Piata de capital este ca un microb
Povestea lui Vergil Popescu (foto) incepe in 1984, cand a reusit sa "fuga" de regimul comunist, ca delegat in Statele Unite, din partea firmei unde lucra la acel moment. Dupa un schimb de experienta acolo, a urmat stabilirea definitiva. Oficial, era un emigrant politic, o fatada de conjunctura ce ascundea dorinta unui tanar de a evada dintr-o tara limitata, intr-o lume noua si promitatoare.
Printre meseriile unui emigrant, in acea perioada, erau si cele de broker sau investor adviser (consultant de investitii). Asa ca Popescu a inceput la o banca de investitii, la front office, investor adviser, ajungand al treilea om in firma, pe pozitia de vicepresedinte.
In primii ani dupa revolutie, USAID (United States Agency for International Development - Agentia Nationala a Statelor Unite pentru Dezvoltare internationala) a batut palma cu Guvernul Romaniei pentru a constitui piata de capital, oferind gratuit softul Nasdaq din anii '70 si traininguri.
In acest parteneriat, Popescu a venit ca delegat la prima conferinta de colaborare intre Romania si SUA, trimis de partea americana, pentru a contribui la infiintarea unei burse moderne, unde i s-a cerut sa scrie un abecedar de investitii.
Cartea insemna prima scriere ce avea sa stea la baza infiintarii pietei de capital si educarii tinerilor romani. Era un domeniu nou, ambiguu intr-un tanar stat democratic, aflat inca in tranzitia de la totalitarism la capitalism.
“Am facut abecedarul, apoi un dictionar si m-am prezentat sa fac cursurile, platite de americani la acel moment. Tot venind in tara de mai multe ori pe an, m-am insurat si am ramas aici”, povesteste Popescu.
Desi aportul sau la infiintarea bursei moderne este esential, profesorul brokerilor din Romania prefera sa nu se numeasca fondator. “Foarte multi isi acorda acest atribut. Eu am sapat doar groapa pentru fundatia pietei de capital. Din pacate, sunt cam ultimul Mohican, cei care au participat la acel moment nu si-au mai continuat activitatea si s-au apucat de altele. Asa ca eu am ramas cel mai batran si ultimul din ierarhie”, mai spus Popescu.
CV-ul sau este impresionant. Inainte de a pleca din tara a lucrat in comert exterior, control trafic aerian. Dupa 1995, printre orele de la Asociatia Brokerilor si cariera de profesor universitar, Popescu a fost si consultant national cu programul PHARE si presedintele ANSVM (Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare).
Mai mult, el este doctor in economie, membru al academiei Romano-Americane si ofera consultanta in investitii. "Imi ajut prietentii si pe toti cei care imi cer sfatul in acest sens", explica el, fara a completa cu clienti sau persoane importante. In prezent, este vicepresedintele Asociatiei Brokerilor.
Chiar daca de-a lungul timpului a testat mai multe meserii care ii lipsesc si acum, bursa a devenit un viciu.
“Piata de capital este ca un microb. Asa cum echipele de fotbal au suporteri pana la moarte, si in piata de capital este acelasi sentiment. Odata ce lucrezi, intelegi mai multe, traiesti cu aceasta piata, stii mai multe si devii dependent".
Profesorul de brokeraj a peste 15.000 de oameni
Dupa aportul important la infiintarea pietei de capital in Romania, Vergil Popescu a continuat procesul de educare a tinerilor interesati de segmentul bursier. De 15 ani, prin mana lui au trecut peste 15.000 de cursanti. Unii dintre ei au ales alta cale, iar altii au ramas in piata fie pentru o vreme, fie pana in prezent.
Dintre acestia, Popescu ii aminteste pe Stere Farmache, Cristian Sima sau Adrian Simionescu, figuri marcante ale pietei, de la infiintare si pana in prezent.
Despre actualul presedinte al Bursei de Valori Bucuresti spune ca este unul din primii sai cursanti, care inca mai practica meseria.
Stere Farmache (foto) spune despre profesorul sau de brokeraj ca este o persoana cu o contributie importanta la formarea brokerilor si a pietei de capital.
“Are experienta in piata financiara americana si este printre primii oameni care si-a oferit serviciile pentru formarea bursei si nu pentru a obtine beneficii personale”, a mai spus Farmache, pentru Wall-Street.
