M-au surprins scaderile dramatice ale Bursei

Evenimentele din toamna anului trecut au socat lumea financiara internationala. Desi semnalele unor prabusiri la nivel inalt erau vizibile de cateva luni, chiar din 2005/2006, amploarea evenimentelor si contaminarea rapida la toate nivelurile economice si financiare a provocat panica.

Prin prisma experientei internationale, Andrei Radulescu (foto) spune ca nu a fost surprins de tsunami-ul international, dar nu se astepta la scaderi de asemenea amploare pe plan intern.

"Nu ma asteptam ca indicii bursieri sa scada cu peste 90%, cum s-a intamplat in cazul BET-FI. Acest lucru dovedeste lipsa de maturitate a Bursei si orientarea investitorilor preponderent pe speculatie, si in masura foarte redusa pe investitii pe termen mediu/lung”, a declarat Radulescu.

Mai mult, analistul se asteapta la noi pierderi in sistemul financiar-international, dat fiind faptul ca FMI previzioneaza pierderi de 3,4 trilioane de dolari pana la sfarsitul anului 2010, in conditiile in care acestea au ajuns in prezent la nivelul de 1,6 trilioane de dolari.

Radulescu isi aminteste ca falimentul Lehman Brothers a creat o panica fara precedent, care s-a reflectat in cresterea abrupta a dobanzilor, o inghetare a activitatii bancare si a necesitat interventia concertata a bancilor centrale de pe mapamond pentru a genera lichiditatate si pentru a atenua blocajele din sistemul financiar.

Piata bancara este in continuare inghetata iar bancile, ca si activitate de baza sunt paralizate, de un an de zile”, continua el.

Pe plan macroeconomic, analistul se astepta ca principalele institutii responsabile cu implementarea politicilor economice, respectiv BNR si guvernul, sa anticipeze criza mai din timp si sa fi luat masuri, ca sa nu se ajunga la starea de coma generalizata.

“Semnalele de criza pe plan international existau cu mult timp inainte sa se manifeste la noi, iar zona euro intrase in contractie inca din trimestrul II 2008”.



Bursa va anticipa si stabilizarea economei

Bursa va anticipa si stabilizarea economeiIn prezent, asistam la prima criza a Romaniei capitaliste, spune Radulescu.

“Pana in 2000, a fost tranzitie iar dupa aceea am avut o economie care a crescut prin mecanismul exporturi – investitii straine (fie privatizari, fie investitii greenfield), cu efecte de spill-over pentru consumul privat (prin dinamizarea pietei fortei de munca, grav afectata de procesul de tranzitie la economia de piata). Investitiile straine au exploatat potentialul de export al Romaniei, precum si cel de evolutie a pietei interne, in contextul semnalelor de stabilizare politica si macroeconomica (perspectivele de aderare la structurile euro-atlantice), precum si a avantajelor comparative si competitive pe care economia le prezenta la inceputul anilor 2000. Cand cererea externa a dat semne de contractie, aceste companii straine au redus investitiile si productia”.

Bursa este un fenomen macroeconomic prin excelenta, ce anticipeaza cu cateva trimestre evolutia economiei reale. Acest lucru s-a vazut si in Romania, cand bursa a inceput sa scada din a doua jumatate a anului 2007, iar economia a intrat in contractie trimestriala in T3 din 2008 (quarter on quarter), ce s-a intensificat in trimestrul IV si trimestrul I 2009, prelungindu-se in T2 2009 (in termeni quarter on quarter).

Pietele financiare internationale sunt din ce in ce mai integrate, este un proces ireversibil. Depinde doar de noi cum vom face sa ne fie bine in zona euro”, spune analistul Target Capital.

El este de parere ca bursa va anticipa si revenirea economiei, iar faptul ca indicele BET-FI a crescut de la 8.000 de puncte la inceputul anului la 24.000 in prezent este o perspectiva de stabilizare.

“Ma astept ca in T3 sa vedem o contractie usoara fata de T2. Exista sanse ca ultimele trei luni sa fie bune, in conditiile in care sunt semne de reluare a productiei si exporturilor”.

Analistul crede ca masurile statului nu sunt eficiente si ca se asteapta sa vada doar un impact bening la nivelul economiei reale.

De exemplu, in tari precum Danemarca (1983-1986) sau Irlanda (1987-1989), s-au luat masuri ce au vizat reducerea cheltuielilor publice, care au creat asteptari expansioniste pentru agentii economici si consumatori, de reducere a taxelor si impozitelor in viitor (in literatura macroeconomica sunt cunoscute sub denumirea de efectele „neo-keynesiene” ale politicii bugetare), explica analistul.

