Ce inseamna riscul valutar si cum poate fi transferat
Iulian Lupu (foto) lucreaza la Bursa de Valori Bucuresti din 2006, alaturandu-se colectivului care s-a ocupat de demersul institutiei de a crea o piata de instrumente financiare derivate. De trei saptamani ocupa pozitia expert financiar-bancar in departamentul de tranzactionare si supraveghere piete reglementate.Expertul considera ca riscul valutar reprezinta unul din particularitatile aduse de trecerea Romaniei de la economia socialista la una de piata.
“Inainte de 1989, cursul valutar era stabilit, intr-o anumita perioada, de Marea Adunare Nationala (organismul legislativ unicameral al Republicii Populare Romane si al Republicii Socialiste Romania in perioada 1948-1989, n.red.). Trecerea la economia de piata a insemnat concurenta, initiative economice, iar companiile au fost puse in situatia, printre alte provocari, de a inregistra pierderi sau castiguri prin prisma riscului valutar”, explica Lupu.
Astfel, riscul valutar al unei companii implica atat avantaje, cat si dezavantaje obtinute din cresterea sau scaderea cursului, astfel incat o companie este pozitionata in randul speculatorilor daca riscurile sunt asociate cu o piata financiara.
“Oricine este speculator daca are de pierdut sau de castigat din fluctuatia cursului valutar. Probabil ca nu realizam, dar companiile, statul, institutiile si chiar si noi, ca persoane fizice speculam pe cursul de schimb, intrucat suntem afectati sau avantajati de cursul valutar, din pozitia de utilizatori de servicii de telefonie mobila, prin faptul ca factura este calculata in euro, iar plata se efectueaza in lei, sau prin faptul ca pretul pe care il platim pentru carburanti este stabilit in functie de pretul petrolului de pe pietele internationale (Londra)”, a continuat Iulian Lupu.
”Daca acceptam riscul valutar si se intampla sa avem avantaje de pe urma lui, trebuie sa ne asumam si situatia opusa, de a pierde. Exista voci care blameaza riscul valutar doar cand inregistreaza pierderi, deoarece cursul nu evolueaza in favoarea lor. Dar pana la urma, aceasta este o reactie normala”, declara Lupu.
Una din temele de mare interes care vor fi abordate la conferinta din data de 26 martie se refera la solutiile oferite companiilor pentru identificarea expunerilor valutare. In gestionarea riscului valutar, este foarte important sa putem identifica riscul valutar pentru a evita consecintele rezultate din asumarea acestuia.
Companiile care inregistreaza in prezent pierderi pentru operatiunile anterioare nu mai au posibilitatea sa apeleze la o solutie, singura metoda de gestionare a riscului valutar este aceea de a actiona preventiv astfel incat influenta viitoare a cursului valutar sa nu fie vizibila in rezultatele exercitiului financiar.
“Odata cu aparitia instrumentelor similare „politelor de asigurare” in sistemul economic si financiar se aplica un concept asemanator vechiului proverb <<Sa-ti faci vara sanie si iarna caruta>>. Cand iti este bine, sa te gandesti ca lucrurile se pot intoarce impotriva ta”, sustine Iulian Lupu.
Fiindca problematica riscului valutar este mai actuala ca oricand, in data de 26 martie 2009, Asociatia Brokerilor organizeaza Conferinta Pietei de Capital cu tema « Cursul Valutar si Criza economica . Solutii pentru companiile expuse la riscul valutar », la care Wall-Street.ro este partener media. In cadrul evenimentului vor fi dezbatute subiecte precum riscul valutar si strategii de transfer ale acestuia folosind instrumentele financiare derivate.
Cum ajuta hedging-ul o companie expusa la risc valutar
Termenul de “hedging” provine din engleza si este folosit in limba romana, cateodata impropriu, cu sensul de “acoperire a riscului”.“Trebuie scapat de risc, daca acesta are o conotatie negativa. Am sa asociez riscul cu un gunoi, care nu trebuie acoperit cu presul, pentru ca astfel nu dispare. Un om gospodar depoziteaza gunoiul in locurile destinate acestui scop, si de acolo este preluat de firme care se ocupa de prelucrarea si reciclarea deseurilor. Activitatea acestor firme consta in preluarea gunoiului si, din aceasta activitate, au profituri consistente. Acest exemplu este valabil si pentru risc. Riscul nu se acopera, ci se transfera unor firme sau persoane care sunt dispuse sa si-l asume si sa fie speculatori in acte in regula”, a continuat expertul BVB.
Rolul speculatorilor pe pietele de instrumente financiare derivate este tocmai acela de a prelua riscurile de la hedgeri, in dorinta de a obtine profituri din evolutia pretului.
Astfel, prin intermediul hedging-ului, dorinta de a specula prin deschiderea pozitiilor se intalneste cu intentia companiilor de a transfera riscul dat de evolutia cursului valutar.
“In Statele Unite, instrumentele derivate sunt considerate ca fiind o industrie, iar instrumentele derivate se impart in doua mari categorii: instrumente standard – se gasesc la burse, dar si instrumente ajustate la nevoi specifice – piata OTC, la ghiseu. Lichiditatea instrumentelor financiare derivate tranzactionate la bursa este creata de speculatori si hedgeri, in timp ce pentru instrumentele de piata OTC contrapartea este o banca”, a explicat Lupu.
El a constatat ca in ultima perioada foarte multe banci sunt interesate de accesul la sistemul de tranzactionare al BVB, considerand ca este o miscare facuta de participantii la piata pentru a se intalni cu posibilii actori din economia reala care vor sa apeleze la operatiuni de hedging.