Si Cristian Sima, presedintele WBS Securities, a trecut prin mainile profesorului. Despre Sima, Popescu spune ca este in contratimp cu ceilalti, "vrea sa faca multe, dar nu are sustinere".
Profesorul regreta faptul ca acest curs este prea scurt si nu ca nu exista finantari de la stat, din parteneriate cu diverse institutii interne sau internationale sau din partea institutiilor pietei, pentru a pregati mai bine potentialii brokeri.
“Desi se creeaza potential, dar cursul este prea scurt, nu scoti meseriasul din om, ci doar il initiezi in piata”, spune profesorul.
Spre deosebire de cursantii din anii ’90, care sunt printre cei mai vechi practicanti din bursa romaneasca, tinerii actuali care mai vin la cursuri nu mai sunt deloc entuziasti.
“Sunteti o generatie lipsita de responsabilitate si, in mare parte, este vina noastra, pentru ca nu v-am educat, nu v-am insuflat cultura financiara si mandrie patriotica”, spune Popescu.
"Avem o bursa subdezvoltata, dar cu potential"
Cand s-a intors in Romania, la cativa ani dupa revolutie, Vergil Popescu era optimist si increzator. Vedea un mare potential in tara sa natala, care, la acel moment, era singura fara datorie externa. “Daca stiam sa gestionam activele pe care le aveam imediat dupa revolutie, aveam sanse sa devenim o a doua Elvetie. Asa credeam eu cand am venit in tara, pentru ca vedeam potential, in virtutea posibilitatilor pe care le avea o piata de capital in dezvoltare, mai ales ca in economia centralizata, Romania era pe primele locuri in lume, in anumite ramuri economice”, explica el.
Din pacate, activele nu au fost bine gestionate si estimarile nu au mai fost atinse. Dupa 20 de ani, Romania a ajuns la o datorie externa de aproape 77 miliarde de euro, la sfarsitul lunii august 2009.
Popescu este dezamagit de faptul ca am pierdut o piata, care ar fi putut pune pe picioare tara. “Asa cum bursa este barometrul economiei, piata de capital ar fi fost o alternativa de finantare nebancara ieftina. Din pacate, la noi, politicul este gestiunea fara raspundere, nu a inteles si nici nu a avut interes sa faca o piata de capital puternica. Pe noi ne intereseaza opacitatea, de ce am adopta principiul transparentei?”, se intreaba el.
Desi la inceputul anilor ’90, economia Ungariei era mai mica decat cea a Romaniei, vecinii nostri au reusit sa dezvolte o piata de capital puternica, prin transparenta si cu ajutorul statului.
“Statul este cel mai mare investitor si consumator de investitii, dar de pe bursa lipseste cu desavarsire. Nu am avut o privatizare corecta si fireasca asa cum nu am avut nici titluri de stat decat foarte tarziu”, spune Vergil Popescu.
In urma cu 4 ani, el a incercat sa discute cu mai multi oameni de afaceri, politicieni, in incercarea de a propovadui ideea de finantare prin bursa. In acest fel, piata s-ar fi dezvoltat si investitorii institutionali ar fi avut in ce sa isi bage banii.
“Din pacate, nu am reusit”, regreta Popescu, spunand ca oamenii inca nu inteleg ca emisiunea de actiuni este nelimitata si nu exista decat costurile de organizare.
“Tehnic, Bursa din Romania are potential. Putem sa tranzactionam multe instrumente cu oamenii si dotarea actuala dar, din pacate, nu este sustinere si organizare”, a mai spus profesorul.
Desi meseria i-a adus foarte multe satisfactii, este dezamagit de faptul ca tara noastra nu a reusit sa fructifice potentialul pe care il arata imediat dupa revolutie. In unele situatii, el regreta foarte mult ca a revenit in tara si s-a restabilit aici.
Povestea nu are un deznodamant. Insa, dupa 15 ani, entuziasmul cu care Vergil Popescu se intorcea in tara a fost spulberat. Economia romaneasca a pierdut startul glorios pe care il avea in fata, in fuga dupa dezvoltare.
Dar profesorul de brokeri continua sa investeasca timp si pasiune in noi generatii de potentiali brokeri, carora incearca sa le insufle dragostea si pasiunea pentru piata de capital, sa ii contamineze cu microbul care il macina de o viata intreaga.
