Evolutia BVB de ieri a fost fireasca, dupa vestile bune primite din SUA
Prima sedinta BVB a acestei saptamani a adus cresteri usoare, pe fondul unei lichiditati in scadere, dar vizibil mai mari fata de lunile precedente.Indicele BET a crescut cu 2,01%, pana la 4.761,66 puncte, in timp ce BET-C a urcat cu 1,92%, pana la 3.600,66 puncte. Indicele BET-FI a castigat 2,17%, ajungand la 28.700,05 puncte. Lichiditatea pietei a fost de 10,4 milioane de euro.
“Nu ma mai astept la volatilitatea excesiva pe care am avut-o saptamana trecuta. Astfel de sedinte se intampla o data la 10 ani”, a declarat, pentru Wall-Street, Adi Lupsan, director general adjunct la Intercapital Invest (foto).
Iulian Panait, presedintele KTD, a explicat ca evolutia din sedinta de ieri a bursei a fost normala, el asteptandu-se chiar la corectii.
“Reactia la planul de salvare anuntat de SUA a fost foarte buna, este practic suma reactiilor tuturor celor care analizeaza. Investitorii importanti au reactionat bine”, a mai spus Panait.
Indicele BET-XT a urcat ieri cu 2,08%, pana la 501,56 puncte, iar indicele BET-NG a crescut cu 0,29%, pana la la 683,83 puncte.
Evolutia BVB in perioada urmatoare va depinde tot de pietele internationale.
“ Daca afara se va confirma stabilizarea pietelor financiare, acelasi lucru se va intampla si la noi. In schimb, daca se vor confrunta din nou cu pierderi si vor atinge noi minime, si BVB va ecolua in sens negativ”, a mai spus Adi Lupsan.
Inca exista tensiune in piete, dublata si de asteptarea rezultatelor financiare
Cu toate acestea, pietele financiare sunt in continuare tensionate, iar ingrijorarea privind posibilitatea unor noi falimente inca planeaza, dupa esecul ultimelor mari banci de investitii de pe Wall-Street.Specialistii spun ca dupa ce va trece efectul vestilor date de administratia SUA, va urma impactul dat de rezultatele financiare, care nu sunt foarte optimiste.
“Dupa ce va trece efectul acestor stiri, piata se va orienta dupa rezultatele financiare ale companiilor, care vor fi slabe, dupa parerea mea. Deci nu ne putem astepta la un trend crescator agresiv, ci mai degraba la o perioada de consolidare, in care sa fie si cresteri si scaderi pe toate pietele financiare”, a mai spus Iulian Panait.
“Un alt mesaj important va fi dat de rezultatele financiare pe care companiile si le vor raporta. Acesta va fi un factor foarte important, prezent in piata de la inceputul lunii octombrie”, crede Lupsan.
In deschidere, bursele americane au afisat scaderi de 1-2 procente pe majoritatea indicilor. Indicele American Dow Jones afisa pierderi de 1,81%, in timp ce S&P si Nasdaq scadeau cu peste 2%.
In sedinta BVB de ieri, actiunile SIF Oltenia au atras cea mai mare lichiditate din piata, de 5,93 milioane lei, iar pretul lor a crescut cu 2,05%.
Titlurile SIF Moldova s-au scumpit cu 2,21%, in urma unor schimburi de 4,25 milioane lei, in vreme ce actiunile BRD SocGen s-au scumpit cu 5,22%, in urma unor schimburi de 4,23 milioane lei.
Tranzactiile cu actiuni SIF Transilvania au insumat 3,8 milioane lei, iar titlurile s-au scumpit cu 2,08%, la cotatia de 0,735 lei, in timp ce actiunile Erste Bank (EBS) au atras un rulaj de 3,45 milioane lei, iar pretul lor a crescut cu 2,12%.
Schimburile cu unitatile de fond ale STK Emergent au insumat 1,73 milioane lei, fiind cotate la 102 lei/titlu, dupa ce in oferta un titlu STK s-a vandut cu 281 lei.
Planul pentru sectorul financiar american ar fi de 700 de miliarde de dolari
Administratia americana a facut public planul de 700 de miliarde de dolari care vizeaza sa puna capat crizei grave de incredere de pe pietele financiare, cerand Congresului sa ii permita sa cumpere creantele riscante pentru a relansa acordarea de credite, relateaza NewsIn. “Planul de salvare anuntat de presedintele SUA se afla inca la nivel declarativ. Suma anuntata este buna, dar e departe de a acopri toate pierderile din sistemul financiar.
Pe termen scurt, stirea are un impact pozitiv. Pe termen lung, depinde de ce va urma, daca va fi aprobata de congres. De la nivel declarativ la nivel factic este o diferenta foarte mare”, ne-a declarat directorul adjunct al Intercapital, Adi Lupsan.
Planul administratiei Bush, in prezent in curs de negociere cu legislativul, acorda timp de doi ani Trezoreriei autoritatea sa recupereze activele legate de credite ipotecare, care se afla la originea crizei financiare, dar si "alte active, in masura in care este necesar".