Dupa 20 de ani de economie de piata, valentele derivatelor trebuie intelese
Nu exista o statistica a companiilor care fac hedging la BVB, dar Iulian Lupu sustine ca sunt multi manageri care au folosit instrumentele financiare derivate.“Nimeni nu raporteaza Bursei scopul unei tranzactii. Ceea ce stim insa cu siguranta este ca au fost mai multe SSIF-uri care au solicitat Bursei de Valori Bucuresti lansarea contractelor futures pe valute si au sustinut ca vor aceste contracte pentru ca au clienti care vor sa efectueze operatiuni de hedging, ceea ce sugereaza faptul ca au avut clienti care sa fi folosit instrumentele”, a declarat el.
Apetitul investitorilor pentru derivatele de la BVB este in crestere.
“Toti simtim ca se poate mai mult. Lichiditatea derivatelor la BVB are perspective incurajatoare, spun aceasta tinand cont si de faptul că si pe piata OTC se incurajeaza o crestere a lichiditatii pentru aceste instrumente. Chiar BNR incerca sa sugereze ca institutiile de credit ar trebui sa extinda gama de servicii si produse oferite clientilor interesati de solutii si instrumente pentru gestionarea riscurilor valutare”.
Inainte de a vorbi de riscurile instrumentelor derivate, Lupu a mentionat riscurile unei institutii financiare.
Astfel, riscul de credit, de piata, de lichiditate si cel operational sunt prezente la toate institutiile din domeniul financiar. Aceste riscuri se regasesc in normele juridice referitoare la adecvarea capitalurilor si la riscurile institutiilor financiare si sunt elaborate de autoritatile de reglementare si supraveghere .
“Instrumentele derivate tranzactionate la bursa trebuie, in baza prevederilor legislatiei pietei de capital, sa beneficieze de o contraparte centrala. Contrapartea Centrala actioneaza ca un garant intre institutiile financiare si este o adevarata minunatie a mediului financiar. ”
Principalul risc al instrumentelor financiare derivate este riscul de credit dat de obligatiile institutiilor financiare care tranzactioneaza derivate. Acest risc genereaza un sistem de garantii pe care le pun cei care tranzactioneaza.
Intotdeauna este loc de mai bine
Expertul BVB ne-a declarat ca Bursa are in plan multe proiecte, iar lansarea acestora se realizeaza gradual, astfel incat implementarea sa fie receptionata de catre clienti si intermediari.“Niciodata nu trebuie sa fii multumit de ce ai, intotdeauna se poate mai mult. Piata instrumentelor financiare de la BVB este o piata tanara. Modul in care trebuie vazuta bursa de catre investitori presupune eliminarea unei idei preconcepute – aceea ca la Bursa cumperi actiuni, astepti sa creasca pretul actiunilor, vinzi actiunile si inregistrezi profit. Bursa este un supermarket de instrumente si servicii financiare, asigurand, printre altele, oferte publice, obligatiuni, titluri de stat, derivate”, spune Lupu.
El a declarat ca este loc de mult mai bine atat pentru actiuni, cat si pentru celelalte instrumente financiare tranzacţionate la BVB, cum sunt derivatele, obligatiunile si titlurile de stat.
“In piata de capital regasim o dubla relatie, bursa – intermediar si intermediar – clienti. E loc de mult mai bine, de mai multe instrumente financiare derivate precum contractele options sau contractele futures avand ca activ suport rata dobanzii. Avem multe lucruri in plan, am vrea sa le facem de maine. Dar implementarea acestora se realizeaza in timp, pe masura ce creste interesul fata de instrumentele derivate. Pe masura ce instrumentele actuale capata lichiditate, se vor dezvolta incet-incet si altele”, a mai spus expertul financiar al Bursei.
Iulian Lupu parintele pietei de instrumente financiare derivate din Romania
Originar din Sibiu, Iulian Lupu a avut primul contact cu piata financiara in 1997, la Bursa de Marfuri din Sibiu.Prima specializare este cea din inginerie, dar a devenit interesat de bursa dupa ce a facut un curs de broker, in cautarea unei surse de finantare pentru niste brevete de inventie proiectate alaturi de tatal sau.
In 1998 s-a alaturat colectivului BRM, care avea dezvoltat un proiect de lansare a pietei de instrumente financiare derivate
“Vreau sa cred ca aportul meu a fost substantial in acest demers, oricum toate realizarile au fost alaturi de multi alti specialisti in domeniu. Pe 18 noiembrie 1998 am lansat primele contracte futures si la BRM. La inceput am fost directorul Pietei la Termen si cu Optiuni, apoi directorul Pietei Futures si cu Optiuni si, ulterior, directorul Casei de Compensare. Dupa 2004 am fost avizat de CNVM ca director executiv al casei de compensare a Bursei Romane de Marfuri, organizata ca departament.
In 2004, odata cu aparitia Legii 297 privind piata de capital bursele de marfuri nu mai puteau administra si piete spot de marfuri si piete de derivate.
Dupa aparitia legii, BRM a trebuit sa aleaga ori piata spot ori derivate, alegand prima varianta.
“Aceste momente din 2006 s-au suprapus cu propunerea lui Stere Farmache de a ma alatura Bursei de Valori Bucuresti, pentru a face parte din colectivul care se ocupa de lansarea pietei de instrumente financiare”, spune Lupu.
Pe langa pozitia de expert-financiar la departamentul de tranzactionare si supraveghere piete reglementate de la BVB, Iulian Lupu este si expert financiar la Casa de Compensare Bucuresti, la departamentul operatiuni.
