfarsitul acestui deceniu (asociatiile acordau credite ipotecare). Mai mult, in 1990, SUA a invadat Irak, iar ca urmare preturile petrolului au explodat. Dobanzile mai mari nu au reusit sa rezolve situatia. Recesiunea din 1990 – 1991 a aratat cat de importante au devenit bursele pentru “sanatatea” economiei.

Foto: Shutterstock

Locul 3 Bula dot-com

Internetul a intrat in mediul comercial in 1995, iar pana in anul 2000 lumea a fost innebunita de acest nou fenomen. Sume incrediile de bani au fost investite in afaceri IT, fara ca acestea sa ofere perspective clare de profit . In luna mai 2000 bula s-a spart si milioane de dolari s-au evaporat din conturile investitorilor. Bursa Nasdaq a pierdut 78%, de la 5.046 puncte la 1.114 puncte, nivelul initial fiind reatins abia 15 ani mai tarziu.

Locul 2 Piata "bear" din perioada 2007 2009

Prabusirea pietei imobiliare americane in 2007 a fost motorul cele mai recente crize financiare globale. Expertii au dat vina pe sistemul economic dar si pe doi presedinti americani: George Bush Jr., si Barack Obama. Indiferent de motive, caderea pietei a facut mii de someri in randul americanilor, o parte din acestia ajungand sa isi piarda si casele.

Guvernul SUA a salvat bancile considerate prea mari pentru a fi lasate sa cada si, de asemenea, a adoptat o serie de reglementari incercand sa evite asemenea situatii in viitor.

Locul 1 Prabusirea Wall Street in 1929 (inceputul Marii Depresiuni)

Marea Depresiune a inceput in 1929, dupa prabusirea Bursei de la New York, toate crizele ulterioare fiind comparate cu acest moment din istoria omenirii. La inceputul lui 1929, preturile actiunilor pe majoritatea burselor se aflau la maxime istorice. La acel moment au aparut insa si primele probleme structurale in economii. Atfel, cresterea economica in SUA a franat, in vreme ce Marea Britanie s-a confruntat cu deflatie si o rata a somajului foarte ridicata.
Milioane de oameni au pierdut tot ce aveau, in vreme ce bancile care nu au dat faliment au refuzat pentru lungi perioade de timp sa mai acorde credite.