Mai mult, masurile impuse de FMI, precum legea salarizarii unice sau reforma pensiilor, erau stringente, necesare si nu vor trata criza.



Orice semnal se reflecta cu amplitudine mare pe piata interna

Radulescu spune ca din ultimul an a invatat ca orice semnal pozitiv sau negativ din pietele mature se reflecta cu amplitudine mult mai mare la nivelul pietei interne de capital.

Mai mult, evenimentele recente au aratat ca avem o piata imatura, cu investitori speculativi si confortabili cu oportunitatea de a cumpara.

“Nu ma astept sa se schimbe, din punct de vedere structural, atitudinea investitorului median la Bursa de Valori Bucuresti. Nu cred ca cei orientati pe speculatii vor incepe de maine sa isi construiasca portofolii pe termen mediu si lung. Va dura mai mult pana vom vedea un interes ridicat din partea fondurile de pensii. Din cate imi dau seama, se investeste pe zvonistica si mai putin pe analiza”, crede analistul Target Capital.

Sunt foarte multi investitori care si-au vazut portofoliile in cadere libera si acestia se vor intoarce foarte greu in piata de capital, a continuat el.

Crizele sunt ciclice, iar un ciclu economic dureaza intre 8 si 10 ani. Urmatoarea criza va depinde foarte mult de cum vom iesi din cea actuala.

“Este foarte important daca iesirea din criza va fi generata de productivitate, de boom tehnologic, orientarea catre sectoare cu potential mare de crestere sau va fi bazata pe politici si masuri monetare si bugetare expansioniste fara precedent”.

Cine este Andrei Radulescu

Cine este Andrei RadulescuAnalistul Target Capital are o experienta de 6 ani in zona financiara.

In anul 2000 a candidat pentru o bursa in strainatate, fiind student la Academia de Studii Economice, a ajuns in Portugalia prin bursa Erasmus (in perioada februarie-iulie 2001), la Facultatea de Economie din Porto.

Pe baza rezultatelor la invatatura a intrat la un masterat (in Economie, specializarea Finante Internationale, program de 2 ani, unul pentru partea teoretica si unul pentru elaborarea dizertatiei).

“Am elaborat o teza pe tema politicilor bugetare in Zona Euro (“Fiscal Policy: an assessment of the Stability and Growth Pact”). Teza, scrisa in limba engleza, trateaza Pactul de Stabilitate si Crestere, instrumentul adoptat prin Tratatul de la Amsterdam din 1997, pentru a supraveghea comportamentul politicii bugetare a tarilor membre ale Uniunii Europene. Pactul impune limite sub forma bugetelor echilibrate pe termen mediu, cu scopul de a crea suficient spatiu de manevra pentru functionarea stabilizatorilor automati in perioadele de recesiune economica”.

Prin prisma relatiilor intre corpul profesoral si mediul de business a ajuns sa lucreze la Banca Portugheza de Investitii, (departamentul Corporate Finance) si la Fondul de Pensii al Statului Portughez (in departamentul de Analiza Macroeconomica).

Aici a elaborat analize si previziuni macroeconomice pentru zona euro si Marea Britanie, ce serveau in luarea deciziilor de alocare a activelor pe pietele internationale si instrumente investitionale de catre boardul fondului, cel mai mare fond de investitii local, cu o capitalizare de 7,5 miliarde euro in prezent.

Radulescu a absolvit si un doctorat in Economie la Academia de Studii Economice Bucuresti, cu teza “Integrarea Monetara Europeana”.

“Teza trateaza design-ul politicilor macroeconomice la nivelul Zonei Euro, continand o serie de aplicatii econometrice care studiaza comportamentul BAncii Centrale Europene, precum si comportamentul politicilor bugetare implementate de tarile membre ale Uniunii Monetare Europene. Un capitol al tezei trateaza perspectivele pentru politicile macroeconomice din Romania in contextul aderarii la zona euro”.

Din octombrie 2007 el lucreaza la Target Capital, ca analist de investitii.

Spune ca a ales piata de capital pentru ca este singura aplicatie empirica a macroeconomiei si ca s-a intors in tara pentru ca vede potential.

“In urmatorii ani se va realiza procesul de convergenta nominala si reala catre zona euro si, pe termen mediu si lung, posibilitatile de ascensiune in cariera in tara noastra vor fi mult mai accesibile”, conchide Andrei Radulescu.