Am putea asista la cea mai cumplita depresie a ultimilor 100 de ani

Specialistii in piete de capital au inceput sa faca diverse comparatii intre criza cu care ne confruntam acum si Mare Depresie din 1929-1933. Pasionat de istorie financiara si de crize, Adi Lupsan ne-a comparat crizele ultimului secol.

Ultima criza a fost intre anii 2001-2003, fiind declansata de dot-com-uri, un sector de industrie din SUA, dar nu reprezentativ pentru piata americana. “A continuat cu o criza emotionala generata de evenimentele de la 11 septembrie 2001 si s-a finalizat cu o criza pe America Latina. Indicii Dow Jones si S&P au scazut cu aproximativ 45 de procente. Atunci recesiunea a durat mai putin de an, a fost de natura inflationista, fiind vorba de o criza de sectoare”, a explicat Lupsan.

In anii ’70 a fost criza petrolului, care s-a finalizat undeva prin anii ’80. Atunci, indicii au cazut cu 40-50 de procente, ne-a mai spus directorul adjunct al Intercapital.

Invers cronologic, a urmat criza anilor 50-60, dar care nu a fost foarte importanta pentru istoria financiara.

“In cazul crizelor inflationiste, chiar daca pietele de capital intra pe un trend descendent pronuntat, accesul la produse financiare devine scump, cresc costul de finantare si pretul petrolului si al marfurilor, deci consumatorul sufera cel mai mult”, explica acesta.

Fenomenele din ultima perioada sunt similare cu cele din anii ’30. “Petrolul si marfurile vin pe un trend descendent, preturile scad, deci povara va fi la producator. Acesta va fi fortat sa scada pretul. In 1929, multi producatori preferau sa arunce produsele decat sa le vanda la un pret foarte mic, pentru ca erau constienti ca daca vand la preturi asa scazute nu fac altceva decat sa le duca si mai mult in jos”, a spus Lupsan.

Cu siguranta, o depresie economica este mult mai dureroasa si, din pacate, sunt semnale date de unii analisti extremi ca am putea asista la o astfel de crize.

“Petrolul este la 50-60 de dolari pe baril, daca toate fenomenele acestea vor continua si in urmatoarele 6-8 luni, sentimentul meu personal este ca, la nivel de piete globale, am putea asista la cea mai cumplita depresie de care au avut parte pietele financiare in ultimii 100 de ani”, a declarat Adi Lupsan.

Acesta a mai spus ca sunt si analisti care spun ca lucrurile nu vor ramane in zona actuala, petrolul si piata de commodities o sa creasca si e posibil ca si politicile macro sa se schimbe.

“Asistam la un fenomen extrem de complex care va atinge un maxim in urmatorul an. Face parte din istoria financiara, chiar daca acum este foarte actual”, a mai spus brokerul.

O alta asemanare intre criza actuala si cea din ’29 este bula speculativa. “Atunci, tranzactiile in marja erau de 10%, oamenii luau imprumuturi si duceau pe bursa. Acum, am asistat tot la un leverage, s-a creat o industrie completa a fondurilor de investitii, care au luat bani din banci si au dus in piata de capital”, explica Lupsan.

Departajarea jucatorilor se face in momente de criza

Departajarea jucatorilor se face in momente de crizaUn aspect important al crizelor de asemenea amploare, care va fi mult mai vizibil in cativa ani, este departajarea jucatorilor de pe o piata.

“Anul acesta s-a vorbit de disparitia a trei banci foarte mari ale Americii, dar nimeni nu mentioneaza ca au ramans doua banci foarte puternice. In cativa ani, cand se va termina criza si vom intra pe un trend ascendent, acesti jucatori vor avea foarte mult de castigat. Practic, asta face criza, o departajare neta intre jucatori. Un procent foarte mic castiga din criza, chiar daca nu se vede imediat, si cea mai mare parte dintre ei sufera”, ne-a declarat Lupsan.

