Efectele reimpozitarii: scaderea economisirii si a investitiilor?
Scrisoarea suplimentara de intentie incheiata cu FMI si memorandumul semnat cu Comisia Europeana deconspira un nou val de masuri dure ale Guvernului Boc. Printre acestea se numara reimpozitarea castigurilor din tranzactiile de pe piata de capital si din dobanzile depozitelor bancare. Veniturile din dobanzile bancare si din bursa au fost scutite de impozitul de 16% in 2009.
Odata cu aplicarea masurii, pe piata de capital nu va mai fi valabila impozitarea diferentiata, de 16% pentru investitiile mai scurte de un an si 1% pentru cele de peste un an, ci va fi o cota unica de 16% pentru toate castigurile.
Aceeasi formula va fi aplicata si pentru dobanzi, au explicat autoritatile, desi specialistii ar fi preferat o impozitare diferentiata.
In ce priveste impozitarea dobanzilor, masura este inca neclara. Autoritatile nu au explicat daca impozitarea va fi diferentiata, in functie de perioada de timp sau daca masura se va aplica si pentru conturile de economii, scutite de impozit pana acum.
“Aceasta masura ii descurajeaza pe oameni sa economiseasca, implicit nu vor mai fi investitii. De asemenea, se descurajeaza si sistemul bancar, care, cel putin in prezent, acorda credite in tandem cu nivelul depozitelor este cea mai mare greseala economica”, a declarat pentru Wall-Street Florin Ilie (foto), director piete de capital la ING Bank.
Acest gen de impozitare nu este unul nou si se aplica in multe tari europene, insa Razvan Rusu, director de investitii la Aviva Investors Romania, crede ca momentul ales este unul nepotrivit, mai ales ca ultimii ani adusesera o crestere a economisirii in Romania.
“Insa, lucrurile sunt destul de neclare in prezent. O varianta foarte buna ar fi sa se aplice si pentru depozite un sistem de impozitare diferentiat, ca in cazul castigurilor din piata de capital - 1% pentru plasamentele mai mari de un an si 16% pentru cele sub un an”, crede Rusu.
La nivelul pietei de capital, scutirea de impozit valabila pentru anul 2009 nu a mai continuat si in acest an, desi s-a facut lobby pentru prelungirea masurii. Insa efectele nu sunt unele vizibile, mai ales ca investitorii mai vechi in piata au fost obisnuiti cu impozitul.
Andrei Radulescu, analist financiar la Target Capital, nu se asteapta la o iesire masiva a investitorilor din piata de capital.
“Insa, la nivelul dobanzilor sunt multe aspecte contraproductive. In primul rand descurajeaza economisirea si scad resursele pentru investire. Sectorul privat se poate confrunta cu o reducere a surselor de finantare, in conditiile in care si acordarea de credite este proportionala cu nivelul dobanzilor”, crede Andrei Radulescu.
Economistii: Masura nu va avea un impact major asupra economisirii
Romanii o sa inceapa sa economiseasca mai putin din cauza ca venitul lor disponibil se va reduce, iar impozitarea veniturilor obtinute din dobanzile la depozitele bancare va contribui la tendinta de scadere.“Trebuie sa ne gandim intai in ce masura vor mai putea romanii sa economiseasca in actualul context. Economisirea va scadea pentru ca in primul rand venitul disponibil va fi in scadere ca urmare a diminuarii salariilor (cel putin in sectorul public) si, pe de alta parte, dar intr-o masura mai mica, din cauza impozitului pe venitul din dobanzi”, a declarat Radu Craciun (foto), directorul de investitii al Eureko Pensii.
Practic, romanii nici nu au o alta alternativa la depozitele bancare. Desi investitiile in aur se considera a fi sigura, accesul persoanelor fizice pe piata aurului este extrem de dificil in Romania. “In plus, aurul este un activ al carui pret este foarte volatil, iar o asemenea investitie nu se potriveste cu profilul de risc pe care il are o persoana care isi depune banii la banca (scazut)”, a mai explicat directorul de investitii al Eureko Pensii.
