Cum se intersecteaza bursa cu piata de M&A in Romania?

Ponderea bursei in piata de M&A este foarte scazuta

In primul trimestru din 2009 s-au incheiat 4 tranzactii de M&A pe piata de capital, in timp ce in cursul anului trecut, s-au realizat 17 deal-uri, conform datelor furnizate de Raiffeisen Investment.

„Din punctul nostru de vedere, pragul de semnificativitate este dat de procentul achizitionat. In general consideram ca transferul unui pachet mai mare de 5% ar reprezenta o tranzactie de alta natura decat o investitie speculativa realizata pe considerente de diversificare a portofoliului”, a declarat, pentru Wall-Street, Ioana Filipescu (foto), managing director al bancii de investitii Raiffeisen Investment Romania.

Dupa un varf de aproximativ 5.500 de companii listate la BVB si Rasdaq, intre 1997 si 2000 in prezent sunt 1.772 de companii listate. Multe din aceste companii sunt cele listate pe piata RASDAQ (1.703), care sunt mai mult sau mai putin tranzactionate activ, datorita free-float-ului redus si probabil a transparentei mai reduse pretinsa companiilor din aceasta categorie.

„In consecinta, era de asteptat sa apara o serie de tranzactii implicand aceste companii, desi – considerand ca numarul tranzactiilor M&A efectuate in 2008 pe piata de capital reprezinta sub 1% din numarul total al companiilor listate – nu putem observa inca o inclinatie sporita catre utilizarea pietei de capital pentru efectuarea tranzactiilor de achizitii-fuziuni”, a explicat Ciprian Paltineanu, seful UniCredit CA IB Romania.

Tranzactii M&A cu companii listate in 2008:



Tranzactii M&A cu companii listate in T1 2009:


Nota: Am eliminat tranzactia realizata in ianuarie 2009, prin care Tyras a mai achizitionat un pachet de 4% din actiunile Prodlacta Brasov.

Sursa tabele: Raiffeisen Investment

Paltineanu: Va creste numarul de tranzactii ce implica si bursa

Desi pana acum ponderea bursei in piata de M&A a fost scazuta, Ciprian Paltineanu (foto) ne-a declarat ca se asteapta la o crestere a acestui indicator.

„Ma astept la o incidenta din ce in ce mai mare a tranzactiilor implicand companii listate atat pe RASDAQ, dar si pe BVB, datorita nevoilor sporite de capital ale acestor companii, nevoilor sporite de lichiditati ale unor actionari majoritari, inaspririi conditiilor de finantare bancare, dorintei de a atrage investitori strategici pentru a face mai bine fata noilor provocari ale economiei, evaluarilor potential atractive ale unor emitenti, si de ce nu si datorita numarului relativ mare de companii listate raportat la universul total al potentialilor candidati de tranzactii de achizitii-fuziuni”, a explicat seful UniCredit CA IB Romania.

El sustine ca pretul actiunilor de pe Bursa reprezinta un pret de echilibru intre cerere si oferta, reflectata de ordinele plasate in sistemul de tranzactionare.

„Pretul de la un moment dat din piata poate sa reflecte intr-o masura mai mare sau mai mica valoarea indicativa a actiunilor unui emitent. In mod evident, daca studiem rapoartele de equity research ale marilor case de brokeraj, atat din tara cat si pe plan international, putem observa evaluari (si in consecinta si preturi-tinta) uneori mai mari iar uneori mai mici decat pretul de piata de la un moment dat”, a mai spus Paltineanu.

In viziunea sa, expectatiile actionarilor companiilor listate sunt relativ dispersate, nivelul acestora depinzand de sectorul in care activeaza emitentul, pozitia dominanta sau nu in sectorul respectiv, tipul de actionar (majoritar versus minoritar, strategic versus financiar) si de nevoia de lichiditati a actionarului, alternativele actionarilor de a investi in alte active.

Ce implica o tranzactie realizata prin bursa?

Dupa scaderile dramatice de anul trecut, preturile de la bursa determina actionarii sa isi vada pozitiile erodate, cu perspective minime de revenire pe termen scurt.

“In aceasta situatie, au de ales intre a astepta revenirea la valori mai bune sau capitalizarea imediata, la un pret ce poate fi eventual negociat. Ideea e sa mai recuperezi ceva, mai ales daca ai nevoie de cash. Daca actionariatul este dispersat, este mai usor, probabil, sa cumperi de pe bursa”, a declarat, pentru Wall-Street, Ciprian Ghetau (foto), directorul departamentului de M&A la firma de investitii Capital Partners.

In cazul celor cu pozitii minoritare semnificative sau grupurilor cu pachete majoritare, mai ales in conditiile in care au pierderi si in alte parti, este un bun moment de a le limita de a lichida ceva din portofoliu, si de a obtine cash, a explicat el.

Totusi, Ghetau crede ca actionarii pot fi mai duri sau mai pretentiosi in negocieri, si tranzactia poate dura, mai ales in cazul celor cu portofoliu nediversificat si cu experienta si cunostinte in piata.