Pana de curand, in Romania am vorbit de o criza la nivel mediatic, fiind reala doar in pietele financiare.

“Bursa a inceput de anul trecut, asistam la o criza a sistemului bancar, apar si primele semne din economia reala – mii de concedieri, al carui numar se va mari in urmatoarele luni”, explica Lupsan.

Acesta considera ca efectele vor fi amplificate pentru ca suntem o piata emergenta, avem un deficit de cont curent foarte mare si investitiile directe vor suferi o dinamica negativa destul de accentuata.

“Acum este cat de cat ok, dar stau si ma intreb cum va fi peste un an, la nivel macroeconomic”, spune acesta.

In piata, majoritatea suntem intr-o stare de semi-anestezie

Falimentul Lehman Brothers este considerat de multi momentul de varf al acestei crize financiare, cel putin pana in acest moment. Chiar Peter Peterson, cofondatorul Blackstone, spunea in acea zi: “Sunt in afaceri de 35 de ani, iar acestea sunt cele mai extraordinare evenimente pe care le-am vazut vreodata".

“Momentul Lehman Brothers a aruncat la suprafata pierderile uriase, care pana atunci nu fusesera foarte vizibile. A fost punctul de pornire, a scos in fata toata zona gri pe care toti o simteau de un an inainte”, spune Adi Lupsan.

Sentimentele oamenilor din piata sunt mai greu de identificat acum. “Toti suntem acum intr-o stare de semi-anestezie, daca nu anestezie totala”.

Directorul adjunct al Intercapital sustine ca in piata Americana, semnalele au fost date din timp, piata a cazut de la maxime pana la 15 septembrie cu 20%. Nu parea o cadere foarte mare, mai spune Lupsan, dar cine a studiat crizele stie ca pierderile medii sunt de 30%.

“Cand am vazut o cadere de 15% pe America mi-am dat seama ca trebuie sa mai scada cel putin 30-40% ca sa punem probelma de final de criza. In momentul falimentului LB, volatilitatea pe toate pietele globale s-a triplat. Din acel moment pana in minimele din octombrie, piata a mai cazut cu inca 35%. Practic, am avut -20 de procente intr-un si dupa faliment inca 35%”, explica acesta.

Situatia delicata in Romania poate dura mai mult de un an

Situatia delicata in Romania poate dura mai mult de un anEste nevoie de o singura comparatie ca sa ne dam seama cat de departe suntem de americani: PIB-ul Romaniei este de aproximativ 150 miliarde de dolari, in timp ce planul de bailout al SUA este de 700 miliarde de dolari.

“In America, criza a inceput acum un an. Somajul acolo este de 6% acum, dar sunt estimari ca va urca pana la 10%. La noi este diferit, suntem piata emergenta, depindem de finantarile externe, iar ultimele retrogradari de rating le-au scumpit foarte mult. Din pacate, primele efecte apar in economia reala. Jucatori mari precum Mital Steel, Dacia sunt dependenti de exporturile pe o piata matura, care deja s-a comprimat. Aceste efecte se vor duce intr-o piramida rapida pentru ca multe alte companii medii si mici sunt dependente de acesti colosi”, explica Adi Lupsan.

Acesta ne-a mai spus ca in perioada ianuarie-martie este posibil sa avem un flux de informatii negative, poate chiar varful crizei.

Este mai greu sa trecem prin aceasta criza, mai ales ca pana acum, Romania nu a trait nicio criza reala. “Pana in anii ’90 am fost o tara socialista, nu am fost cuplati cu alte crize. De la Revolutie pana in 2000, toti ne-am obisnuit cu mega inflatie. Pana in 2007, insa, am beneficiat de niste avantaje, am simtit in buzunarul nostru un trend ascendent. E mai greu acum, multi ne-am invatat intr-un confort, in mare parte din surse imprumutate, care ar putea sa ne coste mult. Singura recomandare este prudenta”, afirma Lupsan.