Pe de alta parte, analistul Dragos Cabat este de parere ca “economisirea nu o sa scada, iar romanii o sa continue sa isi plaseze economiile la banca deoarece nu au alte alternative si bancile, eventual, vor creste putin dobanzile”.
Cea mai ridicata dobanda la depozitele la termen este, in prezent, de 8% pe an, in conditiile in care rata anuala a inflatiei este de 4,28%, facand ca dobanda reala incasata de client sa fie de 3,72%.
“Nu cred ca vom asista foarte repede la scaderea dobanzilor la depozite pentru ca sunt banci care inca au nevoie de lichiditati, dar nu ma astept nici la o crestere a acestora”, sustine, pe de alta parte, Radu Craciun.
Nici bancherii nu se asteapta la o diminuare a depozitelor desi veniturile din dobanzi vor fi reimpozitate, explicand ca romanii au invatat sa economiseasca.
Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, nu este ingrijorat de impactul pe care il va avea reducerea salariilor si disponibilizarile din sectorul public asupra portofoliului de credite al bancii si nici nu considera ca economisirea va scadea dupa ce statul va reincepe sa impoziteze veniturile din dobanzi.
“Nu sunt foarte ingrijorat de reducerea economisirii ca urmare a deciziei de a reimpozita veniturile din dobanzi. Cred ca oamenii vor continua sa economiseasca si sa sa isi depuna banii in depozite. Nu o sa dispara economisirea si cred ca nici rata inflatiei nu este o problema pentru romani", a declarat Rekkers.
Ce solutii are romanul cu un salariu mediu?
Raspunsul la aceasta intrebare devine dificil, in conditiile in care economia Romaniei si mediul financiar au traversat o serie de socuri si anticiparea efectelor este destul de grea. Ramane de vazut cum vor reactiona romanii, daca vor accepta situatia sau daca isi vor indrepta banii spre bursa, imobiliare sau piete straine.
Florin Ilie nu vede o migrare a banilor romanilor din clasa medie spre produse mai sofisticate sau de pe piete interantionale.
“Sa taca si sa inghita - aceasta este solutia pentru romanul din clasa media, care nu are acces la investitii sofisticate si exotice. Din aceasta categorie de oameni fac parte cei care isi intemeiaza o familie, munceste la privat, nu este lider de sindicat, nu este pensionat fraudulos pe caz de boala si nici angajat la stat. El nu va iesi in strada ci vrea doar sa fie in pace sa munceasca mai departe. Este trist, dar adevarat”, considera directorul diviziei piete de capital al ING Bank.
Astfel, fiind ca accesul la informatie, la platforme si la pietele straine este inca dificil si scump, solutia nu este viabila pentru clasa medie.
“Romanul din aceasta categorie are cateva variante de investire sau economisire: depozitul la banca, bursa, si imobiliarele. Fondurile mutuale sau asigurarile de tip unit-linked sunt inca in stadiu embrionar in Romania”, a mai spus Ilie.
In acelasi timp, Razvan Rusu (foto) crede ca fondurile de investitii ar putea avea un avantaj competitive in aceasta situatie, mai ales ca impozitarea se face diferentiat, in functie de durata investitiei.
“Cred ca aceasta masura ar putea sa fie un impuls pentru zona fondurilor, o piata destul de dinamica, randamentele fiind ridicate, iar riscurile fiind diferentiate pe mai multe entitati in care fondul investeste”, a explicat el.
In ultimii ani, fondurile au avut o dinamica ascendenta extreme de rapida. Activele fondurilor deschide de investitii au crescut cu 92,5% din 2005 pana acum iar numarul fondurilor a crescut de la 23 la 53.
Activele fondurilor mutuale au urcat in luna aprilie, la 4,53 miliarde lei (1,1 mld. euro), iar volumul subscrierilor a depasit 127 mil. euro, din care cele monetare si de obligatiuni - 96 mil. euro
Andrei Radulescu se asteapta la o usoara crestere a apetitului pentru risc, pentru investitii pe bursa sau in economia reala.
“Teoretic, aceasta masura ar trebui sa stimuleze si piata fondurilor mutuale, insa nu vad un imbold foarte puternic. De asemenea, este posibil sa vedem si iesiri de capital spre depozite din alte state”, a mai spus analistul Target Capital.