“In plus, sunt investitori care profita de oportunitatea excelenta de a achizitiona la pret si mai sunt si buni negociatori”, a continuat specialistul.

In opinia sa, poate fi mai greu de negociat cu companiile nelistate, fie din cauza asteptarilor nerealiste, fara comparabile evidente, fie din cauza lipsei de informare, factori de fac orice tranzactie sa dureze.

„Pe bursa e posibil sa fie mai rapid, daca cererea se intersecteaza cu oferta si exista vointa din partea ambelor parti. Asta nu inseamna insa ca tranzactiile se inchid la valori corecte”, a mai spus Ghetau.

Evaluarile de pe Bursa nu sunt in totalitate corecte in raport cu asteptarile antreprenorilor romani, preturile fiind foarte jos, avand deja incluse mai multe etape ale crizei.

„Asteptarile de pret nerealiste pot veni din exagerarea intangibilelor si mentalitatea referirii la trecut. Daca pretul actiunii era lfoarte sus acum un an, doi, nu inseamna ca merita aceeasi bani si acum. Pretul deriva, printre altele, si din cat cash vei produce in viitor, adica din fundamentale. Sa spunem ca acum s-a revenit catre normalitate”, a mai explicat Ciprian Ghetau.

In acelasi timp, lichiditatea foarte mica din piata de capital nu este de natura sa fundamenteze concluzii, crede Ioana Filipescu.
„In mod sigur insa capitalizarea bursiera induce asteptari, mai nou cumparatorilor. Pe vremuri, intr-o pondere mai mare, acelasi indicator inducea asteptari vanzatorilor”, a explicat ea.

Avantajele si dezavantajele unui deal pe piata de capital

Ciprian Paltineanu a declarat ca ar incuraja antreprenorii romani care controleaza companii listate sau nelistate sa demareze procestul de restructurare si sa le deschida catre investitori.

„ Pe langa aportul suplimentar de capital, compania locala poate beneficia de know-how suplimentar din partea investitorilor, iar cerintele acestora de guvernare corporatista sunt favorabile dezvoltarii sustenabile a companiei. Piata de capital poate in continuare sa ofere oportunitati interesante atat pentru cei ce doresc sa investeasca, cat si pentru cei ce au nevoie de lichiditati. Este important sa se aleaga timing-ul oportun cat si o structura a tranzactiei care sa fie avantajoasa ambelor parti nu numai din perspectiva monetara, dar si din punctul de vedere al alinierii intereselor pe termen scurt ale partilor cu cele pe termen lung ale companiei”, a explicat seful UniCredit CA IB Romania.

Exceptand transparenta si poate rapiditatea cu care se fac tranzactiile la bursa, deal-urile implica mai multe aspecte.
„Daca ai gasit ceva interesant in sectorul sau industria pe care o urmaresti, ai putea achizitiona poate mai rapid un pachet (nu neaparat majoritar), astfel incat te pozitionezi pentru cresterea ce speri sa vina”, recomanda Ghetau.

Mai mult, exista si sansa de a cumpara blue chips, companii care, logic si strategic, ar trebuie sa produca apreciere.

„Ca dezavantaj (sau poate alt fel de avantaj), exista si companii nelistate care sunt performante, sanatoase, in industrii ce vor produce crestere, si unde poti lua o pozitie majoritara sau semnificativ minoritara prin negociere directa cu un numar mai mic de actionari”, a mai spus el.

E nevoie de consultant pentru tranzactiile prin bursa ?

In majoritatea cazurilor de tranzactii de pe Bursa (mai concret si recent, in preluarea Bere Azuga de catre Ursus) niciuna dintre parti nu a apelat la serviciile unor consultanti. Sa fie aceste tranzactii mai usor de realizat pentru cele doua parti implicate ?

„Cerintele de transparenta ale pietei de capital nu simplifica deloc executia unei tranzactii de M&A ; intr-un fel acestea chiar ingreuneaza, fiind niste limitari ale unui proces « normal ». Asadar cred ca - pe de o parte - este vorba despre o intamplare, iar pe de alta parte as putea circumscrie aceasta situatie cadrului general, in care procentul tranzactiilor « intermediate » este inca foarte mic”, a declarat Ioana Filipescu.

Ciprian Ghetau considera ca, in general, nu se pune problema daca e mai usor sau mai greu, ci cati bani sunt unii dispusi sa ofere si cat vor ceilalti sa acepte. Nu e neaparat necesar ca o tranzactie sa se inchida la pret corect, unii sunt constransi, au nevoie de cash, altii tin de pret pentru ca au brand, market share iar tranzactia se poate inchide la un pret ce reflecta intersectia cerere-oferta.