Crizele financiare sunt de departe cele mai dureroase, efectele reale se vad cu intarziere de la momentul declansarii si este posibil sa dureze si un an, un si jumatate.

“O situatie delicata in Romania se poate intinde pe un an de zile, partile cele mai sensibile sunt deficitul de cont current si cel bugetar, chiar daca este posibil sa avem o inflatie de doua cifre”, estimeaza directorul adjunct al Intercapital.

Finalul crizei va echivala cu schimbarea fundamentelor economice

Finalul crizei va echivala cu schimbarea fundamentelor economiceMulti analisti sustin ca aceasta criza va aduce moartea capitalismului. Lupsan sustine aceasta teorie, desi, in opinia sa, acest curent ideologic si politic nu se va termina, ci doar se va schimba din fundamente.

De fapt, toate crizele acestui secol au adus schimbari ale teoriilor economice.

“Criza din ’29 l-a adus pe John M. Keynes, care a venit cu teoria ca interventia statului ajuta economia. La vremea respectiva era viabila, statul creeaza locuri de munca, proiecte si economia creste”, ne impartaseste Lupsan.

In anii ’40, vine Bretton Woods, care a remodelat gandirea mondiala. Conform teoriei sale, nicio moneda nu mai era convertibila in aur, in afara de dolar, care a devenit de atunci moneda de referinta.

“Criza petrolului a evidentiat ideea ca modelul lui Keyns nu mai functiona – o economie in care nu ai suficienta marja de elasticitate nu era in regula. Atunci, Milton Friedman, parintele scolii din Chicago, spunea ca avem nevoie de o economie liberala, sa lasam cererea si oferta sa se confrunte si sa gaseasca singure punctul de echilibru”, a explicat brokerul.

Acest curent, neoliberalismul, a functionat pana acum un an si jumatate.

“In ultimul timp au aparut destule semnale – FED si bancile centrale care se implica, premiul Nobel luat de un neokinesist, multi analisti emit opinia ca statul este salvarea economiei. Nu m-ar mira ca dupa aceasta criza fundamentele economice sa se schimbe radical, sa asistam la piete excesiv de reglementate, la interventia statului in economie”, ne-a mai explicat Lupsan.

Situatia delicata a Bursei va maturiza investitorii

Situatia delicata a Bursei va maturiza investitoriiIstoria a demonstrat ca, in general, cultura investitionala se maturizeaza foarte bine in context de criza.

Adi Lupsan povesteste ca experienta crizei de pe bursa din 1997-1999 l-a ajutat sa devina mai prudent si l-a maturizat din punct de vedere investitional.

“Bursa romaneasca este tanara, prima criza a fost in ’97-’99 si de atunci am devenit mai prudent. Anul acesta am anticipat ca urmeaza ceva dificil, pentru mine a contat foarte mult experienta de atunci”, afirma acesta.

In acea perioada la Bursa era un numar de jucatori destul de limitat, ne spune Lupsan. Vanzarea era facuta de cuponari, iar cumpararea de cateva fonduri de investitii, nu exista un segment de retail reprezentativ.

“Din pacate, pe criza actuala multi investitori au pierdut multi bani. Cred ca aceste 100.000 de persoane care investesc in piata de capital si care au simtit in plin criza actuala vor fi mult mai prudenti. Cu siguranta isi vor recupera pierderile, dar vor fi mai precauti, mai inspirati, mai profesionisti”, a mai spus acesta.

In aceste momente se reitereaza un sfat, o regula nescrisa a investitiei la Bursa – sa nu se investeasca bani imprumutati sau sume importante din economiile fiecaruia.

“Poate cel mai delicat aspect in munca de broker este ca noi suntem interfata intre ceea ce se intampla la bursa si clienti. Noi vedem foarte bine starile si sentimentele lor si pot sa va spun ca anul acesta a fost cel mai greu”.