"Trezoreria va avea autoritatea de a emite titluri in valoare de 700 de miliarde de dolari pentru a finanta cumpararea de active" nevandabile, a explicat departamentul, la aproape 24 de ore dupa ce a prezentat proiectul de lege Congresului.
Presedintele George W. Bush le-a explicat sambata americanilor ca sumele fara precedent implicate, care vor ridica datoria americana la aproximativ 11.300 de miliarde de dolari, sunt necesare pentru a evita costul si mai ridicat pe care l-ar avea o criza generalizata. "Sunt convins ca aceasta abordare curajoasa va costa mult mai putin familiile americane decat alternativa", care consta in a nu interveni. "Dar sunt convins ca aceasta abordare curajoasa va costa mult mai putin familiile americane decat alternativa", a afirmat el, evocand riscurile desfiintarii "masive" de locuri de munca, ingreunarii acordarii de credite de consum sau al unei continuari a deteriorarii situatiei de pe pietele imobiliare.
Secretarul Trezoreriei, Paulson, care, potrivit planului, va hotari ce active vor fi cumparate si institutiile financiare vizate, urmeaza sa participe duminica la numeroase emisiuni televizate, pentru a explica masurile propuse.
Planul guvernamental a fost anuntat dupa o saptamana marcata de panica si apoi de euforie la burse, cu interventii in cascada ale administratiei Bush, care a permis falimentul bancii Lehman Brothers, a nationalizat, practic, AIG si a adoptat o serie de masuri cu efect pe termen scurt, destinate linistirii investitorilor si favorizarii lichiditatii pietelor.
Bursele europene sufereau corectii, pe fondul ingrijorarii privind viabilitatea planului SUA
Titlurile marilor firme listate la bursele europene au suferit corectii importante ieri, ieftinindu-se in medie cu 1,9%, dupa cresterea record din sedinta anterioara, ca urmare a indoielilor legate de planul american de masuri menit sa salveze sectorul financiar, scrie NewsIn.Indicele pan-european FTSEurofirst 300 a celor mai importante companii din Europa a inchis in scadere cu 1,9%, la 1.128,58 puncte, dupa ce urcase cu peste 8% in sedinta de vineri.
Bancile au avut cea mai mare contributie la evolutia indicelui. Astfel, titlurile bancii britanice HSBC au pierdut 5%, iar cele ale grupului francez Societe Generale s-au ieftinit cu 4%
Analistii spun ca se ridica mai multe semne de intrebare in legatura cu planul de masuri de 700 de miliarde de dolari al autoritatilor americane, iar unii membri ai Congresului cer unele schimbari ale propunerilor.
Producatorul de ciment Holcim a fost printre cei mai marti perdanti ai zilei, actiunile sale pierzand 18% dupa ce concurentul rus Eurocement a cumparat un pachet de 6,5% din Holcim, dar a precizat ca nu vrea sa cumpere grupul elvetian.
Totusi, evolutia de de ieri a titlurilor Holcim este pusa de traderi pe seama unei greseli de tranzactionare la sfarsitul sedintei de vineri, care a urcat cotatia cu 20% in ultimele minute. Bursa elvetiana a exclus, insa, aceasta posibilitate.
Pe marile piete europene de capital, indicele Footsie-100 al principalelor titluri listate la bursa londoneza a inchis sedinta in scadere cu 1,41%, la 5.236,26 puncte, dupa cresterea record de vineri, de 8,84%.
Indicele CAC 40 al bursei pariziene a pierdut 2,34%, la 4.223,51 puncte, iar indicele Dax - al celor 30 de actiuni-vedeta listate la Frankfurt - a scazut cel mai putin ieri, cu 1,32% pana la 6.107,75 puncte.
Federal Reserve a preluat conducerea Goldman Sachs si Morgan Stanley
Bancile de investitii Goldman Sachs si Morgan Stanley, ultimii doi giganti de investitii independenti de pe Wall Street, se vor transforma in banci cu o structura de tip holding, supuse unor reglementari mai stricte din partea Federal Reserve. Cele doua firme au cerut aceasta schimbare, chiar daca Congresul si administratia Bush doresc introducerea planului de salvare a sectorului financiar in valoare de 700 miliarde dolari.
Dupa transformarea in banci de tip holding, Goldman Sachs si Morgan Stanley se vor supune unor reglementari mai aspre si unei supravegheri mult mai atente din partea mai multor agentii guvenamentale, dupa ce, pana in prezent, erau supravegheate doar de agentia de reglementare a pietei de capital din Statele Unite (SEC). Cele doua banci de investitii vor semana mai mult cu bancile comerciale asumandu-si riscuri mai mici si rezerve mai mari de capital.
Problemele de pe Wall Street au ridicat intrebari in legatura cu capacitatea celor doua banci de a supravietui in lipsa unor finantari mai ieftine, din partea bancii centrale.
Federal Reserve a aratat ca accesul direct la credite acordat celor doua banci va contribui la cresterea lichiditatilor celor doua firme, necesara trecerii la administrarea fondurilor in cadrul unei institutii de tip holding.
Actiunile Morgan Stanley s-au depreciat cu 69%, saptamana trecuta, iar cele al Goldman Sachs cu 16%.