„In ceea ce priveste rolul consultantilor, este decizia partilor de a-i utiliza sau nu. Trebuie sa observ o anumita distorsionare a perceptiei unor antreprenori sau a unor investitori cu privire la rolul consultantilor de achizitii-fuziuni. Acestia nu sunt doar niste intermediari care ii pun pe vanzatori si pe cumparatori la aceeasi masa, ci sfetnici ai clientului (doar ai vanzatorului, sau doar ai cumparatorului, niciodata ai amandoura, cum din pacate se mai intampla), in adevaratul sens al cuvantului, care sa-l consilieze pe acesta cu privire la timing, evaluare, structura a tranzactiei, cat si sa actioneze ca project manager al clientului, coordonand resursele interne si externe ale acestuia (juridic, financiar, contabilitate, fiscalitate etc) in cursul tranzactiei”, recomanda Ciprian Paltineanu.

El considera ca, in cazul tranzactiilor ce implica emitenti la bursa, trebuie acordata o atentie firmei de brokeraj care executa tranzactia propriu-zisa.

„Se recomanda selectia unei case de brokeraj reputabile, cu un departament puternic de cercetare (equity research) si access la investitori institutionali atat straini cat si locali”, a conchis Paltineanu.

Tranzactiile prin bursa pot impune restrictii sau costuri suplimentare

Preturile foarte scazute ale actiunilor listate au crescut, intr-o oarecare masura, atractivitatea preluarii de companii listate la BVB sau pe Rasdaq.

„Astfel, dupa scaderi de 70-80% de pret la bursa, negocierile intre vanzatori si cumparatori se fac in alte conditii decat in trecut, cand entuziasmul era mare iar pretentiile exagerate”, a declarat Razvan Pasol (foto), managerul Intercapital Invest, firma de brokeraj care a intermediat tranzactia cu Policolor de anul trecut.

El sustine ca preturile curente de la bursa reviziuesc in mod serios asteptarile, de multe ori exagerate, ale antreprenorilor romani.
„Totusi, preturile actuale de la BVB nu reflecta neaparat valoarea reala a companiilor, ci includ si perceptiile negative ale investitorilor. Astfel, preturile reale sunt probabil undeva intre preturile actuale de la BVB, mult prea scazute, si asteptarile antreprenorilor, de multe ori exagerate”, a mai spus Pasol.

In opinia sa, problema pe care si-o pun cei implicati intr-o tranzactie este in primul rand atractivitatea companiei la pretul negociat. De-abia pasul doi este structurarea dealului in functie de tipul companiei - deschisa, listata pe piata de capital sau inchisa, nelistata.

„Practic, realizarea dealului prin piata de capital nu este o optiune, ci o necesitate in cazul in care compania este listata. Tranzactiile realizate pe piata de capital impun, de multe ori, restrictii, proceduri si costuri suplimentare, insa acestea sunt asumate de un emitent listat”, a conchis managerul intercapital.

In SUA, tranzactiile de M&A din bursa au un statut special

In Statele Unite ale Americii exista o definitie speciala pentru tranzactiile de M&A realizate prin piata de capital - "tender offers".

„Acestea nu sunt tranzactii propriu-zise de M&A decat daca includem in categoria M&A tranzactiile care implica achizitionarea unui procentaj mai mic de 5% din compania vizata. Tender Offers sunt reglementate de o serie de legi mai vechi si mai noi. De exemplu, nimeni nu are voie sa vanda mai mult de 1% dintr-o companie intr-o perioada de 3 luni fara sa depuna o instiintare la SEC si oricine cumpara mai mult de 5% dintr-o companie e obligat sa depuna o instiintare la SEC (formularul 13D) in maxim 10 zile de la cumparare. Odata ce depasesti 5% trebuie sa depui un alt formular la fiecare noua cumparare”, a explicat, pentru Wall-Street, Tony Romani (foto), bancher de inevstitii la compania american Freeman&Co.

Este insa posibil ca o tranzactie de M&A sa inceapa printr-o oferta "Tender". Astfel conform FactSet, in perioada 2004-2006, circa 7-10% din tranzactiile de M&A au demarat prin oferte Tender.In 2006, SEC a clarificat regulamentul aplicat acestor oferte iar numarul lor a crescut la 16% in 2007 si la 24% in 2008.

„In privinta sumei totale a ofertelor tip Tender: in 2006 au fost avansate oferte Tender de 42 de miliarde, iar in 2007 de 95 de miliarde. Nu am un numar exact pentru 2008, dar banuiesc ca s-a aflat in jurul a circa 120 de miliarde”, a mai spus Romani.

In acest domeniu, piata de capital este importanta, dar din cauza unor reguli foarte stricte, tranzactiile M&A reale nu pot fi incheiate folosind Tender Offers. Asadar, nici in SUA piata de capita nu este foarte mult folosita in tranzactiile din fuziuni si achizitii.

„Motivele pleaca de la faptul ca in anii '60 au fost o multime de oferte cum sunt acum cele din Romania si in 1968 a fost promulgat un regulament nou, numit "The Williams Act" care a introdus o serie de masuri cunoscute ca regulile 13D si 14D, pe care le-am mentionat mai sus”, sustine Romani.